4,942 matches
-
masculină, dar, la un nivel superior, în același timp profund, intim operei, naratorul fictiv este Doamna T., în vreme ce Fred Vasilescu reprezintă cititorul fictiv 395/ naratarul 396. Așadar, scenariul de producție implică o figură masculină (ca prezență, ca absență, ca "partener frontal" al cititorului concret și al autorului fictiv), dar geneza romanului aduce, în prim-plan meritat, o privire și o scriitură feminină. Practic, pe tot parcursul operei, autorul se conjugă cu "creația" sa, amprenta autoreflexivă fiind manifestă. De asemenea, este evident
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
etc. După Sbenghe, patologia coordonării se instalează în cazul leziunilor cerebelului, care asigură controlul coordonării precum și ale sistemului extrapiramidal care influențează coordonarea. Dar și în cazul leziunilor instalate la nivelul mușchilor, nervilor periferici, al măduvei posterioare, ca și al zonelor frontale și postcentrale ale cortexului cerebral determină incoordonări. După același autor (Sbenghe,T.), din punct de vedere medical se remarcă o serie de semne caracteristice patologiei coordonării prin leziuni cerebeloase și extrapiramidale. Pentru a susține acest lucru, autorul exemplifică: “ataxia - pierderea
Minte sănătoasă în corp sănătos by Maria Larisa Arseni () [Corola-publishinghouse/Science/1706_a_2942]
-
cu analizatorii valizi în mediul înconjurător. Neexplorând mediul pe plan orizontal, există și tendința ca nevăzătorii să-și ține capul aplecat spre piept. De aceea, vom semnala o pondere mai mare a cazurilor de scolioză (deformări ale coloanei în plan frontal), cifoză și lordoză (deformări ale coloanei în plan sagital). De asemenea, și frecvența unor devieri metabolice este mai ridicată în cazul acestor subiecți (metabolismul apei, al glucozei etc.). Lipsa sprijinului vizual, face ca mersul să le fie mult îngreunat. Și
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
personalității se produc destructurări 150. Vom arăta, în continuare, cauzele, tipurile și tratamentul afaziei. În anul 1865, Paul Broca comunică rezultatele observațiilor anatomo-clinice făcute asupra pacientului Leborgne în care constată o leziune circumscrisă la "piciorul celei de a treia circonvoluțiuni frontale" în emisfera cerebrală stângă, unde localizează "centrul" limbajului articulat. Ulterior relatează o serie de cazuri asemănătoare. Carl Wernicke descrie, în anul 1874, o altă formă de tulburare a vorbirii, care, spre deosebire de cazurile lui Broca, se caracteriza prin tulburarea înțelegerii limbajului
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
pentru cazurile descrise de Broca termenul de afazie motorie. Au existat trei curente în explicarea afaziei: • curentul localizaționist. Conform acestui curent toate funcțiile psihice corespund unei anumite zone situate la nivelul creierului. Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri în clinică, emite ipoteza că "leziunile în afazia motorie (afemie) se găsesc în a treia circumvoluțiune frontală stânga". Wernicke (1874) se referă la afazia senzorială
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
Conform lui Gall, limbajul este localizat în zona frontală. Orice leziune la acest nivel determină producerea afaziei. Broca (1861), pe baza observării unor cazuri în clinică, emite ipoteza că "leziunile în afazia motorie (afemie) se găsesc în a treia circumvoluțiune frontală stânga". Wernicke (1874) se referă la afazia senzorială care se produce prin lezarea primei circumvoluțiuni temporale; • curentul echipotențialist. Ca urmare a cercetărilor lui Lawrance, s-a ajuns la concluzia că nu o singură zonă este responsabilă, ci întreaga zonă a
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
în parte și prin slăbiciunea mâinii drepte; ▪ înțelegerea vorbirii este puțin sau deloc afectată; ▪ pacientul este conștient de dificultățile avute, reacționează depresiv; ▪ comunicarea este redusă, în primul rând datorită incapacității de expresie. ▪ Localizarea lezională "Piciorul" celei de a treia circonvoluțiuni frontale din emisfera cerebrală dominantă pentru vorbire (în majoritatea cazurilor cea stângă) și substanța albă subiacentă, uneori cu prinderea "insulei lui Reil". Zonă este irigată de artera prerolandică, ramură a arterei cerebrale mijlocii. AFAZIA WERNICKE (afazie senzorială sau receptivă), caracterizată prin
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
la 7 ani curbura cervicală și toracică sunt constante, curbura lombară este Încă instabilăă. Au, de asemenea, importanță călirea organismului, sportul, deprinderile igienice. Importante aspecte se conturează În ceea ce privește legaturile funcționale nervoase. La 7 ani, creierul cântărește aproximativ 1 200g, lobii frontali ajungând la 27 la sută din totalul substanței nervoase a creierului. Dupa 6 ani se organizează legături funcționale implicate În lectura și scriereconstituindu-se o lărgire mozaicală a zonelor limbajului. Totuși, copilul nu e robust, nici solid ca la 5 ani
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
mult mai larg, ce trebuie evaluat și cu ajutorul altor indicatori. Din acest motiv Jacques Pain reperează două tipuri de violență În mediul școlar: a violențele “obiective”, care sunt de ordinul penalului (crime și delicte și asupra cărora se poate interveni frontal; Poliția și Justiția sunt obligate În acest caz să colaboreze cu instituțiile școlare; b violetele subiective, care sunt violente mai subtile, de atitudine, și care afectează climatul școlar. Sunt incluse aici atitudinile ostile, disprețul, umilirea, jignirea, sfidarea, lipsa de politețe
MODALITĂŢI DE PREVENIRE A CONDUITEI AGRESIVE by LIDIA CRAMARIUC () [Corola-publishinghouse/Science/1629_a_2944]
-
Planșa poate fi purtată de profesor oriunde ține lecția. Mulajele, machetele și în general materialele în relief, datorită caracterului lor tridimensional sunt superioare planșelor. Aceste materiale redau în spațiu și la dimensiuni mari diferite obiecte ale naturii înconjurătoare, ușurând demonstrarea frontală și cunoașterea în mai bune condiții a materialului prezentat. Spre exemplu, macheta ce prezintă secțiunea transversală prin măduva spinării facilitează mult cunoașterea topografică și structurală a substanței albe și cenușii, a cordoanelor și fasciculelor nervoase și se ușurează mult înțelegerea
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
a și le însuși pentru a realiza fiecare obiectiv pedagogic în parte. 2. Formele de organizare ale instruirii Organizarea instruirii poate fi abordată din patru perspective: În plan organizatoric, relațiile menționate se pot dezvolta în următoarele tipuri de activități didactice: frontală, pe grupe/echipe, individuală. Să analizăm fiecare tip de activitate în contextul învățământului agricol. Activitatea frontală corespunde școlii tradiționale: profesorul lucrează nemijlocit cu clasa întreagă, fără să țină seama de eventuala structurare informală a acesteia. Metodele didactice folosite au în
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ale instruirii Organizarea instruirii poate fi abordată din patru perspective: În plan organizatoric, relațiile menționate se pot dezvolta în următoarele tipuri de activități didactice: frontală, pe grupe/echipe, individuală. Să analizăm fiecare tip de activitate în contextul învățământului agricol. Activitatea frontală corespunde școlii tradiționale: profesorul lucrează nemijlocit cu clasa întreagă, fără să țină seama de eventuala structurare informală a acesteia. Metodele didactice folosite au în vedere nivelul mijlociu (N. Cerchez, 2001). - În plan didactic, obiectivul de bază constă în facilitarea unei
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
și permanentă, cunoașterea de către profesor a modului de executare a acestora de către profesor a modului de executare a cestora, a greutăților întâmpinate, precum și eliminarea erorilor. Verificarea temelor poate fi realizată individual, trecând pe la fiecare elev și examinând tema sau frontal - la disciplinele de specialitate care permit folosirea acestui tip de procedeu. Verificarea frontală poate fi făcută astfel: la solicitarea profesorului, unul din elevii mai buni prezintă modul de rezolvare a temei și rezultatele la care a ajuns. Cei care au
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
profesor a modului de executare a cestora, a greutăților întâmpinate, precum și eliminarea erorilor. Verificarea temelor poate fi realizată individual, trecând pe la fiecare elev și examinând tema sau frontal - la disciplinele de specialitate care permit folosirea acestui tip de procedeu. Verificarea frontală poate fi făcută astfel: la solicitarea profesorului, unul din elevii mai buni prezintă modul de rezolvare a temei și rezultatele la care a ajuns. Cei care au efectuat tema greșit o vor corecta după modelul prezentat în clasă. Trecerea la
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
intelectual ridicat și deprinderi de a învăța constituite etc. Predarea-învățarea se face concomitent cu verificarea cunoștințelor vechi, urmând planul de verificare și, în același timp, succesiunea obiectivelor operaționale formulate, ca și materialul didactic și mijloacele tehnice proiectate, baza fiind activitatea frontală sau pe echipe. Notarea elevilor se face după momentul de fixare a cunoștințelor. Varianta 2 a lecției mixte, bazată pe predarea- învățarea concomitentă cu fixarea, se recomandă în situația când ne aflăm în fața unor colective de elevi cu un potențial
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
timpul în funcție de durata reală a lecției demonstrative. Participarea elevilor la exersarea operațiunilor (moment important în cadrul instructajului curent) caracteristice unei lucrări agricole date, trebuie bine organizată, condusă și, ulterior, evaluată. Activitatea independentă a elevilor se recomandă să înceapă cu o demonstrație frontală. Fiecare elev sau fiecare lider efectuează operație cu operație, în ordinea firească a lucrării agricole, simultan cu demonstrarea de către profesorul de specialitate. Dacă există o organizare a clasei pe echipe, repetarea operațiunilor se face sub conducerea și supravegherea liderului. În
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
duratei în timp, a sarcinilor de lucru, a indicilor de calitate, cantitate și economici; - prezentarea structurii fluxului tehnologic, cu accentuarea operațiunilor specifice fiecărui loc de aplicație; - repartizarea elevilor la locurile de aplicație și prelucrarea și verificarea echipamentelor de lucru; - demonstrarea frontală/pe echipă a operațiunilor specifice fiecărui echipament și tehnici de lucru; - asigurarea aplicării normelor de securitate a muncii la fiecare echipament și loc de aplicație; elevii semnează “fișele de protecție a muncii”; - explicarea normelor tehnice de muncă sub aspectele indicilor
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
fixate. 5. În coloana 6 se vor consemna, de asemenea simbolizat, metodele de învățământ preconizate, adecvate materialului didactic, conținutului tematic și, respectiv, obiectivelor operaționale. 6. În coloana 7 se vor consemna formele de organizare a clasei (deci, formele de activitate: frontală, pe echipe, individuală) adecvate materialului didactic, metodelor didactice, conținutului științific/tematic și, respectiv, obiectivelor operaționale. 7. În același fel se va asigura corelarea elementelor de strategie didactică pentru fiecare verigă a lecției, inclusiv pentru, spre exemplu, fixarea cunoștințelor, evaluarea, sarcinile
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
ales profesorul poate folosi acele metode didactice care asigură un învățământ activ participativ, cum ar fi metodele intuitive, metodele active, care îi conferă elevului locul central în desfășurarea lecției(N. Cerchez, 2002). Formele de organizare a clasei sunt variate: activitate frontală, activitate pe echipe, activitate individuală, etc. Acestea trebuie să permită elevilor o anumită mobilitate în procesul de învățare. C. Prezentarea desfășurării lecției pe secvențe de instruire se face sub forma unui sistem de corelații a tuturor elementelor de strategie didactică
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
oglindit în textul final, dacă admitem că ceea ce se spune în Tractatus despre lume este o contraparte și o consecință a ceea ce se spune despre limbaj 33. Considerațiile lui McGuiness reflectă interpretarea pe care o dă el Tractatus-ului, o interpretare frontal opusă interpretării realiste a „enunțurilor ontologice“ ale cărții. Primul pas făcut de Wittgenstein a fost, după McGuiness, descoperirea modului cum se poate decide asupra adevărului propozițiilor logicii, și anume considerând doar simbolismul. Pasul următor a fost să se arate cum
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
care nu se poate spune nimic. În timp ce la Russell analiza logică își are punctul terminus în entități care pot fi identificate, în datele senzoriale, în Tractatus lucrurile stau altfel.43 Cartea nu ar oferi indicații pentru a răspunde la întrebarea frontală „Ce sunt obiectele?“, spre deosebire de însemnările din care a fost ea compilată. Aceste însemnări lasă deschisă posibilitatea ca obiectele să fie „puncte de masă“ sau „date senzoriale“.44 Pears respinge interpretarea antirealistă a ontologiei Tractatus-ului, punctul de vedere că obiectele nu
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
în partea de sus a cutiei craniene, energizează și controlează creierul, energia ce intră prin creștet răspândindu-se în tot organismul. Această chakră menține echilibrul general, stimulând nivelurile de percepție fină, intuiția, inspirația și este asociată culorii violet. 2. Chakra frontală - energizează și controlează sistemul nervos, este asociată culorii indigo și mai este supranumită „al treilea ochi”. 3. Chakra gâtului - controlează gâtul, traheea, laringele, esofagul, glanda tiroidă și sistemul limfatic. Această chakră este asociată culorii albastre și de ea depinde nivelul
Automasajul, Hidroterapia Si Zooterapia. Terapii Alternative by VIOLETA BIRO [Corola-publishinghouse/Science/1870_a_3195]
-
pot utiliza, de asemenea, gaz sau lignit uscat, fin măcinat. La cazanele pentru care se utilizează drept combustibil lignit sau alte tipuri de cărbune, se folosesc diferite sisteme de ardere, prezentate în continuare. 5.1.1.1. Sistemul de ardere frontală (pe peretele camerei de combustie) În sistemele de ardere frontală orizontală, combustibilul este amestecat cu aerul de combustie. Arzătoarele sunt amplasate în linii, fie doar pe peretele din față - sistem de ardere frontală unidirecțională - fie pe ambii pereți, din față
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
La cazanele pentru care se utilizează drept combustibil lignit sau alte tipuri de cărbune, se folosesc diferite sisteme de ardere, prezentate în continuare. 5.1.1.1. Sistemul de ardere frontală (pe peretele camerei de combustie) În sistemele de ardere frontală orizontală, combustibilul este amestecat cu aerul de combustie. Arzătoarele sunt amplasate în linii, fie doar pe peretele din față - sistem de ardere frontală unidirecțională - fie pe ambii pereți, din față și din spate - sistem de ardere frontală în direcții opuse
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
5.1.1.1. Sistemul de ardere frontală (pe peretele camerei de combustie) În sistemele de ardere frontală orizontală, combustibilul este amestecat cu aerul de combustie. Arzătoarele sunt amplasate în linii, fie doar pe peretele din față - sistem de ardere frontală unidirecțională - fie pe ambii pereți, din față și din spate - sistem de ardere frontală în direcții opuse. Din momentul arderii cărbunelui, produsele de ardere fierbinți furnizează energia de aprindere necesară unei arderi stabile. 5.1.1.2. Sistemul de ardere
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]