1,825 matches
-
adevărat că meșteșugarii și negustorii înstăriți treceau fie în rândul boierilor, fie, îndeosebi, în rândul sudiților, atrași fiind de avantajele și privilegiile de care se bucurau cele două categorii. Eforia orașului Iași, de pildă, a constatat în 1833 că „toți fruntașii neguțitorilor fiind sudiți”, nu are posibilitatea să aleagă un mai mare staroste (starostele tuturor breslelor de negustori din Iași) de negustori, care trebuia să fie indigen. Trecerea lor la cele două categorii mai sus menționate era operată în catagrafie, așa că
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de birnici din Bârlad - n.n) la ei un bou măcar”. Dintre birnicii orașului Roman, parte au pribegit „ca unii ce s-au aflat niște slugi și săraci”. În 1843 mai rămăseseră 242 birnici „și din aceștia numai 9 erau fruntași”, iar ceilalți „mijlocași”și 178 „codași”, afară de 10 surugii. Ispravnicul ținutului Neamț aprecia la 1855 că „birnicii mahalalelor de la târguri sunt cei mai ticăloși lăcuitori, dacă la un număr de 373 birnici din Piatra nu se găsesc decât zăci părechi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încep “să fie cunoscuți realmente în Occident”. Dar fixarea începuturilor unei probleme, în primul rând politice și economice, cum a fost cea orientală, nu poate fi redusă la volumul de cunoaștere a unei opinii publice intelectuale în formare, chiar dacă printre fruntașii ei s-a numărat un Voltaire. După cum am văzut, și repetăm, esența chestiunii orientale derivă cu cea mai evidentă prioritate nu din parametrii culturali ai fenomenului istoric, ci din cei politico-economici. Nu este deci de mirare că oamenii politici care
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
încât portretele lui Sobieski și Kosciuszko, care ornau cabinetul lui D. Rallet, nu mai constituiau un fapt de senzație. La mijlocul deceniului al IV-lea al secolului trecut, studenții români aflați la Paris au stabilit contacte și au închegat relații cu fruntașii emigrației polone. N. Kretzulescu a evocat în amintirile sale numele polonezilor pe care îi vizita: Adam Czartoryski, Zamoyski, Czajkowski. Democratul J. Lelewel nota, în 1836, contactele sale cu Filipescu, I. Ghica și N. Kretzulescu. Tinerii noștri compatrioți au fost, în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
minte, inimă și literatură”, de pildă, publica în 1843 (nr. 15, p. 117-119) Fragmente din cărțile pribegiei. Influența lui Mickiewicz asupra lui Gh. Asachi este un fapt stabilit, ca și înrâurirea cursurilor sale de la Collège de France asupra studenților români, fruntași ai mișcării de emancipare socială și națională. Neîndoielnic că transformarea spiritului național românesc local într-un spirit internațional, ca și formarea concepției privitoare la locul și rolul poporului român în Europa orientală sunt rodul gândirii românilor înșiși, ajunși în stadiul
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
etc. În vara aceluiași an, partida lui Czartoryski a elaborat un voluminos raport politic, cuprinzând și programul de acțiune a partidei, care prevedea, printre altele, și crearea unui stat reunind toate provinciile românești. Dealtfel, Adam Czartoryski a luat legătura cu fruntașii mișcării noastre naționale aflați la Paris, tratativele încheindu-se cu avansarea unor proiecte și măsuri precise: „reedificarea Daciei independente”, revenirea în țară a fruntașilor români în scopul dezlănțuirii simultane a revoluției în toate provinciile românești, ajutor din partea guvernului francez prin
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
altele, și crearea unui stat reunind toate provinciile românești. Dealtfel, Adam Czartoryski a luat legătura cu fruntașii mișcării noastre naționale aflați la Paris, tratativele încheindu-se cu avansarea unor proiecte și măsuri precise: „reedificarea Daciei independente”, revenirea în țară a fruntașilor români în scopul dezlănțuirii simultane a revoluției în toate provinciile românești, ajutor din partea guvernului francez prin trimiterea unor reprezentanți energici etc. Evident, ideile poloneze vizând constituirea unui stat național român reeditau proiecte românești la ordinea zilei, tocmai pentru că era bine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și, în general, actele de arhivă ale revoluției române de la 1848 vădesc că participanții polonezi la evenimentele de la Iași din martie 1848 erau „de rând”, fără misiuni de răspundere în emigrație și că au fost atrași în acțiune de acei fruntași ai mișcării române pe lângă care dețineau diferite slujbe. Leon Manasievici, de pildă, era „slugă” la Zaharia Moldovan, de care era legat și Leon Vyczanski. Emigratul polon Leon Vișinewski avea să mărturisească că a fost chemat „de către boierii amploaiați la duel
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sunt suficient de elocvente pentru a demonstra că polonezii participanți la mișcare știau despre ce este vorba, dar ei acționau din rațiuni proprii la îndemnul moldovenilor („boierilor” spun ei) în serviciul cărora se aflau, fără să-și conjuge faptele cu fruntașii emigrației polone. Pe măsură ce revoluția europeană se extindea, cauza polonă se impunea cu o tot mai vădită pregnanță. La 16 mai 1848, Jules de Goncourt privea la defilarea muncitorilor parizieni care scandau, printre altele, „Trăiască Polonia !”, lozincă preluată și de vreo
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
între care figurează și ideea amânării declanșării revoluției române, în scopul izbucnirii ei concomitente cu insurecția în Polonia. După cum se știe, faptele nu s-au petrecut în acest fel, dar coordonarea ulterioară a acțiunilor române și polone, ca și colaborarea fruntașilor mișcării au fost obiective primordiale, urmărite atent și perseverent. Victoria revoluției în Țara Românească a îndemnat conducătorii emigrației polone să procedeze la noi precizări privitoare la poziția lor față de „chestiunea română”, impunând ambelor părți să treacă la aplicarea unor măsuri
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
concepției lui Adam Czartoryski, avansând idei republicane, de unde și atacurile la adresa ei din partea partidei aristocratice. Pe de altă parte, „Demokrata polski” reproșa revistei că sacrifică independența Poloniei pentru unitatea slavă. Concomitent, după iunie 1848, N. Kretzulescu a continuat negocierile cu fruntașii emigrației polone la Paris, în vreme ce la București, în august, se afla un agent ungur, urmărind să-i lege pe români de cauza patriei sale. Trimiterea unui instructor militar polonez la București a fost o inițiativă tradusă în viață. La această
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
românii nefiind profitabilă nici pentru aceștia din urmă, nici pentru Poartă. În august și septembrie, Hotel Lambert a intervenit pe lângă Fuad Efendi, Aali Pașa, Riza Pașa, Dudley Stuart etc. în apărarea cauzei române. Cursul cunoscut al evenimentelor a impus însă fruntașilor mișcării naționale române și polone să-și schimbe tactica de luptă și să-și mute centrul de greutate al acțiunii. După izbucnirea revoluției în dreapta Milcovului, Hotel Lambert socotea că ea nu va întârzia să reizbucnească și în Moldova, iar, la
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Lăsând la o parte conflictul dintre o grupă de mari boieri și domnitor, grupă care îndemna la o colaborare cu polonii, este de observat că starea de spirit a populației era favorabilă cauzei polone, manifestându-se activ, iar unii dintre fruntașii mișcării legau speranța propriei izbânzi de izbucnirea revoluției în Polonia. La 12 iunie, la ieșirea din Mitropolie, domnitorul, miniștrii și consulii puterilor străine la Iași au fost întâmpinați de o masă de oameni care striga, printre altele, și „Trăiască Polonia
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Constantinopol, la care se cuvine adăugat și cel acordat deputăției muntene, deși aceasta din urmă nu făcuse o puternică impresie celor neavizați. Protestele adresate Porții contra măsurilor luate la București au fost împărtășite și lui Czartoryski, găsind sprijin deplin la fruntașii emigrației polone, în vreme ce Michal Czajkowski nu înceta să avertizeze, pe Aupick și guvernul otoman, asupra primejdiei alinierii acestuia din urmă la politica țaristă de înăbușire a revoluției române, fără să mai vorbim de deplina audiență pe care emigrații români zvârliți
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
În ceea ce-i privește pe români, fără să se desprindă de curentul ce cultiva ideile mai sus amintite, ei erau adânc preocupați de stabilirea unității de organizare și acțiune a emigrației, pentru a dobândi o poziție reprezentativă în tratativele cu fruntașii celorlalte popoare aflate în luptă. În toamna lui 1848, în zilele când Ubicini se afla la Constantinopol, nota Ion Ghica, „am elaborat împreună o schiță de organizare și de acțiune a emigrației”, care a fost însă respinsă de C. A
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se știe, în 1848, ca și mai târziu, nu s-a ajuns pe această cale la o încheiere fericită. Polonezii puneau un accent particular pe elementul slav în proiectele lor de federalizare, în timp ce N. Bălcescu și, în general, mai toți fruntașii români, nu agreau acest mod de concepere. Pe de altă parte, cum bine s-a spus, românii doreau o federalizare pe criteriul etnic, în timp ce ungurii nu renunțau la criteriul statal, de concepție feudală, ceea ce ar fi însemnat cuprinderea unor întinse
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
și ar fi superflu să ne oprim pe larg asupra acestei mari și complexe probleme. Pentru a înlesni înțelegerea caracterului raporturilor româno-polone în 1849 s-ar cuveni doar să subliniem că, pornind de la o concepție de nuanță feudală despre stat, fruntașii revoluției maghiare au refuzat drepturi naționale de sine stătătoare naționalităților, care, drept consecință, nu numai că nu s-au alăturat eroicului efort al poporului ungar, dar i s-au și opus armat, ceea ce a dus la un sângeros și tragic
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Teleki) a consemnat opinia reprezentanților maghiari, care acordau Slovaciei, Voievodinei și românilor „întreaga lor autonomie și să nu le atașeze coroanei Ungariei decât printr-o legătură federală” (s. n.- L. B.). Din păcate nu exista o unitate de vederi nici măcar între fruntașii aceleiași naționalități în privința componenței și organizării federației sau confederației. Bem, Dembinski, Worcell ș.a. gândeau la o federație româno-maghiaro-polonă, în vreme ce Adam Czartoryski, Bystrzanowski, Lenoir ș.a. militau pentru o federație slavo-româno-maghiară, al cărei pivot urmau să-l formeze slavii. Dar, cum bine
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
la Marea Neagră, popoarele urmând să dobândească drepturi mai largi, fără să uite însă asigurarea preponderenței maghiare, conducătorii guvernului revoluționar priveau lucrurile aproape exclusiv printr-o prismă mai îngust naționalistă. N. Bălcescu comunica lui Ion Ghica, la 3 iunie 1849, că fruntașii maghiari Kossuth, Bathyani și Szemere doreau o confederație compusă din Ungaria, Polonia, Țara Românească și Moldova, însă fără slavii de sud. Interesul pe care polonezii îl arătau slavilor de sud supăra pe maghiari. Din acest punct de vedere și referindu
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
facă auzit, că necesitățile militare îl obligau pe Bem să mențină pe primul plan în calculele sale ceea ce se petrecea în Transilvania și Ungaria. Pe de altă parte, moldovenii nu erau pregătiți să se atașeze de trupele lui Bem de vreme ce fruntașii luptei revoluționare se aflau peste graniță, populația era dezinformată și vedea că detașamentul era prost înarmat, unii ostași chiar și numai cu topoare. În sfârșit, una dintre cele mai mari erori ale lui Bem a consistat în încrederea față de turci
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sprijini pe cea polonă, care a eșuat, iar aceasta din urmă nu s-a putut sprijini pe cea română, care a fost prea curând înăbușită. Dar anii 1848-1849 au deschis, totuși, o nouă etapă în istoria relațiilor româno-polone. Contactele dintre fruntașii mișcării de emancipare a celor două popoare, începute în deceniul premergător revoluției, au prins în 1848-1849 contur, au fost așezate pe o bază ideologică și programatică definită, colaborarea a luat un curs concret, ajungându-se până la importante convergențe în trasarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din bogata experiență a emigrației polone și și-au intensificat eforturile spre a-și întări audiența pe plan european, în care scop au știut să utilizeze poziția particulară a emigrației poloneze pe plan internațional. Firește, influența emigrației polone asupra unor fruntași ai luptei pentru o emancipare socială și națională în estul continentului a fost vădită și necontestată. Franz Pulszki sublinia că Adam Czartoryski a fost cel dintâi care s-a străduit să introducă în politică problema națională și justețea pretențiilor naționale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
înrâurirea polonilor și acum urmează ca o mașină după propaganda polonă”. Semnificativ este că această exagerare era legată de proclamarea independenței Ungariei și a ruperii de Habsburgi. Încercările de cooperare și coordonare a acțiunilor româno-polone, cele de acomodare a proiectelor fruntașilor luptei pentru emancipare la mișcarea națională europeană, înrâuririle reciproce pe plan organizatoric și al ideologiei naționale au avut urmări reale și binefăcătoare. Pe de altă parte, neglijarea atragerii maselor în lupta pe baza împlinirii integrale a revendicărilor fundamentale, amplificarea nejustificată
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
de influența partidei aristocratice. Ce-i drept, unii dintre moldoveni, după cum am văzut, C. A. Rosetti și alții în Țara Românească, erau în 1848-1849 mai apropiați de democrații polonezi. Cum se face însă, se întreba P. P. Panaitescu, că majoritatea fruntașilor români, inclusiv N. Bălcescu, s-au legat mai mult de partida aristocratică și nu de cea democratică ? Istoricul român observă că N. Bălcescu și ceilalți tovarăși de luptă cunoșteau ideologia celor două partide și au făcut alegerea în deplină cunoștință
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
politice și sociale și poate numai în mijloacele practice ar fi puțină diferență”. Chiar dacă Gh. Magheru exagera, de vreme ce se vădiseră „diferențe” tactice și de concepție, nu-i mai puțin adevărat că ele nu s-au transformat în poziții ireconciliabile. Apropierea fruntașilor mișcării românești de partida aristocratică se întemeia pe considerente cât se poate de reale și practice, explicate corect de P. P. Panaitescu: Adam Czartoryski era recunoscut ca reprezentant al Poloniei de guvernele francez și englez; revoluționarii români vedeau în Republica
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]