1,628 matches
-
de așteptare, a sosit soția falsului Shlessinger pentru a aduce un nou pandantiv, asemănător cu cel precedent. Green a urmărit-o și a descoperit adresa unde se ascundeau cei doi escroci. Ea intrase mai înainte într-o agenție de pompe funebre unde Green aflase că doamna Fraser aștepta un sicriu mai neobișnuit pentru o înmormântare prevăzută a avea loc în ziua următoare la ora opt. Detectivul scrie un bilet și-l trimite la poliție, la inspectorul Lestrade, pentru a obține un
Cum a dispărut lady Frances Carfax () [Corola-website/Science/324714_a_326043]
-
aproape 400.000 de bolnavi. În "Bilete de papagal" din anul 1928, Tudor Arghezi i-a făcut doctorului Ghelerter următorul portret: La mormântul proaspăt al doctorului Ghelerter, scriitorul și preotul Gala Galaction îi făcea la 30 iulie 1945 următorul elogiu funebru: Fiul doctorului Leon Ghelerter, Iuliu Ghelerter (decedat în 1967), doctor în medicină la rândul lui și profesor de istoria medicinii la Facultatea de Medicină din București, a scris în anul 1946 în "Almanahul Socialist": Spitalul „Iubirea de oameni” este naționalizat
Leon Ghelerter () [Corola-website/Science/322300_a_323629]
-
reușit să recupereze trupul lui Patrocles și să i-l ducă prietenului său, Ahile. Acesta, furios, reintră în luptă și-l ucide pe Hector sub zidurile Troiei, răzbunându-l astfel pe Patrocles. În memoria lui Patrocles, Ahile a organizat jocuri funebre (după obiceiul aheilor), acordând câștigătorilor premii din propria sa pradă de război.
Patrocles () [Corola-website/Science/322313_a_323642]
-
de răniți, care și pe patul de spital fiind, sunt păziți de armată, care respinge cu baionetele miile de mineri adunate afară. Pe 9 august sicriele celor decedați sunt purtate de căruțe de cărat bălegar spre cimitir, armata forțând cortegiul funebru să grăbească pasul. Mulțimea imensă lângă cimitir a fost îndepărtată la mai multe sute de metri, iar la patru ore după înmormântări o companie de infanterie încă mai păzea cimitirul cu armele în poziție de tragere. După înmormântări, s-a
Greva de la Lupeni, 1929 () [Corola-website/Science/328703_a_330032]
-
în două: unii cred că a fost o înscenare pusă la cale de conducătorii cherhanalelor pentru a avea ocazia să înăbușe în sânge revolta populară pe cale să izbucnească, în timp ce alții cred că a fost vorba despre sosirea pe Pământ a funebrului Doctor Schelet, aflat în căutare de suflete pe care să le piardă. În folclorul local, Marea Posedare a rămas ca un eveniment încărcat cu superstiții. Sosirea Doctorului Schelet a fost precedată de o săptămână în care, nopțile, străzile se umpleau
Doctorul Schelet () [Corola-website/Science/328845_a_330174]
-
film american din 1979 produs, regizat și scris de Don Coscarelli. În rolurile principale joacă actorii Michael Baldwin, Bill Thornbury, Reggie Bannister, Kathy Lester și Angus Scrimm. Filmul îl prezintă pe Omul Înalt (Angus Scrimm), un antreprenor supranatural de pompe funebre și răuvoitor, care îi transformă pe cei morți în zombie pitici pentru a forma o armată cu care să cucerească mai multe dimensiuni. Acestuia i se opune un băiat tânăr, pe nume Mike (Michael Baldwin), care încearcă să-l convingă
Phantasm (film) () [Corola-website/Science/331930_a_333259]
-
de 13 de ani într-un mic orășel în care au loc mai multe decese misterioase ale locuitorilor săi. Reggie, un prieten de familie și furnizor de înghețată, se alătură fraților în suspiciunile lor asupra unui antreprenor local de pompe funebre numit Omul Înalt, cel care este responsabil de numeroasele morți. Mike retransmite temerile unei ghicitoare și nepoatei acesteia despre posibilitatea ca Jody să plece și să-l lase în grija mătușii sale, împreună cu suspiciunile sale despre Omul Înalt. Lui Mike
Phantasm (film) () [Corola-website/Science/331930_a_333259]
-
în două părți și a scris un program pentru a descrie lucrarea, fără a oferi alt titlu pentru interpretarea de la Budapesta din 1889. Prima parte consta din primele două părți ale formei actuale plus "Blumine", a doua constând din marșul funebru și finalul. Pentru interpretările de la Hamburg (1893) și Weimar (1894) Mahler a oferit lucrării titlul de "Titanul" după romanul lui Jean Paul deși Mahler a menționat că titlul nu are absolut nicio legătură cu cartea. Acest nume este adesea folosit
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
una dintre puținele lucrări simfonice care să utilizeze instrumentul într-o asemenea manieră. Mahler utilizează melodia, pe care el o citează sub numele de "Bruder Martin", schimbată din tonalitate majoră într-una minoră, dând astfel piesei un caracter de marș funebru. Schimbarea în minor nu este o invenție a lui Mahler după cum se crede adesea ci mai degrabă astfel era interpretată melodia în Austria sfârșitului de secol XIX, început de secol XX. Un aranjament pentru pian la patru mâini a fost
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
publicată există în forma tradițională de patru părți. Prima parte este într-o formă de sonată modificată. Al doilea este un scherzo și trio bazat pe un Ländler, un dans tradițional austriac, precursor al valsului. Al treilea este un marș funebru iar a patra parte servește ca final. Inițial mai exista o parte, "Blumine", dar a fost eliminată de Mahler de la publicare finală din 1899. Prima parte este o formă de sonată modificată cu o introducere destul de lentă. Introducerea începe straniu
Simfonia nr. 1 (Mahler) () [Corola-website/Science/328471_a_329800]
-
cunoscut pentru accentul pus pe sunet. În plus, sunt făcute mai multe aluzii, mai ales la mitologie, iar identitatea Ulalumei, dacă era o persoană reală sau nu, a fost un subiect de dezbatere. Criticul Vladimir Streinu îl considera o cantilenă funebră ce evoca „marșul hipnotic sub pătrarul lunei, către neașteptatul mormânt al Ulalumei”, sugerând atracția necrofilă exercitată de ideea morții asupra sensibilității sale amoroase ce oscilează între serafism (credința într-un spațiu astral în care va întâlni sufletele iubitelor) și macabru
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
una dintre femeile pe care Poe le-a iubit, și care a fost publicată de Mallarmé în anexele traducerii franceze a operei poetice a lui Poe: „Mărturisesc că nu am înțeles nici eu poema, cu toate că am fost captivată de decorul funebru și de vraja muzicii ei, înainte ca tema să-mi fi fost explicată de Poe: el a scris-o sau a conceput-o într'o noapte, la Fordham, în toamna care urmă morții soției sale Virginia; în apropierea casei sale
Ulalume () [Corola-website/Science/334232_a_335561]
-
decedată și a fost, probabil, inspirat de poemul "Cristabel" (1797-1800) de Samuel Taylor Coleridge (1772-1834). Poe a considerat-o până la moartea sa ca fiind una dintre cele mai reușite poezii scrise de el. Criticul Vladimir Streinu îl considera o cantilenă funebră ce evocă „priveghiul la căpătâiul celei care doarme”, sugerând atracția necrofilă exercitată de ideea morții asupra sensibilității sale amoroase ce oscilează între serafism (credința într-un spațiu astral în care va întâlni sufletele iubitelor) și macabru (contemplarea descompunerii materiei). Poemul
Adormita () [Corola-website/Science/334262_a_335591]
-
fără să plătească, fiind fugăriți de barmanița furioasă. Fără să-și dea seama, ajung în cartierele interzise ale orașului - condamnate prin ordin regal din pricina faptului că acolo era un focar de ciumă - și se ascund într-o prăvălie de pompe funebre. În interiorul prăvăliei ei observă o adunare destul de stranie: șase personaje ciudate cu înfățișări grotești iau parte la o reuniune de familie organizată în jurul unei mese pline de numeroase și diferite sortimente de alcool. Cei doi tovarăși sunt invitați să se
Regele Ciumă () [Corola-website/Science/334363_a_335692]
-
este neobișnuită; la sfârșitul ultimei părți sunt lovite separat în alternanță. ""Cel mai mare contingent de coarde posibil"" Simfonia este alcătuită din cinci părți. Prima parte - compusă în Do minor - deși trece prin numeroase stări, se aseamănă cu un marș funebru. Structura formală a părții este de formă de sonată modificată. Expunerea este repetată în forme variate iar dezvoltarea prezintă câteva idei care vor fi utilizate mai târziu în simfonie, inclusiv o temă bazată pe Dies Irae. Pe parcursul părții Mahler utilizează
Simfonia nr. 2 (Mahler) () [Corola-website/Science/332898_a_334227]
-
și gama de orchestrație, utilizarea repetată a materialului melodic "banal" juxtapus cu material mai "intelectual", toate provin de la Mahler. În afară de întreaga parte a doua, una dintre cele mai Mahleriene momente apare la debutului celei de-a treia părți - un marș funebru ce amintește de simfoniile compozitorului austriac.
Simfonia nr. 4 (Șostakovici) () [Corola-website/Science/332927_a_334256]
-
in tempore belli", "Nelsonmesse", "Harmoniemesse", "Schöpfungsmesse" de Joseph Haydn, "Deutsche Messe" de Franz Schubert, "Misa solemnă" de Hector Berlioz, "Missa de Crăciun" și "Missa de Paște" de Wilhelm Georg Berger, "Marea misă în re minor" de Anton Bruckner. O misă funebră poartă denumirea de recviem. Elena Maria Șorban, "Noi și istoria muzicii. Permanențe creative", Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2014
Misă (muzică) () [Corola-website/Science/333356_a_334685]
-
stranie, dar rămâne totuși posibilă chiar dacă unele aspecte par să fie inexplicabile. Rătăcirea drumului, „dispariția” șoselei, țipătul care pare că vine de nicăieri, felinarul purtat prin pădure, casa lui Dăsa, hainele stranii și vorbirea arhaică a stăpânului și servitorului, cortegiul funebru fantomatic și căderea într-un somn de plumb sunt elemente stranii cărora li se pot găsi explicații mai mult sau mai puțin plauzibile. Fantasticul irupe în nuvelă odată cu sosirea la bungaloul lui Budge, când șoferul și servitorii neagă călătoria cu
Nopți la Serampore () [Corola-website/Science/334763_a_336092]
-
Lancashire. La 15 ani, adolescenta, pe care părinții o destinaseră unei cariere de misionariat în Africa, își părăsește căminul. Pentru a-și putea continua studiile, lucrează ca vânzătoare de înghețată, îngrijitoare într-un ospiciu, asistentă a unui antreprenor de pompe funebre. Este admisă la Colegiul St Catherine din Oxford, unde absolvă cursuri de literatură engleză. Stabilită la Londra, publică în 1985 prima carte, cu o pronunțată tentă autobiografică, Portocalele nu sunt singurele fructe (Oranges Are Not the Only Fruit; Humanitas Fiction
Shakespeare și ”O paranteză în timp” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/104377_a_105669]
-
este interzisă fotografierea corpului defunctului, fără acordul aparținătorilor. Prin excepție, este permisă fotografierea și filmarea pe timpul desfășurării autopsiei în scopul constituirii probelor, conform normelor legale. Înmărmântarea nu trebuie să depășeascâ 36 de ore de la decesul persoanei respective. Firmele de pompe funebre vor fi obligate să arhiveze contractele de prestări servicii încheiate și documentele fiscale timp de 5 ani, ca metodă de prevenire și combatere a evaziunii fiscale. De asemenea, o brățară din materiale care nu sunt biodegradabile, cu datele de identificare
Înmormântare cu reguli noi. Amenzi usturătoare pentru cei care nu le respectă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104439_a_105731]
-
cu agenți biologici înalt patogeni, conform avizului epidemiologic al direcției de sănătate publică județene sau a municipiului București și în afara spațiilor autorizate pentru efectuarea îmbălsămării și tanatopraxiei conform prezentelor norme. Vezi Hotărârea de Guvern care reglementează înmormântările Firmele de pompe funebre vor fi obligate să cotizeze și la un Fond de Garantare, din care să fie achitate despăgubiri în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a prestărilor de servicii funebre. Cotizația va reprezenta echivalentul a 5 ajutoare de înmormântare. De asemenea, prestatorii
Înmormântare cu reguli noi. Amenzi usturătoare pentru cei care nu le respectă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104439_a_105731]
-
prezentelor norme. Vezi Hotărârea de Guvern care reglementează înmormântările Firmele de pompe funebre vor fi obligate să cotizeze și la un Fond de Garantare, din care să fie achitate despăgubiri în cazul neîndeplinirii sau îndeplinirii defectuoase a prestărilor de servicii funebre. Cotizația va reprezenta echivalentul a 5 ajutoare de înmormântare. De asemenea, prestatorii de servicii funerare trebuie să respecte mai multe norme tehnice și sanitare și să îndeplinească anumite criterii profesionale: "Spațiul destinat activităților de servicii funerare are o suprafață de
Înmormântare cu reguli noi. Amenzi usturătoare pentru cei care nu le respectă by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/104439_a_105731]
-
de unul dintre co-scenariștii comediei uruguayene Whisky, premiată cu Trofeul Transilvania în 2005. La polul opus, Vremea crizantemelor/ Chrysantemums Time (r. Dmytro Moiseiev) ne face părtași la odiseea răvășitoare a unei tinere văduve care trebuie să se confrunte cu pompele funebre, rudele rapace și propria ei credință după ce soțul ei s-a sinucis. Gloria Gloria/ Glory (r. Kristina Grozeva și Petar Valchanov) e o fabulă socială despre dreptate și manipulare. Recompensat la Locarno cu o mențiune specială, filmul tandemului bulgar premiat
Dileme morale, voci singulare, adevărurile vieții și provocările ficțiunii, la TIFF, plus multă, multă muzică by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105480_a_106772]
-
Joia Patimilor, bisericile sunt arhipline, slujbele încep dimineața devreme. Enoriașii participă la ceremonialul religios închinându-se înaintea lui Hristos răstignit pe Cruce. Misterele din Trapani Megali Paraskieva, Vinerea Sfântă, este o zi dedicată doliului. Clopotele bisericilor bat toată ziua anunțând funebrul eveniment. Odată cu apusul soarelui, epitaffio este purtat pe străzile orașului, urmat de o procesiune funerară. Cu prilejul Sâmbetei Sfinte au loc noi slujbe, bisericile sunt încărcate de flori. Femele sacrifică mieii pentru Duminica Paștelui. Cu acest prilej sunt pregătite delicioase
Celebrarea Săptămânii Sfinte în lume. Paștele este eternitate by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105628_a_106920]
-
Lancashire. La 15 ani, adolescenta, pe care părinții o destinaseră unei cariere de misionariat în Africa, își părăsește căminul. Pentru a-și putea continua studiile, lucrează ca vânzătoare de înghețată, îngrijitoare într-un ospiciu, asistentă a unui antreprenor de pompe funebre. Este admisă la Colegiul St Catherine din Oxford, unde absolvă cursurile de literatură engleză. Stabilită la Londra, publică în 1985 prima carte, cu o pronunțată tentă autobiografică, Portocalele nu sunt singurele fructe (Oranges Are Not the Only Fruit; Humanitas Fiction
Fluvii de povești by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105708_a_107000]