4,465 matches
-
juniori I - 16-18 ani - adulți - 18-35 - seniori - minimum 35 ani bărbați, 30 ani femei - grand seniori - vârsta ambilor partenerilor să nu depășească 80 de ani. Privind costumația regulamentară deosebim În funcție de cele două secțiuni: - standard: băieții poartă frac, fetele rochii somptuoase, fuste bogate cloș cu pene sau volane și jupe. etc. - latino-americane: băieții poartă costum negru, fetele rochii mulate cu șlițuri decoltate În modele variate cât mai fanteziste. 4.2. POZIȚII ȘI MIȘCĂRI SPECIFICE 1. Poziția de plecare, este singura poziție identică
Expresie corporală, dans şi euritmie by Tatiana Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/92301_a_91694]
-
așa-numitei Art Nouveau (v. Arhitectura)*** care are o influență majoră asupra dezvoltării arhitecturii și artelor vizuale în Europa și în cele două Americi. În moda vestimentară feminină trei sînt elementele frapante: dispariția turnurii la rochii, apariția taiorului și a fustei pantalon. Rochiile sînt acum mulate pe corp, iar mînecile devin ample. Deși cuvîntul "taior" este de origine franceză (< tailleur = croitor), ideea pare să fi aparținut unui anume (croitor?) englez, Redfern†††††. Cei care lansează moda sînt francezii, nu britanicii. Un reprezentant
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Paris în 1904 și care, între 1912-1913, organizează două expoziții itinerante în Europa. Modelele sale sînt simple și practice. Dispare corsetul și, odată cu el, silueta taille-de-guêpe a femeilor. Rochiile și bluzele au decolteuri de diverse mărimi, iar mînecile sînt kimono. Fustele sînt drepte sau plisate gen drapaj. Uneori se poartă chiar două fuste: cea de dedesubt este lungă și bine mulată pe corp, cea de deasupra este amplă și mai scurtă. Apare și rochia-sac, lungă pînă la pămînt și cu decolteuri
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Europa. Modelele sale sînt simple și practice. Dispare corsetul și, odată cu el, silueta taille-de-guêpe a femeilor. Rochiile și bluzele au decolteuri de diverse mărimi, iar mînecile sînt kimono. Fustele sînt drepte sau plisate gen drapaj. Uneori se poartă chiar două fuste: cea de dedesubt este lungă și bine mulată pe corp, cea de deasupra este amplă și mai scurtă. Apare și rochia-sac, lungă pînă la pămînt și cu decolteuri mari. La taior (deux-piecès) jacheta este croită strîns pe corp (pentru a
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și bine mulată pe corp, cea de deasupra este amplă și mai scurtă. Apare și rochia-sac, lungă pînă la pămînt și cu decolteuri mari. La taior (deux-piecès) jacheta este croită strîns pe corp (pentru a pune în evidență silueta), iar fusta coboară pînă la căputa pantofilor. Silueta iese și mai mult în evidență dacă stofa are dungi subțiri verticale (iluzie optică). Costumul bărbătesc de zi are haina încheiată la un singur rînd sau la două rînduri (la un nasture sau la
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
la spate; aceasta trebuia să fie perfect verticală un mare chin pentru doamne. Apar și ciorapii-plasă. Toți ciorapii sînt susținuți de portjartiere. În anii '30 rochiile se lungesc și se strîmtează, fiind bine mulate pe corp și pensate în talie. Fusta rochiei și fustele în general sînt (foarte) evazate. Peste taioare și pardesie se poartă (aruncate peste umăr) blănurile de vulpe europeană sau polară, cu ochi de sticlă. Gulerul și mînecile demiurilor sînt și ele din blană naturală. Iarna doamnele poartă
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
trebuia să fie perfect verticală un mare chin pentru doamne. Apar și ciorapii-plasă. Toți ciorapii sînt susținuți de portjartiere. În anii '30 rochiile se lungesc și se strîmtează, fiind bine mulate pe corp și pensate în talie. Fusta rochiei și fustele în general sînt (foarte) evazate. Peste taioare și pardesie se poartă (aruncate peste umăr) blănurile de vulpe europeană sau polară, cu ochi de sticlă. Gulerul și mînecile demiurilor sînt și ele din blană naturală. Iarna doamnele poartă manșon din blană
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Dar, ca și Oscar Wilde ("I can resist everything but temptation", spunea el), autorul poate rezista la orice în afară de tentație. Vom spune, așadar, cîteva cuvinte. Anii '60 aduc cîteva inovații remarcabil de sexy: moda mini și hot pants sau panties. Fustele acum sînt foarte scurte (mini-skirts, minijupe), chiar exagerat de scurte, și teribil de sexy mai ales atunci cînd tinerele domnișoare cu picioare superbe se așezau pe un scaun sau într-un fotoliu. La fel și rochiile (mini-dresses). Paternitatea modei mini
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
dispar și sînt înlocuite de maxijupe, fie se poartă sub un pardesiu sau demiu foarte lung (maxi-coat) care, atunci cînd este descheiat, creează prin contrast un veritabil șoc bărbaților sensibili la eternul feminin, ca și cum acesta ar revela brusc desuurile doamnelor. Fustele sînt și ele foarte lungi, mai ales la rochiile de seară. Jachetele bărbătești, ceva mai lungi decît înainte, au revere foarte largi, acoperind bine piepții, pantalonii sînt puternic evazați (gen marinăresc), iar cravatele devin foarte late. Se răspîndesc și blezerele
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
și a firelor de aceeași culoare, se desprind din șuvița groasă, mâinile și mijlocul. Dacă păpușa va fi băiat, se separă restul șuviței în două, închipuind astfel picioarele, iar dacă va fi fată se va îndrepta cu foarfeca, confecționând astfel fusta. Se pot confecționa perechi de păpuși. Varianta a III-a - din deșeuri textile Se poate confecționa o păpușă sitem sac, care poate constitui un obiect util sau un frumos cadou în diferite ocazii. Dintr-o bucată de pânză se pliază
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
meseriași, rotari, pietrari, olari, fierari, cojocari, cărăuși.. iar femeile fiind apreciate ca bune țesătoare de pânză, mai ales de lână tigaie pentru fețe de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
sau din muzicile latine.") Memorabile rămân cuvintele lui Louis Armstrong referitoare la jazz: "Muzică fantastică pe care o auzim la radio în zilele noastre se ascultă cu multă vreme în urmă în vechile catedrale unde surorile strigau până le cădeau fustele." 46 "TOPE: Tu comprends, Emanou, cette histoire de jouer toutes nuits à n'en plus finir commence à me fatiguer. EMANOU: Mais, Topé, îl faut bien que leș pauvres dansent aussi. Et comme ils n'ont pas d'argent pour
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
tehnica țesutului în mai multe ape. Costume femeiești asemănătoare ca tipologie, dar cu deosebire din punct de vedere cromatic și ornamental, întâlnim și în zona etnografică a Siretului, în satele Traian și Prăjești. Piesele componente ale acestui costum erau: cămașă-ie, fusta în feluri, batista pe cap, pestelca, ilicul, betele, ciorapii de lână, opincile și mai recent pantalonii. Fetele și femeile clăcașilor din Tarnița aveau o preocupare permanentă pentru a-și împodobi capul. Astfel, fetițele până a ieși la horă, purtau părul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
înnodați”. Peste cămașă, femeile și fetele purtau ilic alb de lână, împletit în „sadea”. Fâsta în feluri (androcul) acoperea poalele cămeșoiului, fiind țesută în cinci ițe, cu două sau trei „bențe”2, încrețită la bata de sus și foarte largă. Fusta, croită dintr-un lat și jumătate de pânză, era învârstată 3 cu roșu, verde și negru, predominând culoarea roșie. Peste fustă se purta pestelca din lână de culoare naturală, cu falduri la bata de sus țesută în patru sau cinci
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
fiind țesută în cinci ițe, cu două sau trei „bențe”2, încrețită la bata de sus și foarte largă. Fusta, croită dintr-un lat și jumătate de pânză, era învârstată 3 cu roșu, verde și negru, predominând culoarea roșie. Peste fustă se purta pestelca din lână de culoare naturală, cu falduri la bata de sus țesută în patru sau cinci ițe învârstate. Pestelcile mai recente erau confecționate din pânză de bumbac, cumpărată din comerț. Femeile se încingeau cu bete înguste, de
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
îmbrăca polca 5 lucrată în atelierele rurale specializate, apoi minteanul 6 confecționat din stofă din lână de oaie în urzeală de cânepă bătută la pive, croit pe trup și evazat jos. Pentru lucru, se confecționau cămăși de in și cânepă, fuste fără ornamente și bete simple. Pentru ca tortul din care se țesea pânza de cămăși să devină mai moale se fierbea în cenușă sau se cocea la cuptor, după care se spăla în câteva leșii și se puneau sculele pe vârtelniță
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
muncește nu mănâncă.” • În limba vorbită, generalul este exprimat mai ales prin persoana a II-a singular: „Ai carte, ai parte.” • Persoana a II-a singular poate înlocui, în limba vorbită și în limbajul literaturii, persoana I: „... Cu o singură fustă pe mine... să ieși și tu până la poartă, nu poți să te duci, că râde lumea de tine!” (M. Preda) sau persoana a III-a: „Aș! femeia n-aude, n-a vede: dă-i nainte! ba încă sare să-l
[Corola-publishinghouse/Science/2319_a_3644]
-
și este încoronat cu aur prin rezovarea conflictelor. Pe umeri are două jumătăți de chip, dovada depășirii problemelor, în mână ține un sceptru și se află sub un baldachin sprijinit pe patru coloane, două albastre și două roșii. Are o fustă sau șorț roșu despărțit printr-o centură galbenă de o platoșă albastră cu o mânecă galbenă și una roșie pe care se găsește un triplu echer, simbol al muncii de construcție în lumile naturală, umană și divină. S și M
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ochii negri, era fără îndoială țiganca... A doua, și ea goală, dar acoperită cu un voal verde-pal, avea un trup nefiresc de alb și strălucitor ca sideful... nu putea fi decât grecoaica. A treia, fără îndoială, era ovreica: avea o fustă lungă de catifea vișinie, care-i strângea trupul până la mijloc, lăsându-i pieptul și umerii goi, iar părul bogat, roșu aprins, era adunat și împletit savant în creștetul capului.” O imagine perfectș, pe care ființele realului nu o pot avea
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
eram necăsătorită, mă implicam mai mult decât acum și chiar îmi pasă - dar atunci îmi păsa încă și mai mult. și era vorba de educație - băieții nu-și lăsau părul lung și nu purtau cercei, fetele n-aveau voie cu fuste scurte. Astfel de lucruri arată că-ți pasă. S-a investit foarte mult și în material didactic, este pur și simplu incredibil. Aveam mulți inspectori care veneau să asiste clasa noastră. și, la sfârșit, discutam ce am învățat, iar concluziile
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
acasă, pentru că o încurajau în timpul testărilor, spunând că „liceul acesta chiar a investit în noi.” Într-un alt context, adaugă: „și era vorba de educație - băieții nu-și lăsau părul lung și nu purtau cercei, fetele n-aveau voie cu fuste scurte. Astfel de lucruri arată că-ți pasă”. Prioritatea mai scăzută pe care o are excelența academică în ochii Sarei, ca și abordarea competitivă a școlii, atât ca elevă, cât și ca învățătoare, este bine rezumată în episodul despre abandonarea
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
potențialități pentru secolele următoare... MOMENTUL AL TREILEATC "MOMENTUL AL TREILEA" Inventarea plăcerii: jubilarea lui Aristip din Cirenetc "Inventarea plăcerii \: jubilarea lui Aristip din Cirene" VItc "VI" ARISTIP și „voluptatea care gâdilă”tc "ARISTIP și „voluptatea care gâdilă”" 1 Filosoful cu fustă. Aristip din Cirene trece drept filosoful emblematic al hedonismului; grea misiune și supărătoare reputație într-o lume care consideră că a filosofa este incompatibil cu a fi adept al plăcerii, că filosofia exclude voluptatea ca obiect sau că jubilarea face
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
tradiție contra cirenaicilor. Acești filosofi importanți sunt puși în aceeași oală cu cinicii, arătați cu degetul ca niște măscărici, bețivi, petrecăreți, glumeți, tot ceea ce permite să se facă din ei niște comici, orice, dar în niciun caz gânditori. Aristip cu fustă, parfumat în agora, amator de bordeluri, el, unul dintre rarii filosofi a căror pivniță făcea cât o bibliotecă, acest om să fie oare un filosof, la fel ca Parmenide sau Heraclit? Să fim serioși... Dat deoparte, refuzat în rândurile filosofilor
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
sofiști. 2) Antiteza lui Socrate. 3) Inventarea psihanalizei. 4) Dușmanul legilor. 5) Hedonismul anarhist. 6) Să terminăm odată cu barbarii! Momentul al treilea - Inventarea plăcerii: jubilarea lui Aristip din Cirene 99 VI. Aristip și „voluptatea care gâdilă” 101 1) Filosoful cu fustă. 2) Triunghiul subversiv. 3) Parfumat în agora. 4) Ludic, agonic și comic. 5) Proxenet al înțelepciunii? 6) Recuzarea tuturor legăturilor. 7) Fericit cel care, precum Ulise... 8) Bunul-plac al lui Aristip. 9) Plăcerea trăită în mod conștient. 10) Cirenaicii există
[Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
religioase chinezilor de acolo, pe coreeni găsindu-i cu mult sub așteptările lui. De câteva ori s-a întors și în America, dar nici pe modernii americani nu-i mai găsește pe gustul său. Femeile aproape că nu mai poartă fuste, dacă ar fi să te iei după lungimea de până la genunchi. Picioarele le sunt groase, povestește el soției care-l admonestează că ar fi putut să se abțină totuși să le privească. Cum erau peste tot, era imposibil, replică el
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]