85,346 matches
-
răspunsul? Ce vor femeile?“ “Vino mai aproape, să-ți șoptesc la ureche că sunt microfoane peste tot.” Învingându-și repulsia firească, Arthur își lipi urechea de buzele ei. Cotoroanța îi șopti ceva. Arthur făcu ochii mari și căzu puțin pe gânduri. Mergi, că trebuie să-mi comand rochia de mireasă. De la Chanel.” croncăni iarăși zgripțuroiaca. “De francezii ăștia cu ifose nu putem scăpa nici în Evul Mediu, mai adăugă ea, cu obidă, scuipând un oscior.” Arthur nu mai pierdu timpul. Încălecă
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
la colțurile străzilor. Miros de mititei proaspeți venea de pe grătarele încinse. Castraveți murați și varză acră erau la discreție. Shakespeare însuși deschisese geamul la mansarda lui, repartizată de primărie, și scria de zor, înmuindu-și pana în diverse călimări, cu gândul la regina Elisabeta, care nu se născuse încă. Londra se trezea la viață. Arthur se foi prin fața palatului, printre archebuze și condotierii care-și făceau veacul prin zonă, doar-doar or primi vreo comandă de furnituri, ceva de la stat. De pe creneluri
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
demnitari își introduceau săbii pe gâtlej și le scoteau intacte, alții nu le mai scoteau de loc, într-un cuvânt era o atmosferă de sărbătoare. Andrew, îmbrăcat în fireturi dar cu fața împietrită, mai trăgea câte un scotch, împovărat de gânduri, mireasa râgâia mortal, mai scotea din gură, mai punea pe masă dumicați nemestecați, Arthur socializa cu o prințesă dintr-un comitat îndepărtat, se pare o unguroaică de la Debrecen, cu sânge cald, vienez, care dorea și ea să intre în Europa
După-amiază cu o nimfomană () [Corola-journal/Imaginative/13420_a_14745]
-
la prășit, într-o vară fierbinte din copilăria mea. S-au speriat rudele, s-au mirat oamenii ce soartă a avut bietul om, să moară cu sapa în mînă, dar nimeni n-a văzut în căldura verii, o primejdie. Cu gîndul la mirosul grîului copt, intru să mă ultra-sonorizez și să mă dia-dinamizez ( cuvintele misterioase pe care nici acum nu le înțeleg). Cireașa de pe tort, este masajul medical, executat de mîinile pricepute și binecuvîntate, ale unui om care nu vede. Mă
Luna lui Cuptor by Elena Brădișteanu () [Corola-journal/Imaginative/13748_a_15073]
-
în definitiv, de bun augur, m-am grăbit să-l împărtășesc, nu numai din cauză că, imediat după ieșirea mea din birou, urma să intru, la rândul meu în pielea celui care solicită un serviciu prompt, politicos și, dacă se poate amabil. Gândul acesta era " Dacă nu e cine nu e/ cine e să nu mai fie". Perioada de probă De-a lungul nesfârșitelor tunele prin care istoria, politichia sau pur și simplu viața lui înfrățită cu natura l-a dus pe român
Vremea proverbelor by Dina Hrenciuc () [Corola-journal/Imaginative/13773_a_15098]
-
sărutam în șifonier, / și pompele funebre sunau la vecin, / și iar ne sărutam, c-o legitimă bucurie”), cu “ieșiri” spre oniric, ca un fel de exerciții de imaginație pornind deocamdată de la o abstracțiune aproximată metaforic (“Sub becuri astenice / se dau gândurile la rindea / șerpi blonzi de talaj / se zvârcolesc pe mese afumate /.../ De unde atâta talaj blond / infinită perucă de înger / lângă mese înnegrite / capete cad”) sau “descriind” în chip mai direct atmosfera de coșmar (“Vine o vreme / când împrejurul casei tale
Note despre poezia Norei Iuga by Ion Pop () [Corola-journal/Imaginative/13548_a_14873]
-
fapt al magaziei, în iarbă. Iarăși căpătasem o percepțe vizuală neobișnuită. Iarba era un fleac, puteam s-o număr! Lumina, lumina aceea ce-mi lăsa amintirea unui secret înțeles și pierdut! Și chiar cînd înțelegeam, în aceeași secundă mă dubla gîndul că nu mai putea comunica ceea ce-mi părea atît de cunoscut. Nici acum nu pot să explic exact. Adaug doar că începeam s-o și aud, da, auzeam bîzîitul, nu, nu bîzîitul, clocotul minuscul al luminii pe obiecte, parcă
Clocotul minuscul al luminii pe obiecte by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13791_a_15116]
-
cînd fu de plecat - n-am nechezat? *** eurydike/ cuvînt împreună eurydike/ împreună cu vîntul femeie, căutată în moarte și pierdută în viață: necîntătoare sunt astăzi adevărurile mele de ieri și alt zeu doarme în vorbele care mișcaseră pietrele și îmblînziseră fiarele gîndul aminte și fluviul aroma și gustul, tăria - deodată trezite lîna de aur și capul meu cîntăreț pe ape și ape - deodată totuna eurydike/ privire-ndărăt eurydike/ împreună cu vîntul femeie, căutată în moarte/ și pierdută - deodată cîntecul era cîntec/ și cîntecul
în cîntecul singur by Mircea Cau () [Corola-journal/Imaginative/13794_a_15119]
-
ar putea să nu mai fi rămas nimic, amintiri ca niște doage nervoase îmbrățișând strâns un butoi carnal în care aerul vechi a devenit nociv... (trebuie să suport fie că strig fie că mă înec cu aceste vorbe mestecate în gând scuipate acum fără must le dur désir de durer îmi tot zic să fie asta o durere bună?) memoria e un clopot alienat ce închide în el toate sunetele salvatoare, o păpușă rusească a deznădejdii... cum să te sustragi propriilor
nesfârșite pieile amare by Marius Chivu () [Corola-journal/Imaginative/13837_a_15162]
-
Nu se mai teme, Călugăr spălând lespezile Chiliei În întâmpinarea Unei cântări, A unei sălbăticiuni, A unei lumini Care-i cere adăpost Ca sălbăticiune Adusă în casă, Un copil plăpând Sau o bătrână A nimănui E tristețea Dormind învelită Între gânduri, Un adăpost La fel de bun Ca o pădure neumblată, Jocul de-a prinselea Sau îmbrățișarea cuiva Îndepărtat și drag. * Palme iubitoare Cu linii strânse în buchete, În torenți, în poteci Neștiute vânătorilor Și păstorilor, Poteci bătute de inorogi Și de alte
Truda trupului frumos by Katia Fodor () [Corola-journal/Imaginative/13842_a_15167]
-
Alină a zîmbit ușor, gînditoare, fără să răspundă. - Următoarea noastră mișcare va fi să-l scoatem pe Andrei din casă Vasilicăi - am spus, văzînd că nu vrea să vorbească despre ea. Preț de o clipă, Alină a rămas adîncita în gînduri. - Probabil că cea mai bună cale va fi că Andrei să plece o dată cu Vasilica, mîine dimineață, cînd ea se duce la lucru, iar apoi să ia un taxi, din stradă. Se poate preface că trebuie să prindă un tren și
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
practic nu mai rămînea nimic pentru consumul intern. Lumea trăia din rezerve, dar acestea se vor epuiza în curînd. M-am luptat cu vîntul, care-mi pătrundea prin haine și mă îngheța pînă în măduva oaselor. Pentru a-mi îndrepta gîndurile în altă parte, mi-am concentrat atenția asupra caselor pe lînga care treceam. Pe majoritatea ferestrelor erau lipite foi de carton, menite să înlocuiască ochiurile de geam sparte de bombardamente. Dar cartonul nu părea să ajute prea mult, pentru că obtura
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
înconjurată de un cordon viu. În pofida întunericului, am putut vedea mitraliere și pistoale în mîinile oamenilor. Întreaga mișcare nu a durat mai mult de cîteva minute. Mi se uscase gură și m-am trezit scăldata într-o sudoare rece la gîndul că oamenii de pe strada nu bănuiau nimic. Vreun nefericit fusese, probabil, denunțat, iar Securitatea se și repezise să-l înhațe. Acum, fiecare casă de pe strada va fi percheziționata și, cu puțin noroc, oamenii Securității vor prinde în plasă nu numai
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
că l-au prins, am șoptit. Ilinca a încuviințat din cap, fără o vorbă. Deodată, zgomotul unui foc de pistol a făcut țăndări liniștea din jur. Fusese tras din apropiere. Ne-am uitat una la alta, încordate, obsedate de acelasi gînd. Înainte de a avea timp să-l exprimăm, s-au auzit bătăi puternice la ușă din față, voci grosolane care zbierau să li se deschidă. - Da-le drumul! am implorat-o, sau vor sparge ușa. Nu te ocupă de mine, sar
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
după noapte, aceasta așteptare disperată va continua, cu spaime și cu deznădejde, și nimeni nu-i va putea spune că în noaptea asta întunecoasa, hăituit că un animal sălbatec, bărbatul ei se tîrîse să moară sub un tufiș, indreptindu-si ultimul gînd spre ea. Odihneste-i sufletul în pace, Doamne, si iarta-i păcatele, m-am rugat, în timp ce vîntul îngrămădea și mai multe frunze peste trupul lui, pînă cînd l-a acoperit cu totul, nemailăsînd să se vadă decît mîna pe care
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
Brumaru Stimate domnule Lucian Raicu, Profit de absența Tamarei Nikolaevna care-i plecată, c-o șaretă de ocazie, în localitatea P., la părinții ei, și-mi prepar o cafea în plus, încercînd să scriu, de azi, scrisoarea pentru mîine, luni! Gînduri disparate, stimate domn, gînduri disparate! De cîte ori o văd pe Nadia la televizor, îmi vine-n minte Dinescu! Sînt absolut sincer, nu mint. Au ceva comun, nu știu ce, poate siguranța, aroganța, eleganța și Franța! Mersul lor presupune o încredere fantastică
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
Raicu, Profit de absența Tamarei Nikolaevna care-i plecată, c-o șaretă de ocazie, în localitatea P., la părinții ei, și-mi prepar o cafea în plus, încercînd să scriu, de azi, scrisoarea pentru mîine, luni! Gînduri disparate, stimate domn, gînduri disparate! De cîte ori o văd pe Nadia la televizor, îmi vine-n minte Dinescu! Sînt absolut sincer, nu mint. Au ceva comun, nu știu ce, poate siguranța, aroganța, eleganța și Franța! Mersul lor presupune o încredere fantastică; pasul e exact acela
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
cele două vizite făcute la dumneavoastră, mult mai tîrziu, developînd filmul și rulîndu-l cu încetinitorul ("developarea" s-a realizat fără să-mi dau seama, ca și "filmarea"), am început să observ niște chestii extrem de curioase. Desigur, exista mai demult un gînd al meu, de-a vă scrie. Apoi s-a nimerit c-a venit Dinescu în Iași și, ca și cum totul era pus de-un secol la punct, m-am trezit scriindu-vă! Cam asta-i! Dacă nu o fi cealaltă!! Prăvălioara
Prăvălioara mea de lenjerie intimă de damă by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13897_a_15222]
-
Augustin Buzura, 1970 (Anneli Ute Gabanyi -Literatura și politica în România după 1945, București, FCR, 2001, p. 197). În felul acesta, lumea ficțională distopică imaginată de Orwell în Nineteen Eighty-Four (1949), cu un stat polițienesc plin cu delatori care dezvăluie gîndurile "ilegale" ale părintelui, fratelui sau iubitei și cea construită de Bradbury în Fahrenheit 451 (1951), cu echipe de pompieri-piromani care transformă în cenușă cărțile periculoase ale unei societăți abrutizate ideologic și aseptizate intelectual, își dau mîna în "realitatea reală" a
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
i-o murdăresc, era ca și cum mi-ar fi dat-o frate-meu." (p. 26) În Disciplina, antieroul lui Monciu-Sudinski (care povestește alternativ cu Ursescu) își elaborează profesiunea de credință didactică într-o școală pierdută iarna în mijlocul Bărăganului: "Aveam eu un gînd cu ei: să-i reeduc prin muncă. Să-i pun la treabă pînă le ies ochii din cap, să-i văd rupți, căzînd de oboseală, să le zăresc în ochi licărirea aceea duioasă care apare de obicei în clipa sfîrșelii
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
de la a cărui moarte se împlinesc, la sfîrșitul acestei luni, 65 de ani. Născut la 8 septembrie 1909 în familia unui negustor de porțelanuri, M. Blecher urmează școala primară și liceul la Roman, de unde în 1928 pornește spre Paris cu gîndul de a urma Medicina. Modul brutal în care trebuie să renunțe la studii spre a se concentra exclusiv și definitiv asupra teribilului Morb al lui Pott (tuberculoza osoasă invalidantă cu termen aleatoriu de supraviețuire) este relatat cu același aer extraneu
MAI by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/13877_a_15202]
-
Despărțiți de ploaie ca de un imperiu; Acolo, singurătatea dăruiește pietre prețioase - ca un dumnezeu ajuns la faliment. Poem Să plângi pe zori, până când lumina nu va mai fi sângerie. Moartea, în primăvară în amintirea Marianei Marin Tinerețea aleargă pe gânduri, ochii ei plutesc în aerul subțire, nici o moarte nu o mai poate ajunge. Nici o moarte... pentru că tinerețea are la pieptul ei poezia învăluită într-o anume inocență; pentru că tinerețea stă aplecată asupra poeziei și nu vede moartea în razele soarelui
POEZIE by Radu Cange () [Corola-journal/Imaginative/13867_a_15192]
-
era cel care răsturna chiar văzduhul, înecînd tot și orice în marea iubirii sale. Și aceasta doar pentru ca el să poată înota... I se întîmplase deseori - rupt de dor, tînjind după valurile cele grozave - să rămînă totuși neclintit, delirînd tăcut. Gîndul său se îmbăta cu reveriile imensități. Lacrimi înspumate ce tălăzuiau plaje lunare. Și, de necrezut, aerul din încăperile ce-l închideau - căpăta mai întîi o vîscozitate răcoroasă... Începînd să vălurească treptat, pînă își schimba consistența întrutotul. Cînd își aminteau de
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
o încape nu-i groapă ori cosciug... This is my private opium den. - And where’s the opium then? - I am the only possible. Doar omul se poate lăsa pe sine moștenire. Doar noi putem instaura muzee în care chiar gîndurile noastre să fie prețoasele relicve. Moaște ilustre sau anonime - toț avem același drept de a lansa o sticlă în ocean. Să ne însemnăm cu totul. Să ne transpunem hîrtiei. Și să fim recunoscători, căci un Dumnezeu atent și onest ne
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]
-
de visare iritată. După o vreme; domolindu-și investigața, potolindu-și graba poftei, cititorul își ridică ochii: - Spune dar... Ce i se va întîmpla operei tale ? - Lucruri spectaculoase. Va rămîne circumscrisă acestui spațu. - O pușcărie livroidă... Oare ce vină au gîndurile tale ?... Mai tre’ să bănui ce se va alege în cele din urmă de toate astea... Pașadia Măgureanu ? - Taman. Conform dictonului "Eu te-am făcut, eu te omor"! - Nu lași nimănui rodul minți tale ? - Ar fi o nedreptate. Neamul ăsta
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]