7,015 matches
-
o stafie. Alții zic că ar fi fost luată din “Căluș” , fiindcă era chiar în Rusalii, atunci când a rămas pocită. * Mitru zise către cele două femei, arătându-le păsările tăiate, care se zbăteau pe lângă el: - Luați lighioanele astea de colea! Găinile să le faceți ciorbă, iar rațele să le faceți cu varză. Pentru ursitorile copilului. Măria își duse repede mâna la gură, ca să și-o acopere și zise încet și apăsat: - Iaca! - Vedeți să jumuliți rațele acu', cât sunt calde, că
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
or răci, se jumulesc cu piele cu tot. Puneți penele peste ălelalte, în tinda beciului, - le spuse el, cu dojană. Luă apoi un șomoiog de paie și se șterse pe cracul de la pantaloni, pe care i-l stropise cu sânge găina porumbacă. - Și moartă, tot afurisită fusăși!, dojeni el, găina, care se zbătea un pic mai încolo. Plecă apoi la treburile lui. Îl luă pe Mărin, băiatul Anicăi și intră cu el în fierărie. Are de dres ceva, la căruța lu
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
penele peste ălelalte, în tinda beciului, - le spuse el, cu dojană. Luă apoi un șomoiog de paie și se șterse pe cracul de la pantaloni, pe care i-l stropise cu sânge găina porumbacă. - Și moartă, tot afurisită fusăși!, dojeni el, găina, care se zbătea un pic mai încolo. Plecă apoi la treburile lui. Îl luă pe Mărin, băiatul Anicăi și intră cu el în fierărie. Are de dres ceva, la căruța lu' Goace. Mărin începu să tragă la foale. - Trage, mă
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
sticla de la una la alta, zicând: - Hai, noroc și sănătate! Treburile mergeau strună, în privința Anicăi și a Lenicăi. Tinere erau, sănătoase erau ... Chef de muncă de ce să nu aibă, dacă era vorba de petrecere? Puseră într-o oală carnea de găină, ca s-o facă ciorbă, iar în cealaltă oală puseră carnea de rață și varza, după cum le spusese Mitru. Turtița pentru ursitori o frământă Lenica. Nu mai chemară o fată curată, după cum era obiceiul, ca să frământe turtița copilului. Așa hotărâră
JURĂMÂNTUL VĂDUVEI) de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1040 din 05 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357524_a_358853]
-
afară în curte. Părinții Sorinei au invitat toți copiii din sat și chiar de prin împrejurimi, întrucât era o zi deosebită, iar Sorina este singura la părinți și vrea să cunoască mulți copii. Îi plac florile, animalele toate, puișorii de găină, boboceii de rață, vițelușii din staul și chiar iubește și căprioarele din pădure care uneori, vin până în poarta casei. Bunicul Sorinei, Bubu, cum îi spune ea, este un om frumos la chip, cu niște ochi blânzi așa cum îi stă bine
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
cu zâne. Sorinei îi plac mult poveștile spuse de Mam'Mare, în care sunt multe zâne și feti frumoși, se mai găsesc și zmei sau lupi răi și câte o vulpe hoata care mereu vrea să fure ouă sau chiar găini din coteț. Desigur că acum, chiar și pentru vulpe, a devenit mai greu de furat deoarece găinile, dorm și se ouă mai sus de pământ, iar pentru dormit trebuie să urce o scară și de acolo mai exista o scândură
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
feti frumoși, se mai găsesc și zmei sau lupi răi și câte o vulpe hoata care mereu vrea să fure ouă sau chiar găini din coteț. Desigur că acum, chiar și pentru vulpe, a devenit mai greu de furat deoarece găinile, dorm și se ouă mai sus de pământ, iar pentru dormit trebuie să urce o scară și de acolo mai exista o scândură lata pe care merg până ajung la locul unde dorm.Deci, pentru vulpe s-a făcut greu
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
mai sus de pământ, iar pentru dormit trebuie să urce o scară și de acolo mai exista o scândură lata pe care merg până ajung la locul unde dorm.Deci, pentru vulpe s-a făcut greu de furat ouă și găini chiar și la margine de pădure. Sorina, are o plăcere deosebită să meargă cu Mama Mare să adune ouăle din cuibare. Odată, a găsit dormind o pisică albă în cuibarul cu ouă, mai întâi s-a speriat, pe urmă însă
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
Tatăl Sorinei este doctor în sat, de aceea și ei îi place să se joace de-a 'doctorul'. Are gentuța ei cu medicamente de "ulgenție,"cum spune ea peltic. Uneori mai dă apă cu pipeta la câte un puișor de găină care desigur, are "male tempelatulă!" ... Dragi copii, v-am spus doar puțin din povestea adevărată a Sorinei, o fetiță tare drăgălașa și scumpă, că voi toți de fapt. Vă promit, ca atunci cand Sorina va împlini cinci ani, o să vin să
O PAPUSA FERICITA de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357569_a_358898]
-
modernă, descrisă de Emile Zola în romanul “Munca” și concepută de Marx în Capitalismul lui vulgar? Aceasta invenție sterilă și bolnavă pentru Capitalul lui Marx, inspirat probabil din mecanismul diabolic de generare a plusvalorii rațelor din Vest și a bietelor găini din Estul Europei și din Lumea a Treia, care, așa cum s-a dovedit în două sute de ani, s-au înecat toate după valul și potopul de revoluții din 1989 din Estul europei și după cel de-al doilea val de
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 7 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357548_a_358877]
-
tău. Că Planeta Micului Prinț. Populată doar de baobabi, de trei vulcani și de o floare. Ca deșertul peste care a aterizat și a întâlnit șarpele. -Te simți cam singur în pustiu. -Singur te simți și printre oameni. Nu cauți găini că vulpea. Nu cauți bunuri materiale. Cauți oameni. Cel mai greu de găsit în deșert. Și totuși, trandafirii... Ei îți vor destăinui un mare secret. „Limpede nu poți vedea decât cu inima”. Va trebui să îmblânzești vulpea. Va trebui să
TABLETĂ SPIRITZUALĂ- CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 472 din 16 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357685_a_359014]
-
Articolele Autorului dancii lor zvârleau cu pietre și nisipul peste gard vorbele zburau piezișe și mânjite cu mult fard murdăreau tot ce ating: oameni, locuri, obiceie că săreau și la bătaie dintr-un gest, dintr-o scânteie dădeau iama prin găini și ciordeau de prin ogradă tot ce-ar fi putut să vândă cu iuțeală de lambadă du-te mă’ și tu la muncă, pune-ți mă’ lacăt la gură ca să nu mai spună lumea: uite-i pe țigani cum fură
DU-TE MĂ ŞI TU LA MUNCĂ! de ION UNTARU în ediţia nr. 501 din 15 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358671_a_360000]
-
câteva zile, la ore, am început să primesc solicitări: - Domnișoara profesoară, dacă mai aveți pe acasă haine pe care nu le mai purtați, ni le dați nouă? Că și noi suntem amărâți, nu doar asta. „Amărâții” aveau casă cu etaj, găini în bătătură, porci în coteț, hambarul plin cu de toate și Dacia în garaj. - De ce nu o chemați să vă muncească, domnișoară?, a deschis într-o zi, în cancelarie, discuția, o profesoară mai înfiptă. Zău așa, o umplurăți pe asta
DANIELA (PRIMA PARTE) de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358738_a_360067]
-
închină și începu să înfulece grăbit din zeama grasă și gustoasă ce aburea în strachina de lut ars. - Ai tăiat cocoșul porumbac? O întrebă Victor pe soție. - Da, că se bătea tot timpul cu cel roșcat și nici nu lăsa găinile în pace. Mai mereu sărea gardul la țața Lisandrina, de mă supăram pentru el cu vecina. - Foarte bine i-ai făcut. Eu am să merg să mă culc mai devreme, să pot termina mâine toată treaba la Spoială până pe la
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 166 din 15 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344496_a_345825]
-
pus în străchini și consta din pâine și vin sfințite. La fiecare strachină se găsea câte o lingură.... În ziua aceea, bărbații și flăcăii ciocneau ouă roșii. Erau ouă, special alese, pentru întrecerea aceasta. Se spunea că sunt ouate de găini înainte de a se hrăni cu iarbă, întrucât numai așa puteau avea coaja tare. Câștiga cel care avea ouă roșii, tari... Câștigătorul se întorcea acasă cu câte 20-30 de ouă roșii.... Era ca o întrecere cavalerească. Și alesul ouălor potrivite presupunea
PURANI DE VIDELE-TRADIŢII DE PAŞTE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344704_a_346033]
-
eu rămânând în chiloți, iar Genny în scurta cămășuță de noapte galben-pal, cu un trandafir grena brodat pe sânul stâng, cămașă ce abia îi trecea peste un chiloțel delicat și dantelat pe margini. Pielea mi s-a făcut ca de găină, nu de frig, cât de emoție. Nu îmi dezlipeam ochii larg deschiși și pofticioși de pe pulpele și fundulețul ei, care mi se înfățișau pentru prima dată în toată splendoarea frumuseții lor, mai ales când se apleca să așeze ceva prin
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1226 din 10 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350689_a_352018]
-
pe lume și nu se mai pot hrănii singur. Ai datoria să-i ajuți. Admit că ești un gospodar care pune sămânța în pământ iar cu recolta hrănește om și dobitoc toată gospodăria. Necesiți o vacă pentru laptele pruncilor, câteva găini pentru ouăle lor și chiar un porc pentru masa de Crăciun. Aceste dobitoace le hrănești cu ce ți-a dat Dumnezeu ca recoltă. Dar tot nu este suficient. Dumnezeu nu te vede pe tine Nea Gheorghe, Dumnezeu vede întregul sat
CU DUMNEZEU ÎNAINTE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350731_a_352060]
-
de noi ? Și noi de cine avem grijă ? Statul român mai e al românilor ?Trăim după placul străinilor? Instituțiile statului reformat se învârtesc în jurul axei politice. Funcționează ca niște gloabe. Au catare doar la târgul lor. Juriștii au prins o găină grasă și scot fulgii din ea. Prea puțini fulgi. Multă vorbărie. Multă sărăcie. Slabi conducători. Niciun om de stat. Pentru binele românilor, cineva se pune de-a curmezișul. Realitatea nu este o nebuloasa. Apele sunt tulburate de cei ce știu
DUPA RAZBOI, MULTI VITEJI ... de DONA TUDOR în ediţia nr. 585 din 07 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/358784_a_360113]
-
otrăvească gărgăunele?... - Da, exact acesta e adevărul, otrava gărgăunelui... pentru unii oameni sensibili la înșepăturile de insecte, le poate aduce fârșitul: pot face șoc anafilactic și, dacă nu primesc ajutor medical în timp util... pot deceda ca un pui de găină, orcât de puternici ar fi. - Ferește-ne Doamne!... Cu ce-am greșit?... Vîzându-i că nu-i chip să-i liniștească, Pandelică îndulci puțin glasul și li se adresă ca unor buni prieteni de familie. - Nu sunteți voi de vină, dragii
PARTEA A IV-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359277_a_360606]
-
mare, pe care va trebui să i-o plătesc eu. - Bătrâne, asta știam și eu, dar vreau s-o am, ai înțeles? - Răbdare, conașule!... - Măi să fie, tu mă pui pe cărbuni și mă perpelești ca pe un pui de găină!... - Acum e partea care trebuie să ții seama... După câteva fraze de complezență și promisiunea de care-ți zisei, le spui să te scuze că mergi să te ușurezi. - Hai că-mi placi!... Eu mă duc s-o cuceresc și
PARTEA A I-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359343_a_360672]
-
am ascultat cu interes povestea unui țăran venit la oraș după cumpărături și care avea chef de vorbă: Era la noi în sat un terchea berchea care nu știa să facă nimic bun și se ținea numai de furat. O găină de la un vecin, niște mălai de la un altul, puțină untură din cămara unei văduve și o ducea așa de azi pe mâine iar când intra în bufet, umbla cu cerșitul pe la fiecare, cinstește-mă și pe mine cu o țuică
VISELE, 10 de ION UNTARU în ediţia nr. 353 din 19 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359461_a_360790]
-
nu'șce, vere Niță. O simt și să zic așa, nu sunt un învârtit să nu văz că ulicioara de sub tălpi nu mai șovăie la-naintare, pasul e mai ușor, ceva mai sigur și nepoticnit. - Vere, tre'să ai orbu găinii și inimă de pitpalac ușuit și rebegit ca să nu recunoști că ideile vin și când i-ai pus minții capac, c-un țoi limpezit cu zamă dă prună, ca să nu dea-n clocot și leneveală. - Și e bună o amărușcă
NIŢĂ ALU DÂRĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 345 din 11 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359542_a_360871]
-
și iată că le-ai trăit. - Nu o spun cu regret, ci ca o constatare, să știți și voi, cei de la oraș, cum face găina oul. - Ha, ha, iată că a venit țăranul să ne întrebe care a apărut prima, găina sau oul. - Nu, tată, te rog, nu te simți ofensat, dar să știi că totuși viața la țară are un farmec aparte. Tu știi ce înseamnă ca la cinci dimineața când somnul îți este cel mai dulce, să auzi cum
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
muge vaca chemându-și vițelul. Este adevărata viață, papa. - O fi, dragul meu, pentru romantici. Tu trebuie să fii pragmatic. Banul nu vine nici de la vacă și nici de la cocoș, decât atât cât să nu mori de foame. Cocoși și găini putem crește și noi în curte dacă dorim să vedem cum se face oul. Dar cum se face banul niciodată nu vei afla lucrând la țară. - Nu te contrazic. Viața totuși pornește de acolo, de la țară. În cele nouă luni
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]
-
nu te prinde tovarășul maior Roman zis „Te-leagă”, de la miliția economică. Acolo, dacă cineva are nevoie de un consult medical, în cel mai bun caz se duce la doctor cu câteva ouă într-o basma sau cel mult o găină. Nu este ca la tine când știe că viața lui depinde de bisturiul pe care tu îl plimbi lejer prin corpul său. - Hai să nu mai discutăm de acestea că vine mama ta și nu-i va plăcea discuția. - Hai
INTALNIREA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1260 din 13 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360527_a_361856]