187,018 matches
-
Își explică forme ale sinelui. Scrie cu fața spre una din ipostazele sinelui mărturisit aici. Se privește privind în jur, privind în urmă. Artistul și omul se însoțesc pe acest drum, cedîndu-și unul altuia partitura protagonistului. Cred că autorul a găsit tonul potrivit pentru o astfel de scriitură și asta i-a atras un număr mare de cititori, cerința pentru noi tiraje. Emoționant este faptul că pe toate treptele de receptare existente în text, vulnerabilitatea, îndoiala, frica, spaimele, neliniștile, neîmplinirile inevitabile
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
a atras un număr mare de cititori, cerința pentru noi tiraje. Emoționant este faptul că pe toate treptele de receptare existente în text, vulnerabilitatea, îndoiala, frica, spaimele, neliniștile, neîmplinirile inevitabile nu sînt ocultate, sînt prezente. Autocenzura a funcționat în a găsi tonul, cum spuneam, în a-și tempera pulsiunile structurale și nu în a truca mărturisirile de om și creator pe care a acceptat să le facă aici. Universitatea "Babeș Bolyai" din Cluj a decis să-i acorde lui Andrei Șerban
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
cu colegii de altădată, ca într-un ritual. În Piața Universității ne-am inițiat, unii, în căutarea libertății, începînd să o căutăm pe cea interioară. Am căutat, atunci, și drumul firesc către o democrație posibilă. La capătul acelui interval am găsit bîte în cap și urlete monstruoase: Moarte intelectualilor! Moarte studenților! Vis-ŕ-vis de Universitate, Andrei Șerban pleca, și el, proaspăt întors din exil, într-o aventură artistică și umană, deopotrivă, numită O trilogie antică. Cu altfel de discursuri, călătoream, de fapt
În țara aspră a minunilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10522_a_11847]
-
de vedere. Andrei Cornea se plânge, cu bună dreptate, de dificultățile de documentare pe care le întâmpină cercetătorii români: bibliotecile noastre sunt foarte sărace în comparație cu cele de care beneficiază colegii noștri occidentali și, în mod evident autoritatea publică trebuie să găsească soluții pentru ameliorarea situației. Dar, faptul că avem un handicap serios în această privință nu trebuie să ne împiedice să contribuim la adâncirea unor chestiuni care preocupă lumea savantă de multă vreme. Dacă avem idei și rigoare în dezvoltările intelectuale
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
această privință nu trebuie să ne împiedice să contribuim la adâncirea unor chestiuni care preocupă lumea savantă de multă vreme. Dacă avem idei și rigoare în dezvoltările intelectuale, dacă stăpânim cu adevărat textele autorilor pe care-i interpretăm, atunci vom găsi mijloacele prin care să depășim handicapul pe care-l avem mai ales în ceea ce privește literatura secundară. In timpul stăpânirii comuniste documentarea se făcea cu și mai mari dificultăți decât azi și cu toate acestea reușeam cu greu, dar reușeam, să ne
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
scuză dacă ne vom situa în afara lumii academice europene. Repet: România trebuie să redevină o țară europeană și din acest punct de vedere. Depinde numai de noi. Dar pentru aceasta este imperios necesar să abandonăm pasivitatea care ne împinge să găsim justificări pentru neîmplinirile noastre permanente. Dacă în domeniul politic un partid aflat pe o coordonată de actualitate dispare în ciuda unei glorioase tradiții din inconștiența unei conduceri neputincioase, locul acestuia va fi luat de o formațiune nouă, deoarece coordonata nu poate
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
trebui volens, nolens să adoptăm standardele europene și riscăm să ne prezentăm cu o nouă generație care nici ea nu este pregătită, de data asta exclusiv din vina noastră, să facă față exigențelor pe care le impune noua realitate. A găsi numai justificări pentru lipsa noastră de prezență în publicațiile de prestigiu europene este doar expresia unui complex de inferioritate pentru depășirea căruia nu facem nici cel mai mic efort. Ex-președintele Academiei susține că dacă azi G. Călinescu ar concura pentru
Despre titlurile academice by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/10506_a_11831]
-
și să le traducă în limba română pe cele scrise în portugheză de protagoniștii poveștii de amor (Petru Cosmovici și Isabel Nogueira). Dacă acceptăm convenția literară destul de puțin plauzibilă (că în epoca internetului și a telefoniei mobile s-ar putea găsi o întreagă corespondență scrisă cu pixul, care să cuprindă toate scrisorile, atât cele scrise, cât și cele primite de oameni aflați pe trei continente: Europa, Australia și America de Nord), nu se poate să nu remarcăm perfecta credibilitate a fiecărei scrisori și
Postmodernism de secol XVIII by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10508_a_11833]
-
a Veronicăi Micle); dar farmecul său nu se reduce decât în primă instanță la victoriile arhivistice. "Mai presus de documente și mărturii", vorba bătrânului Heliade, apare bucuria creației, a discursului istoriografic apt să explice inexplicabilul, să raționalizeze hazardul și să găsească un sens convulsiilor din istoria propriu-zisă. Fără poză doctorală și ostentație bibliografică, volumul lui Mircea Anghelescu (în care apar și comentarii ale actualității editoriale) este o subtilă și cu atât mai eficientă pledoarie a istoricului literar în favoarea profesiunii sale: îmbrățișată
Farmecul istoriei literare by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10513_a_11838]
-
tînără (literar vorbind) pentru a aborda, cu rezultate notabile, o temă atît de mare și de delicată. Nu beneficiază nici măcar de avantajul inaugurării, dar, pe ici pe colo, se crede deja o Angela Marinescu sau o Nora Iuga. A. Urmanov găsește principala calitate a acestei poezii în naturalețea limbajului (de cînd e asta o cucerire recentă?), dar eu cred că tocmai aici e punctul ei fragil. Diana Geacăr nu scrie poezie, ea se joacă de-a poezia pe un messenger imaginar
Lecturi la zi by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/10532_a_11857]
-
dreptatea aceasta rămîne un simplu deziderat. Este idealul pe care îl purtăm în fața ochilor din nevoia de a nu ne pierde iluziile despre viață. E mirajul moral iscat de instinctul spontan al reciprocității umane, un instinct care, neputînd să-și găsească satisfacția în această lume, proiectează dreptatea în cealaltă lume, lumea de apoi. E compensația prin care putem să supraviețuim psihic într-o lume în care dreptatea nu are ce să căute. Căci dacă lumea e nedreaptă, măcar Dumnezeu să fie
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
Numai că drepturile omului nu privesc dreptatea omului, ci protecția lui în fața unor legi care îl pot distruge în numele rațiunii de stat sau al ordinii de drept. E o prejudecată să credem că legea este dreaptă și că în ea găsim ceva din natura echitabilă a convenției sociale. Justiția nu este o instanță impersonală și nepărtinitoare, dimpotrivă, ea este expresia unui act de partizanat politic. O lege, înainte de a deveni act juridic, adică act normativ menit a influența comportamentul oamenilor, a
Capcanele dreptății by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10518_a_11843]
-
autoritate drastică are celebritatea. Impune gusturi. Intimidează dubiile și dă sentințe care devin, ulterior, "mituri". Cine și-ar îngădui, azi, să treacă neglijent prin fața "Giocondei" la Luvru? Eu am stat, cândva, la pândă pe Acropole. Vroiam să văd dacă se găsește vreun turist care să spună cu voce tare că nu-i place Parthenonul, că-l dezamăgește. Ei bine, m-am lămurit că toți cei care treceau de Propilee erau "pregătiți" să se arate impresionați. Am vorbit în una din cărțile
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
și anume gustul pentru tragic și gustul pentru utopie, erau necunoscute consătenilor mei. Încât nu eram pregătit, bănuiesc, să-mi pun probleme care să mă ducă spre concluzia că unica mediocritate injustificabilă e mediocritatea iluziilor. Aici nu încap scuze. Am găsit la Quijote, în schimb, o detașare, o indiferență sau o forță de a ignora ridicolul care mă intriga. Am văzut în "seriozitatea" lui misterioasă, pe care nimeni n-a explicat-o (e "eroică", așa cum susține Unamuno? e a unui "nebun
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
din primul Război Mondial. Vă e limpede, deci, că "visul" meu legat de ruta lui Don Quijote a fost la fel de "serios" ca acela, mai vechi, de a ajunge la Polul Nord, pe urmele lui Nansen, sau ca acela (tot atât de "temeinic"!) de a găsi prin anticariatele din București cartea regelui Solomon, Secretul secretelor, de care vorbesc legendele, dar n-a văzut-o nimeni. Ce-i drept, nu mă pot abține să dau glas unei părți mai puțin modeste din mine. Elanurile mele ridicole nu
Octavian Paler: "Criza valorilor nu bântuie numai la Porțile Orientului" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10498_a_11823]
-
ca orice om, dar nu s-a ales de unul singur președintele Asociației Editorilor Români. Această asociație, și nu Gabriel Liiceanu de capul lui, a decis să organizeze Bookfest. Fără nici un ban de la stat, numai din sponsori A.E.R. a găsit o excelentă formulă de organizare a tîrgului de vară după dispariția Bookfest de la Teatrul Național. Prin alegerea pavilioanelor laterale, nu a ciupercii Romexpo, tîrgul s-a putut întinde pe orizontală în beneficiul editurilor, care nu s-au mai văzut obligate
Cine a confiscat tîrgul by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/10526_a_11851]
-
nume care se traduce cu ”pâine uscată”. Nimic în comun cu stilul suculent, plin de vervă și entuziasm caracteristic purtătorului său. Pe post de teren de întâlnire pune la dispoziție germana, franceza, spaniola, engleza sau italiana, dar limbajul nonverbal își găsește făgaș de curgere fără a ține seama de încorsetările gramaticii. Ca-n volumul său cel mai recent de poezii, cu titlul În curgerea timpului: albia empatiei e doar un contur de dorință. Poetul Droogenbroodt iubește deopotrivă slova scrisă și cea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
mare privilegiu este să întâlnești astfel de oameni. Am întâlnit un om care reușește ceva atât de rar și atât de prețios, ce proza mea de reporter cuminte doar vag poate să descrie. Poetul Germain Droogenbroodt are darul de A găsi echilibrul fragil dintre liniște și cuvânt dintre drum și rătăcire dintre nespus și spus a traversa prăpastia adâncă dintre pană și hârtie. (A versifica, poezie de Germain Droogenbroodt) Gabriela Căluțiu Sonnenberg / UZPR Spania, 2015
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94265_a_95557]
-
Paukenmesse în do major pentru soliști, cor și orchestră de Joseph Haydn. Doi dintre cercetătorii creației lui Bach presupun că acest concert ar fi fost inițial compus pentru vioară și orchestră. Totuși, muzicologii Spitta și Schweitzer nu au reușit să găsească atare versiune a lucrării. Noi o cunoaștem pe aceea pentru clavecin, iar începând cu secolul XX, concertul a fost interpretat cel mai des la pian. În 1728, Bach, care era mulțumit de această creație a sa, l-a aranjat pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94292_a_95584]
-
Absența Patriarhului Bisericii Ortodoxe Române, Daniel, de la locul tragediei unde și-au găsit sfârșitul atâția tineri, sub pretexte neconvingătoare, nici din punct de vedere uman, nici religios, nu l-a împiedicat pe Arhiepiscopul Romano-Catolic Ioan Robu să vină luni după-amiază, la Clubul Colectiv. Înaltul prelat a aprins o lumânare, a îngenunchiat și s-
Ce n-a făcut Patriarhul Daniel, a făcut Arhiepiscopul Romano-Catolic, Ioan Robu. El a mers și a îngenuncheat la Clubul Colectiv și s-a rugat pentru victime [Corola-blog/BlogPost/94297_a_95589]
-
umple două secole de istorie nescrisă, cât două pietre de hotar. Și parcă pentru a le feri de cei care au abjurat de la blazonul lui Mircea del Bătrân, Dunărea le-a ocrotit, trăgând valuri-valuri, aurul nisipului peste ele... ... Așa am găsit în acea zi de toamnă „Păcuiul lui Soare”. Era mohorât și trist de părăsit, înghițit cam cinci șesimi de ape. Speriat de forța furiei lichide, se cocoțase, parcă, un pic pe o bucată de pământ. Mi-a făcut impresia că
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94288_a_95580]
-
organizator al Marșului pentru viață 2014. Evenimentul, care a avut loc în luna martie, a avut ca temă „Adopția, o alegere nobilă”, propunându-și să sensibilizeze societatea cu privire la suferința copiilor care așteaptă ani de zile în cămine pentru a-și găsi părinți. Alexandra Nadane, Președinta asociației Studenți pentru viață, ne-a explicat în ce fel activitatea lor a fost prejudiciată de modul în care a relatat Adriana Stere despre evenimentul sus-menționat: „Noi i-am trimis doamnei Stere pe email comunicatul oficial
Două evenimente care ridică noi semne de întrebare cu privire la deontologia jurnalistei Adriana Stere, de la Ştirile Pro TV [Corola-blog/BlogPost/94303_a_95595]
-
o femeie care își pierde mașină în parcare, filmul a obținut, printre altele, Premiul Publicului la Palm Springs ShortFest, cel mai mare festival nord-american dedicat scurtmetrajului. 13. Alice și cu mine (r. Micha Wald, Belgia, 2004) 20′ Cum să-ți găsești echilibrul între un grup de mătuși gălăgioase și o prietenă nervoasă? “Alice et moi” e povestea unei zile din viața lui Simon. Ziua în care decide să fie șofer pentru Mala, Lydia și Colette, ziua în care Alice îi dă
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94312_a_95604]
-
tineri, angajați în funcții care nu le pun în valoare capacitățile, care încearcă să folosească tehnologia pentru a crea o nouă „economie a împărtășirii”. Una dintre consecințele principale ale recesiunii este numărul mare de absolvenți de facultăți care nu își găsesc locuri de muncă. De exemplu, în Spania, aproape jumătate din indivizii cu vârstă sub 25 de ani nu au joburi. Astfel, generațiile tinere au un venit disponibil mult mai mic decât aveau părinții lor în tinerețe. Pe lângă această rată mare
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]
-
nu pot lua decizii așa cum o fac oamenii, dar computerele cuantice s-ar putea să fie capabile de asta, în cele din urmă, susține Geordie Rose, creatorul computerului cuantic D-Wave One. Ele folosesc programe bazate pe mecanică cuantică pentru a găsi mai multe rezultate posibile la o problemă dată și apoi combină informații din aceste soluții pentru a da un răspuns. După aproximativ 10-15 ani de îmbunătățiri, aceste computere ar putea trece pragul spre adevărata inteligență artificială, prezice Rose”. Pasaj din
10 predicţii ştiinţifice pentru 2014 şi anii ce vor urma [Corola-blog/BlogPost/94257_a_95549]