2,189 matches
-
de semidocți, obedienți și ciolanagii. Ei numesc pe cei care au protestat în Piața Universității, sau în altă parte, „ciumpalaci și viermi” După cum vedeți, stimați cititori, vocabularul grotesc, trivial, este permanent folosit ca și al jupânului care îi numește pe gazetarii ce nu-i ridică osanale, „găozari, sau țigani împuțiți”. Probabil, că șefii statelor din cadrul U.E. și chiar președintele american, Barack Obama ar trebui să se inspire din limbajul colorat al lui Traian Băsescu și al celor din anturajul său. Când
AMERIC?INII, HUNIUNEA EUROPEAN? ?I POPEYE MARINARUL by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Science/84039_a_85364]
-
la Fălticeni, unde se aflau rudele dinspre mamă. Deși este moldovean, se poate observa lipsa de specific dialectal a operei. „El e mai aproape de Camil Petrescu decât de scriitorii moldoveni și face parte dintr-o generație de <<tineri>> iremediabili (...) gazetari străluciți, însă fără spirit contemplativ.”<footnote Nicolae Manolescu, Lecturi infidele, Editura pentru literatură, București, 1966, p. 177 footnote> Romanele urmăresc fiecare din alt punct de vedere, problema bărbatului. Mirel e adolescentul, Sandu din O moarte care nu dovedește nimic e
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
care am trecut. Și, dacă s-ar întâmpla să dispar, mi-ar părea rău dintr-un singur punct de vedere: că n-am spus și ceea ce cred eu despre lume, nu numai cu uneltele scriitorului, ci și cu cele ale gazetarului. Cu duritatea și sinceritatea deplină pe care o merită lumea în care trăim. Literatura nu ajunge. C.Ș.: Scriai undeva că, dacă mai trăiești 20 de ani și dacă ești sănătos și dacă... și dacă..., atunci, ținând cont de faptul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
la restaurant. Trebuie să-ți spun că fusese deputat PNȚ, jucase un rol important în istorie, dar nu asta m-a impresionat foarte mult, ci felul cum mă introducea în lumea lui. El era acum șofer, fusese deputat și avocat, gazetar de foarte bună calitate, în timpul Dictatului de la Viena făcuse gazetărie. Am memoriile lui, care sunt de clasă. Cum îți spuneam, mergeam la restaurant și-mi arăta pe cineva: „Uită-te la ăla, la ăla și la ăla. Ăștia trei au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
mi-au interzis Absenții. Mi-a întins o mână la greu. Ca medic, m-au amuzat naivitățile lui de la Flacăra, când apărea înconjurat de acei vraci, vrăjitori, în care el credea. Îmi plăcea că avea idei gazetărești. Îl respectam ca gazetar, știa să facă o gazetă, dacă dorea să-și impună un punct de vedere, reușea. Plecând de la pasiunea mea pentru gazetărie, mi-a propus o dată, înainte de a fi fost numit la Flacăra: „Ai veni cu mine să lucrăm la o
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
mijloc de informare asupra realității din țară. Cred că are cei mai mulți ascultători posibil și o mare putere de influențare. Știrile, „Actualitatea românească”, „Teze și antiteze la Paris”, editorialele săptămânale... Totul, de fapt, inclusiv muzica pentru tineri. Și „Europa Liberă” are gazetari de clasă. Hurezeanu, Munteanu... Nu vreau să o uit pe Anneli Ute Gabannyi, cea datorită căreia te cunosc. Ca să nu mai vorbesc de cei dispăruți tragic: Noël Bernard, Vlad Georgescu, Cismărescu, Ciorănescu. Noi, cei pomeniți mai frecvent, ne simțim mai
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
când vorbeam direct la radio. Și culmea este că-mi veneau toate cuvintele, nu trebuia să-mi caut nici o nuanță. Și mă simțeam foarte bine vorbind direct sau scriind direct exact ce-mi trecea prin minte. Probabil că vor apărea gazetari de care nu știm și vor muri nume cu care ne-am obișnuit. C.Ș.: Adevărul este că nu reții aproape nici un nume de gazetar. Omul obișnuit citește, dacă citește, articolul, fără să se mai ostenească să vadă și cine
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
vorbind direct sau scriind direct exact ce-mi trecea prin minte. Probabil că vor apărea gazetari de care nu știm și vor muri nume cu care ne-am obișnuit. C.Ș.: Adevărul este că nu reții aproape nici un nume de gazetar. Omul obișnuit citește, dacă citește, articolul, fără să se mai ostenească să vadă și cine e autorul. A.B.: Da, pe când în străinătate fiecare mare cotidian își are editorialistul lui. Însă cel mai tare vor suferi cei care au călărit
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
fiecare om trebuie să spună ce este și ce crede, pentru că adevărul e suma tuturor acestor opinii. În viață există o mulțime de adevăruri, dar există și adevăruri general umane, care sunt obligatorii. C.Ș.: Este punctul de vedere al gazetarului? A.B.: În gazetărie, eu plec de la alt punct de vedere. Și aici ar putea fi multe de spus despre publicistică, pentru că, efectiv, de dragul câtorva formule care trebuie impuse, explicate, lămurite, luate mereu de la început - ca un învățător care trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
ziariști de aici, oameni politici, scriitori importanți. „De ce nu ieși în arenă?”, mi se spune și eu mă întreb derutat: „Dar până azi unde am fost?”. Or, mie mi se pare că în romane am spus mai mult decât toți gazetarii la un loc. Am spus exact ce trebuia spus despre cenzură, despre dictatură. Practic, dacă ar trebui acum să spun ceva, n-aș mai avea nimic nou de zis. Acesta este un aspect. Al doilea ar fi că nu vreau
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2257_a_3582]
-
expansionismul țarist, iar Sovietele continuă politica de acaparare sub pretextul eliberii de sub jugul capitalist. Absolvent al Seminarului Teologic se hotărăște să dezvăluie pe calea reportajului gazetăresc acțiunile nefaste antinaționale și să mențină sentimental patriotic justițiar față de pericolul de peste Nistru. Tânărul gazetar era contrariat și de faptul că până În anul 1930 Basarabia românească nu avea nici un cotidian românesc ci corespondenți diletanți pentru presa centrală din București, presă În cea mai mare parte aservită intereselor străine. Existau În schimb câteva ziare În limba
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Pravda” și “Izvestia” răspândeau nestingherit șovinismul antiromânesc și susținerea fățișă pentru o Basarabie Sovietică. În acest asalt antiromânesc, tânărul seminarist trage clopotul de alarmă la Congresul studențesc de la Sibiu arătând documentat starea de lucruri din Basarabia. De la București, militantul și gazetarul Nechifor Crainic, conducătorul prestigioasei publicații “Gândirea”, cunoscând adevăratul sens al presei străine ce invadase Basarabia se identifică cu modestele prezențe gazetărești de la Chișinău. Editează publicația “Calendarul” În jurul căruia polarizează cele mai talentate și devotate colaborări - Tudor Vianu, Dumitru Stăniloaie, Dragoș
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
talentate și devotate colaborări - Tudor Vianu, Dumitru Stăniloaie, Dragoș Protopopescu, poetul Vasile Voiculescu, Pericle Martinescu, Nicolae Crevedia și mulți alți intelectuali de prestigiu. Numit la Facultatea de Teologie din Chișinău, Nichifor Crainic Îi Încredințează tânărului Vasile Țepordei misiunea de primul gazetar român din Basarabia, misiune pe care tânărul teolog o Îmbrățișează cu convingere și ardoare. În paginile “Calendarului” tânărul gazetar se dedică cu toată energia, cutezanța, sinceritatea și dragostea față de populația Basarabiei. Tematica prioritară a reportajelor era dezvăluirea operei malefice a
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
alți intelectuali de prestigiu. Numit la Facultatea de Teologie din Chișinău, Nichifor Crainic Îi Încredințează tânărului Vasile Țepordei misiunea de primul gazetar român din Basarabia, misiune pe care tânărul teolog o Îmbrățișează cu convingere și ardoare. În paginile “Calendarului” tânărul gazetar se dedică cu toată energia, cutezanța, sinceritatea și dragostea față de populația Basarabiei. Tematica prioritară a reportajelor era dezvăluirea operei malefice a politicienilor, profitorilor și afaceriștilor, a inamicilor neamului românesc. Era animat de sentimenul patriotic, ferm apărător al hotarelor României Întregite
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
jalnică materială În care se afla populația autohtonă. S-a ameliorat viața economică, au fost zidite sau refăcute bisericile. Pe nedrept, când armata sovietică a Înaintat peste tot teritoriul românesc, misionarii, specialiștii din diverse domenii dar În special preoții și gazetarii care au participat la ridicarea Transnistriei au fost arestați și condamnați la ani grei de temniță. În toamna anului 1945 se Înscrie ca student la Facultatea de Pedagogie și la Filologie modernă studii ce au fost extrem de folositoare În adâncirea
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
Academia Comercială din București. Cărțile editate de Toma Istrati au fost prefațate de nume literare cu mare rezonanță În literatura, cultura și istoria Basarabiei și a Țării: poeții Grigore Vieru, Nicolaie Dabija, D. Matcovschi - critici literari, istorici, oameni politici, universitari, gazetari și foarte mulți clerici. Societatea ”Ginta Latină” păstrează o amintire de neuitat ce evocă acțiuni comune de elogiere a neamului românesc În Țară și În Basarabia. Viziunea sa poetică Toma Istrati a exprimat-o În poezia ”Peste timp și peste
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
București-Chișinău. Am rămas impresionați de primirea - a adevărată sărbătoare - În satul Nișcani, baștina poetului. Doi ani mai târziu grupul vizitatorilor din țară a fost mult mai numeros. Au participat reprezentanți ai mai multor grupări neguvernamentale, ai veteranilor de război, poeți, gazetari, scriitori, tineri dar și pensionari, foști În Învățământul În Basarabia, Înainte de război. În zilele de 16-20 mai 1997 la invitația lui Toma Istrati un grup numerous de oaspeți din țară am vizitat din nou plaiul natal al poetului Într-un
Refugiaţi basarabeni apostoli ai neamului românesc by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91599_a_93564]
-
köszönöm szépen! (mulțumesc foarte mult!). C.C.: Așa e, am făcut și puțină ziaristică, de prin 1968, demonul scrisului își scosese ghearele la Târgu-Mureș, unde am fost, câțiva ani, tânăr dascăl universitar...Când s-au înființat județele se ivise nevoia de gazetari și n-am ezitat...Amintiri câte-n lună și stele, eram șef la secția de cultură, publicam de toate (recenzii, cronici, reportaje, anchete, știri, interviuri...). Am debutat oarecum semnificativ cu versuri în reviste din Cluj, unde frecventam cenaclul "Tribunei"...Da
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
ai misiunilor militare germane, italiene, franceze, membrii familiei, autorități locale, sute de țărani. În presa vremii apar anunțuri în legătură cu încetarea din viață a ilustrului ostaș. Articole lungi dedicate vieții și activității lui Prezan sunt scrise de cei mai de seamă gazetari: Romulus Șeișanu, Constantin Kirițescu, Pamfil Șeicaru, Stelian Popescu și alții. În ziarul ,,Curentul”, din 30 august 1943, se scria: ,, Schinetea îmbracă în acest an haină de doliu pentru a doua oară. În prezența demnitarilor statului, a reprezentanților armatei și ai
Mareșalul Constantin Prezan mereu la datorie by Lucica Vargan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1654_a_3110]
-
Nu poate fi judecat simplu. Majoritatea celor care aveau o tentativă de sinucidere regretau. Este posibil ca, între momentul tentației și moartea biologică (secunde, minute, ore, zile), pocăința să fie atât de mare încât sufletul să se salveze. - Cine este gazetarul care, aparent, a provocat distrugerea spitalului "Christiana" și ce interese se ascundeau în spatele acelei campanii de calomniere? Cine era președintele Curții de Conturi și cine a profitat ulterior de munca depusă de dumneavoastră și de echipa dumneavoastră? Ați încercat să
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Barriere și Jacques Faurel se dove- desc bucuroși de oaspeți de departe, veniți să vadă ce isprăvi fac ei. Ne informează cu tot ce ne interesează, neuitând să precizeze: - Noi nu avem secrete profesionale. Profit și îmbrac din nou haina gazetarului: - Ce suprafață de sere aveți? - Două hectare și jumătate. - Și ce producție obțineți anual? - 950 de tone. Cu câtă aritmetica mai știu eu, încerc un calcul, sigur aproxi- mativ, și obțin cifra de 40 de kilograme pe un metru pătrat
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
că îl citește și pe cant... după care mi-l pasează mie, pe... trei sferturi, ca la rugby. Îmi amintesc cu mare plăcere de vremea când Viorel Moldovan juca la Nantes și făcea isprăvi care îi încântau nu numai pe gazetarii francezi. Fotografii cu fotbalistul român și texte laudative aproape că nu lipseau din „l’Equipe”. În anul 2010, un alt fotbalist român cam ținea prima pagi- nă a prestigioasei publicații: Daniel Niculae. Pe vremea când juca la Auxerre, echipă de
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
Trupele sovietice părăsiseră România în 1958, iar derusificarea căpăta un tot mai mare accent la toate nivelurile societății. De acest timid suflu novator a profitat și Mihu Dragomir, component al echipei redacționale de la revista Luceafărul, unul dintre cei mai dinamici gazetari din perioada conducerii exercitate de Mihai Beniuc. În opinia lui Mihai Ungheanu, Mihu Dragomir a netezit drumul tinerilor scriitori către gloria literară, acordându-le acestora un spațiu generos în paginile revistei: "Mihu a deschis drumul pe care a mers ulterior
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
citate de Mihnea Gheorghiu: "Înseamnă că Direcția Presei într-adevăr este foarte blândă. Aceasta nu poate fi acceptat într-o revistă a Uniunii Scriitorilor"32. În apărarea revistei Luceafărul și a oniricului Leonid Dimov a sărit Geo Bogza, poetul și gazetarul care nu putea fi bănuit de prea multă evlavie creștină afirmând că trebuie să se facă o distincție clară între articolul de fond al unei publicații și celelalte rânduri ale ei33. Confirmând poziționarea sa pe aceeași parte a baricadei literare
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
de Securitate pe o notă informativă referitoare la interviul acordat de Marin Preda unei televiziuni vest-germane: "15.07.1975. Marin Preda trece printr-o situație dificilă având în vedere contactele ce trebuie să le accepte de la unii străini (diplomați și gazetari). Evident este preocupat de interpretările ce se dau lucrărilor lui în Est și Vest. În plus are o stare de spirit mai dificilă în prezent. Propunem a se aproba contactarea lui de organele noastre pentru pregătire contrainformativă". Documentul nu conține
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]