1,886 matches
-
ținut la nord de Macedonia) cu cele aduse de preotesele-fecioare hiperboreene, probabil aceleiași zeițe, căci mormântul lor „se află în curtea sanctuarului Artemidei” (Istorii, IV, 34). Transpare aici ideea unei zeițe „Artemis Hiperboreeana” (să nu uităm că Artemis e soră geamănă cu Apollo). Această idee apare pregnant la Diodor din Sicilia, într-o legendă în care zeița este prezentată (ca și Abaris) venind în zbor din Hiperboreea, într-un car tras de balauri (Biblioteca istorică, IV, 51). După ce traversează împreună cu argonauții
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mult înainte de evenimentul nefast. Acesta e motivul pentru care am înființat Project on Death, una dintre primele activități ale fundației mele din America. Nu am anticipat însă faptul că negarea morții va avea consecințe politice atât de semnificative. Prăbușirea turnurilor gemene ale World Trade Center a fost un eveniment traumatizant care a devenit personal pentru noi toți, deoarece l-am urmărit în direct la televizor. Dar administrația Bush era dornică să exploateze experiența în propriul interes. Aceasta a fost combinația fatală
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
Liberia este prima candidată pentru un astfel de fond. Declarația de la Varșovia î2000) Intervenția guvernului în afacerile interne ale altor țări reprezintă cu totul altceva decât inițiative private precum ale mele. Ordinea mondială actuală este fondată pe cele două principii gemene ale suveranității și nonintervenției, deși sunt adesea încălcate. Este necesar să clarificăm această problemă. Principiul care trebuie stabilit constă în faptul că e în interesul colectiv al tuturor democrațiilor să sprijine promovarea democrației în toată lumea. Acest principiu a fost chiar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1960_a_3285]
-
copii cuminți, dar există bătrâni tineri și copii îmbătrâniți. Omul gospodar își tace vara sanie, iarna car, primăvara pregătește sacii și toamna îi umple. * Cele mai de preț comori pe care le încredințăm pământului sunt oamenii. Acarul Păun este frate geamăn cu Țapul ispășitor. * Unul Irimia a făcut legătura dialectică între oiște și gard. * Obtuzul este feciorul unui cap pătrat. * Roata este invenția unui învârtit. * Cuiul bătut de un intrigant a fost scos de o talpă goală. * Pelinul este mai dulce
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
fundal, e fantastic. SNOOPY: ...(inaudibil) și avem în clipa asta un răsărit de Pământ... YOUNG: Suntem împreună... SNOOPY: Aprindere completă!... Nu-ți poți închipui zgomotul - ai crede că bate o grindină cu boabe de 3 centimetri... La New York, două surori gemene, de 59 de ani, se aruncă împreună de la al șaselea etaj, deprimate de viață. La Ajaccio, doi liceeni se sinucid - Jean, 17 ani, Simone, 16 ani - fiindcă familiile se opuneau prematurei lor căsătorii. Scuzați-mă, sunt răcit, de aceea am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]
-
de 15 și 16 august au fost zile de sărbătoare pentru locuitorii din Valea Suhei. Un fiu din poporului acestei regiuni frumoase, ajuns arhipăstorul bisericii, a venit în vizitație canonică în mijlocul celora între cari odinioară a copilărit [...]. Comunele Stulpicani, Gemene, Slătioara, Ostra și Negrileasa au pregătit o primire festivă, au ridicat arcuri triumfale și au împodobit casele cu steaguri, covoare și ghirlande de flori [...]. Îndeosebi, comuna Stulpicani...a voit să arate bucuria, dragostea și devotamentul în toată strălucirea: a împodobit
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
CS Panciu: Lazăr - Bîra, R. Stan (Crimiuc), Bozian, Mihai - Gălățeanu (Balaban), Paul Cioran, Duțu (Ungureanu), Marin (Sascău) - Stoian, Radu. Antrenor: Dănuț Bolocan. SC Bacău: Satco - Răduțoiu, Matei, Adăscăliței, Dobîrceanu - Doicaru, Bamba, Vasiliu, Milovanovic - Ungureanu, Drăgan. Au mai jucat: Pricop, Petrea, Geamăn și Dediu. Antrenor: Ciprian Panait. Ciprian Panait: “Am mai fi putut înscrie de 5-6 ori” La finalul partidei câștigate de Sport Club Bacău în deplasarea de la Panciu, antrenorul Ciprian Panait a declarat: “A fost un meci greu, pe care l-
ANUL SPORTIV BĂCĂUAN 2010 by Costin Alexandrescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/283_a_1236]
-
de dreapta proclamă faptul că globalizarea înghite identitatea națională și patria. Teama de „supraalienizare“ și disponibilitatea pentru acte de violență sunt stârnite de această pierdere resimțită ca amenințătoare. Din această cauză, rasismul Noii Drepte apare la braț cu fratele său geamăn, anticapitalismul. Rasismul și economia mondială merg bine împreună Acesta este însă doar adevărul superficial. Chiar dacă Occidentul iluminat tăgăduiește asta cu plăcere, cauza profundă a xenofobiei și iudeofobiei o constituie rasismul instituționalizat. Rasismul a fost mereu ancorat temeinic în politica oficială
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
văzut cum m-am descurcat ? a zis ea. Zach a zâmbit, iar ridurile din jurul ochilor albaștri i s-au strâns. Am văzut. Dealurile maronii și rare le-au făcut loc brazilor uriași și plantelor iubitoare de apă: zambile și clopoței gemeni. Jina a văzut pe mal un petic acoperit în întregime cu ferigi gigantice, cu aspect tropical, și, la jumătatea pantei, o cascadă. Era ca și cum ar fi pătruns în inima unei rămășițe luxuriante de pădure primordială. Atmosfera era umedă și bogată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2245_a_3570]
-
reconstituia pe prințul Maxențiu așa cum fusese mai înainte. Același tip borgian, în care otrava era difuzată însă de un bacii mic, de o virgulă sinistră văzută adesea de Maxențiu în vis, proiectată pe un ciudat fond albastru, ca safirul uriaș, geamăn cu al Adei pe care-1 purta pe index, safirul de logodnă. în aceleași visuri, vedea pe așternutul imaculat desenul roșu al unor frunze de palm cu fibre dureroase, ce-și mutau locul pe măsură ce-și mișca mâinile agitate. După
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
bine. Buna Lina se înșela, în orice caz, asupra unui punct; zicea: "Unul 208 209 14 - Fecioarele despletite, Concert din muzică de Bach, Drumul ascuns din băieții ăștia" - însă ei erau inseparabili în orice fel. în adevăr, nu erau numai gemeni, erau chiar - caz mai rar - doi prunci aderenți, astfel conformați, că separarea lor fusese lesne de operat. Păstrase însă o comunitate de funcționare morală și chiar fizică. De-o asemănare perfectă, pronunțau cuvinte laolaltă, aveau gesturi simultane și idei similare
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
a ridica privirea. Încet-Încet după aceea, s-a retras prin aer neîntorcîndu-și Însă fața de la oameni, a lunecat Înapoi și s-a topit În icoană. A doua zi dimineața, o mamă străină de sat și-a adus cele două fete gemene de vreo doisprezece ani la icoana minunată. Nu scoseseră o vorbă pînă atunci, dar surde pare-se că nu erau. Doar limbile le rămăseseră legate. Uneia dintre ele Precista i-a dezlegat-o, dar nu și celeilalte. Oamenii Își amintesc
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
linia fronturilor a continuat să dea înapoi. Abia dacă mai erau comunicate speciale. Dar tot mai mulți bombardați se refugiau în oraș și în suburbii. Printre ei și sora tatălui meu, Tante Elli, cu un soț invalid și două fete gemene, care-mi plăceau amândouă, una în mod special. Au venit de la Berlin cu puținele lucruri salvate în orașul ocolit de război, sănătos și care, cu aerul vechi pe care i-l dădeau construcțiile de cărămidă, părea atât de tihnit, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de Rusalii, sora mea și cu mine, cu o parte din marea noastră familie, am vizitat Gdańsk-ul ca să aruncăm o privire asupra Danzigului și asupra copilăriei noastre - îi invitasem pe nepoții mai mari, pe Luisa, fiica Laurei, și frații ei gemeni Lucas și Leon, pe Ronja, fiica lui Bruno și, fiica mai mare a lui Raoul, Rosanna, și, pe Frieder, prietenul gemenilor, la un tur, avându-l drept ghid pe bunic, prin oraș și prin suburbia Wrzeszcz, Langfuhrul de odinioară, ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
apoi la mașina Olivetti, și întrețineam în același timp prietenia cu Paul Celan, care nu putea vorbi despre sine, despre indicibilul din poeziile sale și nici despre suferințele lui altfel decât ceremonios, în stretto-uri, și parcă așezat între lumânări, fiii gemeni Franz și Raoul ne-au transformat în părinți, așadar în ceva ce nici la Berlin, nici la Paris nu învățaserăm încă să fim. Gemenii zbierau individual sau simultan, la care cel de acum înainte tată și-a lăsat după cea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
ascuns după un cactus și, la urmă, eu cu ceapa tăiată în două și cuțit. La Paris, mustățile pe oală erau obișnuite. La Paris am cumpărat un cărucior de ocazie ce le oferea loc unul lângă altul celor doi frați gemeni inegali. Puținii noștri prieteni parizieni erau uimiți, fiindcă Anna și cu mine apăream din senin, ca într-o piesă de teatru nerepetată, în chip de părinți. Și Paul Celan, cel a cărui mâhnire nu putea fi atenuată decât pentru câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
de parcă cineva pus pe șotii le schimbase fețele. Nici nu știau că la cele două capete de linii îi așteptau crucile încă mirosinde a vopsea proaspătă.Cruci care le aparțineau și care se asemănau de parcă au fost cioplite din trunchiuri gemene... Și totuși mâinile lor erau atat de aproape, iar spațiul respira a libertate și a gol, cum nu a mai mirosit niciodată...A cui mâna trebuia să încerce căutarea? Ele, sleitele, stăteau cuminți, odihnindu-se, de parcă cineva le-a încrustat
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
Amândoi se înfricoșau de chipul hâd al spaimei... Niciunul nu voia să se piardă.. Și-atunci la ce bun strădania, minciuna, fluviul acela de lacrimi revărsate, când trenurile oricum vor porni în direcții opuse? La capăt le așteptau crucile lor gemene. Și el gândea că poate au fost schimbate... Poate va purta crucea ei și ea nu va putea duce crucea lui... Asta îl îngrijora cel mai mult, pentru că ea a reușit să locuiască în el muuuult timp și o cunoștea
Dacă aş putea străbate timpul by Dorina Neculce () [Corola-publishinghouse/Imaginative/775_a_1498]
-
cea proastă. Ești bronzată și miroși bine. Și te uiți direct în cameră. Obraznic. O ma-li-ssaaaaaaaaaaaaaan... A fost povestea mea. Am găsit-o într-o carte prăfuită, în biblio teca unei femei fabuloase. Aveam, cred, vreo cincisprezece ani. Mă încruntam geamăn cu sprâncenele aproape împreunate ale lui Musa. Uns cu uleiuri fine și sprijinit pe perne moi, așteptând ca pomezile să-i invadeze por după por, îl ascultă pe Ahmet hârâind șoaptă după șoaptă în catifeaua înserării. Tariq nu vrea război
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
cenușii, suflecați dea supra gleznei, croiți de Colette, soția postăvarului din colț, cu trei luni în urmă. Îi simțea sângele viu, sub crustă. Sânge din sângele lui. Umărul lui Dominique între cutele rochiei ei albastre de duminică. Ridurile ei fine, gemene, din colțul gurii. Nasul lui cârn. Vocea ei, când chema găinile, dimi neața, când îi vorbea lui, mereu pe sub gene, pe sub sprâncene, prin tre cuvinte... Dintr-odată, simțise cum îl cuprinde panica. Subit. Inexplicabil. Dureros ca un pumn primit în
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
ei, care s-a născut și a murit în patul ăsta corabie; mai târziu i l-a dat mamei, care și-l scotea, din când în când, de pe deget și mi-l dădea să mă joc cu el) în întuneric, geamănă cu ochii mamei, albăstriți de un plâns neîntâmplat, sticlos ațintiți către o prerie a ei. David adormit la ea în brațe, cu mânuța lui mică, pe care tot nu a atins-o nimeni, strânsă în jurul unei șuvițe din părul ei
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
o cameră cu pereți făcuți parcă din pagini și titluri. Din volume groase, anevoios extrase din pântecele bibliotecii, ne făceam cazemate, ca-n revistele franțu zești de benzi desenate. David mă urma peste tot, vesel, bucălat și zâmbitor - scutier, aghiotant, geamăn mai mic. La doi pași de noi, țăcănitul unei mașini de scris. Egal, nervos. Egal. Adormeam uneori, cu capul pe câte-un Balzac sau pe câte-un Proust, chirciți în cotloanele lumii noastre, tulburate doar de zgomotul unei pendule din
Dincolo de portocali by Ioana Bâldea Constantinescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1347_a_2732]
-
născute marea bucurie pe care a aflat-o și a avertizat-o ca nu cumva vestea cu pricina să ajungă la cei mici. Bine-bine, a răspuns și cea mai mică dintre surioare, dar i-a relatat întreaga discuție fratelui său geamăn, și-a dus apoi arătătorul la buze și i-a recomandat multă atenție la dracii cei mici cu un s-s-t abia șoptit. Revenind de la serviciu odată cu seara, cei doi soți au auzit, încă de la capătul străzii, strigăte de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
iar mai multe adevăruri înseamnă nici un adevăr. Căci, în final, căile eliberării se neagă una pe cealaltă și singura certitudine în care se mișcă rațiunea rămîne prostia amorfă. Dar, ce-mi pasă? Trăiesc o existență ipotetică, lipit de un frate geamăn siamez care suferă animalic, așa că-mi pot permite chiar și varianta prostiei. De ce să mă judece V. cel din spital? Orice nonconformist va sfîrși prin a fi integrat în normă. Ca prostituat voi sta undeva, la marginea lumii și aceasta
Celsius : 41.1 by Victor Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/464_a_721]
-
-i în gând îngerului păzitor care o salvase a doua oară de la sinucidere. Mica sală a MaxiBarului era plină ochi. Doamna Popa și doamna doctor, îmbrăcate de gală exact ca la nunta Marianei, își făceau vânt cu două evantaie chinezești gemene. Arătau bine, atâta că burta doamnei Popa era mult mai mare și rochia portocalie făcea eforturi supranaturale (dar îi era ușor, fiind de supraelastic) să nu crape. Horațiu, emoționat, se uita întruna la ceas, mutând de fiecare dată ghiveciul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2066_a_3391]