3,149 matches
-
ea de cuviință. Nu era căderea lui ci a ei, ea fusese cea ofensată. Elena, așa de mia-dră, își cunoștea datoria către bărbatul ei și către fostul logodnic vinovat. Elena era infailibilă, și el, Drăgănescu, rușinat acum de mișcarea de gelozie ce-și permisese atunci. Cum era un om de treabă, primea anevoie dovezile răului. Ca o fată pipernicită și sfiicioasă cum părea Mika-Le să fi comis faptele ce se spuneau despre ea, era lucru ce se înregistra cu regret și
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
veche. Baba nu trebuia să plece. Fata aceea - explicase Lina ca s-o scuze - o și ea, de câteva zile, răcită. Așa mare cum se vede, e totuși lingavă. Tot ea trebuie să-i facă ceaiuri, deoarece baba refuză . . . din gelozie, pesemne . . . 1 se părea că i s-a luat din drepturi de când a venit. . . Rim, după atâta concediu, e nevoit să lipsească mult de acasă. Are comisii, cursuri și cercetează niște lucrări, pare-se interesante, ale băieților Hallipa. Elena nu
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
se socotise până atunci factor principal si era contrariat 230 de intervenirea unui superior. Totuși Marcian era un șef de care nu te puteai atinge și, cum Rim respecta pe cei de care nu se putea atinge, nu stărui în gelozia lui. Marcian, care aflase de la Elena cine era Rim și ce aderențe personale și muzicale avea cu audiția, se arătase foarte prevenitor. într-una din joi, repetiția fusese mai deosebită prin câțiva asistenți suplimentari: prințul și prințesa Maxențiu însoțise pe
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
și așa cum știa ea să spună. întîia grijă a Linei fusese: ce-o să zică Lică, ce-; încredințase fata? Abia pe urmă se văicărise asupra faptei: cum dusese păcatul pe Rim? ^ Indignarea nu-și făcea loc decât anevoie, din lipsa de gelozie și dragoste, din firea ei pasivă și din acea vină a ei inițială, păcatul de tinerețe, de care se împiedicase toată viața, păcat speculat de Rim, dar mai ales întreținut de ea singură. Nici ea nu era basma 248 curată
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
dacă nu și vreun gest de tandreță târzie, stângace, neînvățată, de tandreță ridicolă. Lina se întorcea deci de foarte departe la tăcerea, la refuzul, la surâsul lui Rim. Vinovăția ei se șterse și se înfipse în ea vinovăția lui, fără gelozie, fără durere, dar îmboldită de batjocoră și de necuviință. îi urî acum deopotrivă pe amândoi, fără vorbe, fără să mai desprindă fălcile înțepenite, cu ochi stupizi fixați pe Rim, cu mușchii învrăjbiți, cu respirația făcută cheag, cu limba groasă ca
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
într-un lung concediu. Și la munte și la mare. Cel de la mare, a luat sfârșit printr-o superbă croazieră, cu unul din scumpele vase, care hălăduiau pe-acolo. Către final,însă, ceva s-aîntâmplat. În profesor s-a declanșat o gelozie, cumplit de bolnăvicioasă, care a aruncat, în aer, toată dragostea lor, ca o bombă izvorâtă din senin. I se părea că toți bărbații sunt nebuni după Lola lui. Și i-o sorb din priviri. Și i-ar îngurgita-o, firimitură
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
viață.S-a dezbrăcat. A intratîn vestibul. A legat bine aparatul de spânzurare, după care, voind să facă o mică probă,își introduse capul, până la gât,în circumferința, pregătită pentru femeia nebună de iubire, pentru el, iar el, nebun de gelozie. Lunecând, a căzut în genunchi. A reușit să dea un strigăt, indefinit, urmat de un horcăit urât și sinistru.Hai, chemă ea, dulce, și încetișor: nu vii? Nu mai ajungi, odată, la mine? Nimic. Nici un răspuns. A ieșit din cadă
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
vacile pe Calea Secii, cei de pe ulița principală mergeau în Piscul Cornii, iar cei de peste vale se duceau pe Calea Râului cu vitele. În rest, nu ne separa nimic. Eram la fel de înapoiați. De aceea copilăria mea a fost fără ranchiuni, gelozii sau revolte. E important asta, dacă mă gândesc la ce s-a întîmplat mai târziu. După ce tata mi-a deslușit harta cerului și mi-a vorbit despre planete, mă jucam, în nopțile de vară, alegîndu-mi de pe bolta înstelată o stea
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
Faptul că se afla hăt departe, În provincia Madre de Dios, Îl scotea din sărite și Îi tot cerea să-i spună mereu povești despre triburile calatas, ceea ce pînă la urmă a dat naștere la o mulțime de intrigi și gelozii secrete pe care Julius le-a descoperit abia pe la patru ani: Vilma, căci așa se numea metisa cea frumoasă din Puquio, acapara atenția lui Julius În timp ce-i făcea baie, dar apoi, cînd Îl ducea În sufragerie, era captivat de Nilda
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
cîțiva prieteni; sosesc și niște playboys, pe care chelnerii Îi Însoțesc pînă la mesele lor și se creează Încetul cu Încetul atmosfera necesară cu petreceri marinărești care se vor Încheia cu scandaluri și cu tineri peruvieni care tolerează, fierbînd de gelozie, autografele picante pe care Țiganul, Santillana și Lazarilio le scriu pentru logodnicele lor pe fotografii În care li se profilează organele genitale mai bine chiar decît lui Mazamorra Quintana, care uite-l că pică și el chiar acum. Terminarea planșeului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
am plecat într-o tabără de tineri scrii tori, undeva, în Banat. Am dat, acolo, peste o poetă nimfomană cu care am avut o poveste de toată jena. M-am înfundat până la gât în mizeria sexului, a băuturii și-a geloziei. Tipa asta a stat cu mine într-o căsuță de bârne, dar în același timp s-a dat oricui i-a spus „vino“, adică întregii componente mascu line a taberei, zile și nopți în șir. M-am întors din tabără
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
ar fi vrut confesiune și uitare, totodată. Petrecerea a ținut până către dimineață. Și totul s-a desfășurat normal, de parcă ei, Săndica și Stelică ar fi invitat un bun prieten cu care să petreacă împreună o seară. Nici urmă de gelozie, reproș sau nervozitate, nici cea mai mică aluzie la cele întâmplate. Cei doi vinovați au trecut, de câteva ori, prin clipe pline de teamă: dacă Stelică simulează calmul și, deodată, va face un lucru necugetat, dacă...? Dar, nu. El, soțul
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
vorbă, așa, ca între bărbați. Să știți că pentru el ați rămas un fel se zeu, omul care ocupă în sufletul lui, cred, locul cel mai de seamă. Vă mărturisesc că am încercat un sentiment de invidie, ba, chiar, de gelozie față de dumneavoastră. Dar, asta e situația. În cei douăzeci și unu de ani ai lui, n-am prea avut ocazia să mă ocup îndeaproape de acest copil. În rarele dăți când ne întâlnim, abia de reușesc în fugă să-l mai întreb
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
văzuse de o bună bucată de vreme. Avea altă treabă, mergea la vreun curs, sau avea vreo întâlnire cu vreo tipă. Ia stai, nu cumva...?” “Ce prostii pot să-ți treacă prin cap! Asta mai lipsea acum, o scenă de gelozie, un amor pasional dezlănțuit...” ... “Uite, un alt mare defect de-al tău” “Care, draga mea?” “Nu-ți cunoști nici măsura și nici valoarea. Tu nu trebuia să fi studiat matematicile, ci filologia” “De ce?” “Pentru că ai fi scăpat de toate suferințele
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
ține el cu adevărat. Abatorul. Întreținerea mașinilor. Mă tem că nu-s punctele mele forte. Dar subiectele lui de discuție - ziua și surpriza. Ieri a vrut să-i spun părerea mea bine chibzuită despre război. Karin simți un junghi de gelozie. —Care război? Barbara se strâmbă. —Ultimul, să-ți spun drept. E fascinat de Afganistan. Câți pacienți care au suferit recent traumatisme arată vreun dram de interes pentru lumea din afară? —Mark? Afganistan? —E un tânăr remarcabil de ager. Propoziția, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
Smulge-i șarpelui dinții și fetele pot să-l poarte la gât. Toate aceste rele mă dor, și durerea ce-o spun un venin e; tendonul lui Ahile-n oricine e omoplatul lui Siegfried loc muritor. 1994 Între iubire și gelozie Voia bună aduce încrederea în vorbe, în gesturi, în fapte; ești mai senin, de viață mai plin și mult mai departe de noapte. Ce frumos e cuvântu-mpreună! Istoria lui e din timpuri străvechi; în zile cu soare, ies la
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
apropie; dar tare e rău și viața-i un hău când unul din doi e o scorpie. Apar îndoielile, dispare liniștea, orizontul devine opac; cei doi se ceartă întruna și amândoi nu-și dau seama ce fac. Reproșuri, obsesii, jigniri, gelozia-i nebună, nebună; viața-i un iad cu grindini ce cad într-o răscolitoare furtună. Unul o ia într-o parte, Altul apucă-n cealaltă; În inimi bezne, noroi pân’ la glezne Și dragostea dusă pe baltă. 1995 Enigmatic e
Cerul iubirii e deschis by CONSTANTIN N. STRĂCHINARU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/556_a_1346]
-
este esența noului în creația literară a lui Camil Petrescu, fiind pusă în lumină prin ilustrarea realității trecute prin propria-i conștiință, după cum scriitorul însuși mărturisea: Substanțialitea este concepția conform căreia literatura trebuie să reflecte esența concretă a vieții: iubirea, gelozia, mândria rănită, orgoliul umilit, cunoașterea, dreptatea, adevărul, demnitatea, categoriile morale absolute. Luciditatea este trăsătura dominantă a personajelor lui Camil Petrescu, intelectuali analitici și autointrospectivi, hipersensibili. Luciditatea "nu omoară voluptatea reală, ci o sporește" <ref id="2">2 Camil Petrescu-Wikipedia</ref
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
6 Ionescu, Eugen, cronică literară în Fapta , anul I , nr .7 , p .6 ; reprodus în , ,Război cu toată lumea publicistică românească, vol . I , Editura Humanitas, București , 1992, p .134.</ref> Plimbarea la Odobești, într-un grup mai mare, declanșează criza de gelozie și incertitudinea iubirii, pune sub semnul îndoielii fidelitatea femeii iubite, a aceleia care este pentru el: "moștenitoarea lui și a memoriei lui". Eroul simte faptele produse sub privirea lui neputincioasă ca fiind "imensitatea catastrofei" ce Ștefan Gheorghidiu este în același
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
alte dimensiuni prin cealaltă ipostază existențială a eroului din același orgoliu al cunoașterii. Jocul - labirint al iubirii, în planul conștiinței, cunoaște transfigurările cele mai impresionante, de la boala ce-l macină când nu o vede pe Ela: până când, după experiența războiului, gelozia și ura dispar, fiind substituite de dezinteres și indiferență: Mărturisirea eroului din final ilustrează afirmația: Drama lui Ștefan Gheorghidiu este una a incompatibilității, a imposibilității de comunicare autentică: între el și Ela, între el și ceilalți, între combatanți și necombatanți
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
tentațiilor mondene, devenind din ce în ce mai preocupată de lux, petreceri și escapade, fapt ce intră în contradicție cu idealul feminin al eroului: "; " Viața lui Ștefan Gheorghidiu a devenit curând de nesuportat. Plimbarea la Odobești, într-un grup mai mare, declanșează criza de gelozie, punând sub semnul îndoielii fidelitatea Elei. Faptele, gesturile, privirile și cuvintele femeii se reflectă în conștiința eroului care suferă la modul sublim drama iubirii. Mici incidente, gesturi fără importanță, priviri schimbate de ea cu domnul G., se amplificau, căpătau dimensiuni
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Incertitudinea iubirii provoacă în erou o stare de apatie intensă; orice activitate, plăcută lui până atunci, își pierde farmecul: "toate cărțile, pe care am vrut să le citesc, mi se păreau uscate..." Se desparte de soția sa, deși respinge ideea geloziei: Lăsându-i Elei "tot trecutul", eroul trăiește o a doua experiență fundamentală în planul cunoașterii existențiale, războiul. Drama erotică primește alte dimensiuni prin ipostaza eroului plecat pe front datorită sentimentului onoarei și al loialității, dar și din același orgoliu al
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
discuțiile demagogice din Parlament, inconștiența și cinismul politicienilor, falsul patriotism și iresponsabilitatea celor care trebuiau să aibă în grijă soarta țării. Eroul încearcă să cunoască totul prin filtrul propriei trăiri: El devine un alt om în primele ceasuri de război, gelozia rămânând departe și lipsită de însemnătate. Jurnalul de front al lui Ștefan Gheorghidiu conturează o personalitate complexă, aflată în împrejurări noi, confruntându-se cu moartea, dar, mai ales, cu ea însăși: Accentuând drama intelectualului în confrutarea cu războiul, Pompiliu Constantinescu
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
în microbi ucigași care atacă și distrug ființele vii. Cei care au chip de om sunt mai marii tuturor zmeilor și fiecare își are „specialitatea” sa. Printre cei mai periculoși și mai învechiți în rele se numără Lăcomia, Invidia, Ura, Gelozia, Prostia.... Da, așa îi cheamă de-adevărat pe zmei, dar ei, pentru că au luat chip omenesc, și-au pus și câte un nume de om. Pe acestea din urmă eu nu vi le spun pentru că nu sunt adevărate. După invazia
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
ei sunt ma-a-a- rim-a-a-a-ri și eu sunt, deocamdată, mi-i-i-c. În fruntea lor e zmeoaica cea rea, mama zmeilor, Lăcomia. ...Înțeleg că Lăcomia i-a chemat numai pe fiii ei cu chip de om. Pentru că sunt aici Vanitosul, Mierosul, Invidia, Ura, Gelozia, Răzbunarea, Bârfa, Egoismul și Prostia. Doamne, ce mai nume au și zmeii ăștia! Auziți: Vanitosul, Mierosul, Invidia, Ura, Gelozia, Răzbunarea, Bârfa, Egoismul și Prostia. De unde știu eu cum îi cheamă? Pentru că scrie pe ei, dar cred că nu pot citi
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]