92,267 matches
-
energia să creatoare și întregul sau interes cultural s-au îndreptat către modele sigure și către acele repere pe care nici o furie destructiva nu le poate anihila. Tradusă în cuvinte, acesta atitudine vrea să spună că pictură și arta, în general, pot comenta eroziunea, disoluția și prăbușirea, dar nu cu prețul căderii lor în derizoriu. Pentru că mărturia asupra morții și a putrefacției nu înseamnă moartea și putrefacția artei însăși.
Corneliu Baba si Europa Centrală by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17701_a_19026]
-
mereu până în decembrie 1989, si cum, din nefericire, se mai întâmplă și azi. Sunt inca mulți iconolatri, în special în mediile didactice și la Academie, chiar la vârf, care se opun cu îndârjire spunerii adevărului întreg despre marii scriitori, în general despre marii noștri oameni din trecut, prezentării lor nefardate, realiste. Ei nu admit să se vorbească decât în termeni exaltanți despre oamenii însemnați ai nației, iar cine adopta față de aceștia atitudinea normală a criticii, examinându-i lucid, în temeiul faptelor
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
a influentelor și corespondentelor pregătindu-i eseurile de mai tarziu din volumele Portrete lirice și Tradiție și literatura. În modul de a polariza pe scriitori cum și pentru a selecta anumite teme și motive de inspirație, Ion Pillat pornește de la general la particular, traiectoriile preocupărilor sale înscriidu-se în cercuri concentrice. Exponenții literaturii medievale și moderne au fost selectați în proectul de antologie: Poezia veche. Poeme alese. Aceștia au fost clasificați cronologic: I (până la sfârșitul secolului al XVIII-lea); ÎI (de la sfârșitul
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
Gheorghe Grigurcu Obsedată de limbaj (lumea că text și textul că lume alcătuiesc cel mai cuprinzător desen al acestei fixații), poezia actuala nu face decît să dea glas interesului sau, măi general, arătat Formei. Formă care e un mod inalienabil de identificare a poeziei în particularitatea să, ca și a ființei umane ce-o regizează, în afară căreia ea nu s-ar putea compune că semnificație. "Căci numai în sfera genetică a
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
un cuțit/ tot atât de fraged că și coasta/ de din care ea s-a fost ivit..." (Ab initio) Există însă și cazuri când refuzul morții este formulat tranșant, bărbătește, dându-ne prilejul rar să măsurăm exasperarea din sufletul celui care în general dă impresia că se joacă: "Afară, prin pajiștea rară,/ pe coclauri cu maci și lauri,/ moartea adună poeții pe făraș/ îi face căpițe și le da foc,/ iar cenușă o-mprăstie aiurea./ Și-n vremea asta, vedeți?, eu scot limba de-
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
obține o învestitură de premier. Dar regele și-a dat seama că, sub raport politic, poetul reprezenta mai nimic, inclusiv în Ardeal, unde nu-l putea contrabalansa pe Iuliu Maniu. Se încerca și o formulă de guvern în frunte cu generalul Prezan, un Vaida Voevod (fără Maniu, anticarlist, implacabil) și chiar se vorbea de o largă remaniere. Deocamdată, lui Valeriu Pop i-a revenit însărcinarea, ca ministru de Justiție, să încheie concordatul cu Vaticanul pe baza unei documentații dinainte pregătite. Vizită
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
afacerea Skoda. Ea fusese montată, la început, împotriva lui Maniu, pentru a-l compromite. Pînă la urmă, regele (cu care Pop era în conciliabule permanente) s-a convins că Maniu nu poate și nu trebuie implicat. Vinovați păreau a fi generalul Cihoski, Madgearu, Romulus Boilă și parțial Mihai Popovici. Regele, care controla mersul anchetei, nu voia că vinovat să apară numai un reprezentant al oștirii. Pînă la urmă, vinovați au fost găsiți, totuși, generalul Cihoski și Romulus Boilă, nepotul de sora
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
nu trebuie implicat. Vinovați păreau a fi generalul Cihoski, Madgearu, Romulus Boilă și parțial Mihai Popovici. Regele, care controla mersul anchetei, nu voia că vinovat să apară numai un reprezentant al oștirii. Pînă la urmă, vinovați au fost găsiți, totuși, generalul Cihoski și Romulus Boilă, nepotul de sora al lui Maniu. Deci fruntașul politic ardelean apărea într-o lumină bănuielnica. Au scăpat, cu acordul regelui, si Madgearu și M. Popovici, chiar fără verificarea controlului averilor. Pop aglomerează jurnalul sau cu tot
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Valeriu Pop a redactat amintiri (un fel de Memorial), întitulate "Abdicarea regelui Carol al doilea". Pentru că, în acele zile de început de septembrie 1940, cînd soarta suveranului era pecetluita, Valeriu Pop a fost reactivat, solicitat și de rege și de generalul Antonescu și Horia Sima. Evident, Pop începe cu aprecierea critică a faptului că de la instaurarea dictaturii regale, suveranul și-a luat "personal și fățiș guvernarea României, asumîndu-și întreaga răspundere, la care, la început cel putin, nu a voit, iar în
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
guvernul Gigurtu erau unanimi în această revendicare. Regele mai credea că va găsi o formulă salvatoare. Pop i-a cerut, repede, o audiență. Nu a primit-o decît peste cîteva zile. Între timp, foarte întreprinzător, Pop obține o întrevedere cu generalul Antonescu, care se declară pentru acceptarea arbitrajului și "sprijinirea noastră pe Berlin". Îi declară că voiește să fie util țării, prin crearea unui guvern prin "concentrarea tuturor forțelor naționaliste, mai ales colaborarea strînsă cu mișcarea legionara, cîștigarea armatei și orientarea
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Era această și opinia lui Pop. Antonescu cerea regelui să ia o atitudine imediată. În sfîrșit, regele l-a primit în audiență pe Pop. Acesta i-a făcut un larg expozeu, cerîndu-i să se reconcilieze cu țara și comunicîndu-i opinia generalului Antonescu, care era și a sa și cerîndu-i să fie invitat imediat în audiență. Regele, inca bățos și protocolar, a susținut că Antonescu trebuie să ceară el audiență. "În cursul expunerii - notează Pop - am facut repetate apeluri patetice către Rege
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
dinastia și, poate chiar, regimul monarhic, dacă vrea să înlăture perspectiva războiului civil, a anarhiei și a prăbușirii țării". Regele se lasă greu, încît Pop i-a mărturisit lui Urdăreanu, mareșalul Palatului, zădărnicia eforturilor sale. Firește, s-a dus la generalul Antonescu, comunicîndu-i rezultatul audienței sale la rege. Antonescu i-a cerut lui Pop o nouă convorbire cu regele pentru a-l determina să se hotărască, întrucît tergiversarea e primejdioasa foarte. S-a dus la Palat și a aflat din partea lui
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Urdăreanu că regele încă nu s-a decis, trimițînd suveranului prin același Urdăreanu, o notă prin care îl implora să ia hotărîre neîntîrziata, el, Pop, considerîndu-si încheiată misiunea. De abia la 4 septembrie regele l-a convocat la Palat pe generalul Antonescu. Pop nu știa că, între timp, Antonescu a avut întrevederi cu Maniu și Dinu Brătianu, cu care a convenit detronarea regelui. Activ, Pop a fost în audiență la ministrul Germaniei Fabricius, de la care a aflat că Berlinul are bune
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
nu știa că, între timp, Antonescu a avut întrevederi cu Maniu și Dinu Brătianu, cu care a convenit detronarea regelui. Activ, Pop a fost în audiență la ministrul Germaniei Fabricius, de la care a aflat că Berlinul are bune aprecieri despre generalul Antonescu și dorește orientarea României către Axa, cerînd regelui să renunțe la Elenă Lupescu. În aceeași zi, la prînz, Antonescu i-a comunicat, telefonic, lui Pop că a fost însărcinat cu formarea guvernului. Pop s-a oferit să-i acorde
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
era gata să depună mandatul pentru formarea guvernului. Nu dădea de Horia Sima, iar cu Maniu și Dinu Brătianu nu voia să colaboreze, deși le promisese. O nouă convorbire cu Fabricius îi verifica opinia că Germania cere încredințarea deplinelor puteri generalului Antonescu, similare celor dictatoriale. Antonescu a renunțat la depunerea mandatului și de coniventa cu Sima au hotărît că acesta să continue de forma manifestațiile anticarliste ale legionarilor pentru a forța abdicarea regelui. Pop participa, la Palat, la redactarea de către Antonescu
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
Sima au hotărît că acesta să continue de forma manifestațiile anticarliste ale legionarilor pentru a forța abdicarea regelui. Pop participa, la Palat, la redactarea de către Antonescu, inclusiv limitarea prerogativelor regale. "La orele 4 dimineața coborîm cu toții în sala tronului, unde generalul Antonescu depune jurămîntul" față de regele Carol al doilea. Pop cerea pentru sine, "un minister liniștit, condus în trecut de mine, unde să-mi pot cruța sănătatea și să am timp și pentru acțiunea necesară în legătură cu Ardealul de nord". N-a
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
sine, "un minister liniștit, condus în trecut de mine, unde să-mi pot cruța sănătatea și să am timp și pentru acțiunea necesară în legătură cu Ardealul de nord". N-a căpătat nici un minister și, mai tîrziu, în 1942 ruptură să de generalul Antonescu s-a produs inevitabil. N-a putut, firește, împiedică abdicarea regelui, Antonescu fiind și mai abil și mai siret decît Pop. Notă grandilocvent în aceste memorii tîrzii: "L-am iubit pe rege, sincer și dezinteresat, si am incercat tot
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
decenii ale psihologilor și neuro-cercetătorilor cognitivi, teoria mecanicista a corpului biologic (cu varianta ei computeristică, în științele cognitive) a încercat să legitimeze caracterul productiv al procesualității vieții. (În ce măsură "lucrativitatea" tehnologică se dovedeste un fenomen intrinsec organismelor umane - si biologiei, în general - sau un pur efect al observației subiective, rămîne de discutat cu altă ocazie.) Deocamdată, premisa (încă) obligatorie a înțelegerii relației dintre om și mașina este aceea a acceptării raportului cronologic, cauzal și ierarhic dintre creator și creat: cunoașterea preceda aplicația
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
au oprit la Vistula, privind aproape cum nemții, timp de două luni, au tansformat capitala Poloniei într-un morman de ruine, pierzîndu-și viața, în acest timp, peste două sute de mii de polonezi. Trupele sovietice au intrat în Varșovia și, în general, în Polonia, instalînd aici guvernul comunist pregătit încă în URSS și știind bine că, potrivit înțelegerii cu aliații occidentali (Anglia și SUA), țara aceasta că și întreg Estul Europei, intră în zona lor de influență. Dramă opțiunii, de care pomeneam
TULBURăTORUL TABLOU AL UNEI EPOCI by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17696_a_19021]
-
fi rasă, religia, naționalitatea, limba, sexul, vîrsta, culoarea pielii ș.a.m.d. Din contră, multiculturalismul se referă la un criteriu de selecție capabil să asigure o participare egală a raselor, sexelor sau etniilor în viața socială, politica, universitară sau, în general, profesională. La origine, conceptul s-a născut din refuzul oricărei discriminări. O societate multiculturală este una în care fiecare individ, fără deosebire de naționalitate sau de religie, are drepturi egale, inclusiv pe acela de a-si folosi limba proprie. O
Despre multiculturalism by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17723_a_19048]
-
asemenea secvențe, se află zeci de aforisme, perturbatoare de sensuri: „Dacă începi să gândești, nu-ți mai vine să trăiești”, „Toți cei care gândesc sunt nefericiți”, „Lucrătorii nomenclaturiști au o trăsătură plăcută. Nu sunt ranchinoși, pentru că le e lene”, „În general, bețiile în redacție semnifică o victorie a democrației”, „Când viteazul trece, fricosul tace chitic”, „pâinea de secară este Pâinea aromată a libertății, egalității și frăției...”. Ultima exprimare aparține lui Ernst Leopoldovici Busch, un ziarist de ocazie, nonconformist, specializat în impresionismul
Din Estonia, direct la New York. In: Anul 5, nr. 3 (11), 2010 by Marian Barbu () [Corola-journal/Journalistic/83_a_99]
-
decît în brutalitatea primitivă a stingerii țigării anchetatorul, caracterul lui, era mai bine definit de cea de a doua acțiune, măi fină, mai subtilă, măi sadica, înverșunarea transformîndu-se într-o chinuire sadica în felul în care pisicile sau felinele în general se joacă delicat cu victimele prinse și amorțite, dîndu- lovituri ușoare, gingașe uneori cu lăbuțele, cu labele lor, ale căror ghiare fioros scoase mai înainte, acum fuseseră retezate, băgate în teaca, temporar, pentru joc. * * * Tot Cheia. Călugărul orb de la mănăstirea
Tehnici si tehnici by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17719_a_19044]
-
contemplarea idealității, spre "diferențiere" eroica și spre adaptabilitate. Să nu uităm că a fost marxist-extremist în tinerețe, deci adept fervent al schimbării ordinii sociale prin violență, iar în timpul primului război mondial a scris encomiastic despre căpetenia ocupației germane în România, generalul Mackensen, după ce colaborase încă din 1915 la ziarul filogerman, Seara, scos de dubiosul Al. Bogdan-Pitesti, comportare pentru care a fost arestat și pedepsit disciplinar. Așa încît, nu fără dreptate, exegetul sau vorbește de "un spectacol al registrelor extreme", oferit de
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]
-
Mircea Mihăieș Condamnarea și degradarea generalilor Stănculescu și Chitac a eclipsat, pentru o clipă, enormitatea ieșirii antioccidentale a d-lui Emil Constantinescu. Împrejurările sunt, de-acum, cunoscute, ba, aș zice, răscunoscute: ele seamănă că două picături de apă cu o scenă dintr-un film proletcultist clasic
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
rar cu el și îl salută primul cînd se vedeau prima dată în zi, desi Capătă împlinea 70 de ani, pe cînd ialomițeanul Ghiță avea 54. Îl salută pe acestă cu un fel de teamă și respect, cum saluți în general, un boier de orice neam o fi el. Dar să vedeți ce-i spusese noul preotel unui ziarist, o vulpe bătrînă de la ziarul regional în stare să tragă de limbă și-un mut. Preotelul, vorbindu-i reporterului de oamenii satului
Sapca de piele by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17735_a_19060]