4,554 matches
-
către preocupări oculte etc. Rezultă di cele discutate mai sus că factorii socio-politici și socio-economici, culturali, moral-religioși și educaționali au un rol specific, esențial în normarea stării de sănătate mintală colectivă, dar, în egală măsură, ei sunt responsabili și de geneza și forma psihozelor colective, așa cum vom arăta în continuare. 40. PSIHOZELE COLECTIVE II (Modelul de viață și geneza psihozelor colective) Aspecte generale Fiecare epocă are specificul ei, o anumită marcă psihologică. În fiecare epocă se produc schimbări sociale (modernizări, schimbări
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
educaționali au un rol specific, esențial în normarea stării de sănătate mintală colectivă, dar, în egală măsură, ei sunt responsabili și de geneza și forma psihozelor colective, așa cum vom arăta în continuare. 40. PSIHOZELE COLECTIVE II (Modelul de viață și geneza psihozelor colective) Aspecte generale Fiecare epocă are specificul ei, o anumită marcă psihologică. În fiecare epocă se produc schimbări sociale (modernizări, schimbări de atitudini și comportament, apariția unor idei și instituții noi etc.) care influențează în mod direct viața membrilor
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Dimpotrivă însă, efectul secundar apare după „asimilarea” factorilor etiologici repetați ca acțiune și el este mult mai profund, mai dezorganizat și de durată mai îndelungată. Un rol important revine modului în care sunt „receptați” și „utilizați” factorii de propagandă în geneza psihozelor colective. Efectul acestora depinde de stabilitatea instituțiilor sociale, de criza valorilor modelului socio-cultural, dar și de starea psihologică a maselor. În sensul acesta starea de tensiune emoțională crescută, acumularea pulsiunilor și a stărilor de tensiune, suspiciunea și impresia pericolului
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
lua aspecte demonstrative colective. Întreaga viață socială, conduitele umane, vor imita, după un plan unic, modelele, în maniera zgomotoasă, agresiv afișată. Totul va avea aspectul formal de spectacol isteric la nivel social. 3) Caracteristicile planului psihologic Efectele factorilor etiologici în geneza psihozelor colective, depind de starea psihologică a grupului social-uman, asupra cărora aceștia acționează. Pentru realizarea tablourilor de „psihoze colective”, sunt necesare anumite „condiții psihologice” ale grupelor umane, caracterizate prin următoarele: Hiperemotivitate cu exaltare emoțională. O stare de tensiune emoțională puternică
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și absurde, ale relațiilor și comunicării interumane, sunt efectul factorilor negativi, anti-valorici menționați mai sus și ele contribuie la consolidarea efectelor primare ale propagandei de persuasiune la care ne-am referit. 5) Mutațiile din planul valorilor Ultimul aspect incriminat în geneza psihozelor colective este legat de mutația valorilor cu consecințele lor asupra planului social și uman. Aceasta este extrem de importantă, întrucât, așa cum afirmam anterior, valorile sunt cele care contribuie la formarea Supra-Eului colectiv prin intermediul căruia sunt normate și controlate conduitele, acțiunile
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
dominat, în planul gândirii colective, de irațional. Iraționalul, ca model de gândire absurdă, va duce la construcții mitice, fabulative, vaste sisteme de gândire proiectivă de factură „delirant-anomică”, așa cum vom arăta mai departe. Pierderea reperelor valorice are o importanță majoră în geneza modelelor de gândire ilogică, absurdă, specifice psihozelor colective și aceasta reprezintă una dintre cele mai grave aspecte ale crizei sociale. Din cele de mai sus se poate desprinde faptul că psihozele colective constituie o grupă extrem de complexă și polimorfă de
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
viitor, ca o negare a prezentului. Ele sunt, de regulă, construcții de tipul delirului colectiv, motiv pentru care am preferat să le numim psihoze delirante colective, corespunzător „delirului colectiv” din psihiatrie. Din cele de mai sus rezultă faptul că în geneza psihozelor colective stau două grupe de factori: sublimarea și descărcarea. Ambele procese au un caracter complementar și ele urmăresc eliberarea sau evitarea, respectiv descărcarea și sublimarea unor tensiuni sau conflicte, acumulate fie în Supra-Eul, fie în Inconștientul grupului social-uman. Sublimarea
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
și elemente pasive („contagiatul” sau persoana indusă). În același sens Régis vorbește despre nebunia simultană iar Marandon și Montyel disting următoarele forme: nebunia impusă, nebunia simultană și nebunia comunicată. Se insistă în mod deosebit asupra procesului de contagiune psihică în geneza psihozelor colective (Régis, Vigouroux și Juquelier, Schoenfeldt, Halberstadt, Régent). Un interes particular îl prezintă, în cadrul acestui grup de tulburări psihice, psihozele mistice studiate de numeroși specialiști (Ball, Ville, Babcock, Taguet, Woods). Marie și Bagenoff fac o trecere în revistă a
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
medico-culturală a umanității cazuri de transsexualism, în care fenomenul de imitație și contagiunea culturală jucau un rol esențial. Cercetările s-au dezvoltat considerabil începând din secolul al XIX-lea, când a început să se pună problema unui determinism cultural în geneza bolilor psihice (Obersteiner, 1889; Kraepelin, 1904). Obersteiner denumește aceste situații „psihiatrie exotică”, iar Kraepelin face o amplă expunere a lor într-o lucrare intitulată Psihiatrie comparată. Putem afirma că din acest moment este inaugurat domeniul studiilor de psihiatrie transculturală. Meritul
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
moravurilor, a credințelor și superstițiilor asupra grupului etno-cultural căruia îi aparține bolnavul respectiv, cu efecte asupra acestuia; influența atitudinii societății față de nebunie și de bolnavul psihic. Față de acestea se poate vorbi de o multitudine de factori cu efect patogen în geneza tulburărilor psihice după cum urmează: factori neculturali: factori genetici-ereditari, climatici, alimentari, demografici, sociologici; factori pur sociologici: modelele de educație, presiunile psihosociale, încurajarea unor anumite conduite patologice, schimbarea relațiilor interumane etc.; factori culturali cum ar fi următorii: mobilitatea geografică, migrațiile populaționale, schimbările
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
literatura, pe aceeași temă, a lui A. Soljenițîn și altora care i-au urmat. Vom încerca să explicăm în continuare acest fenomen. Sociogeneza nebuniei Rezultă în mod clar, din cele de mai sus, că societatea are un rol covârșitor în geneza nebuniei (H. Damaye, A. Mitscherlich, Ph. Rappard, P. Sivadon, C. Enăchescu). Fiecare tip de societate are bolnavii săi psihici și fiecare societate creează „formele clinice de nebunie” care îi sunt specifice. Acest proces de „configurare formală” a tablourilor clinice ale
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
la formarea tulburărilor psihice ale acestuia. Psihochirurgie: intervenții neurochirurgicale urmărind tratarea tulburărilor psihice, în special a tulburărilor grave de comportament, acte antisociale de violență, tulburări de personalitate, rezistente la oricare alte forme terapeutice. Psihogenie: concepție etiologică ce consideră că în geneza unor boli psihice un rol determinant îl au condițiile și evenimentele vieții trăite de individ. Psihopatie: dezechilibru psihic constituțional de tip caracteriopatic. Psihoplasticitate: trăsătură psihopatologică specifică bolnavilor isterici caracterizată prin sugestibilitate și construcția de tulburări somato-psihice. Psihotraumatism: eveniment nociv, exterior
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
Treatise on Medical Jurisprudence of Insanity (1838) Parlamentul Franței votează o lege privind regimul alienaților mintali Franța „Le régime des aliénées et la liberté individuelle” din 30. VI. 1838. A. Morel (1809-1873) y. Magnan (1835-1916) Franța Teoria degenerescenței în explicarea genezei tulburărilor psihice („Traité de dégénerescence”, 1857) W. Griesinger (1817-1868) Germania Bolile psihice și tratamentul lor („Geisteskranken sind Gehirnkranken”) G. Robinson (1821-1875) Anglia On the Prevention and Treatment of Mental Disorders G.T. Fechner (1801-1887) Germania Elemente de psihofizică J.M. Charcot (1825-1893
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
curriculum educațional? 111 7.3. Regula, Enkyklios paideia și Imitatio Christi 112 7.4. Curriculumul lérinian 113 7.5. Insuficiența curriculumului cenobitic 115 Note și referințe bibliografice 115 Capitolul VIII. Schola palatina și cele septem artes liberales 121 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene 121 8.2. Alcuin și Carol cel Mare 122 8.3. Alcuin și schola palatina 124 8.4. Curriculumul alcuinian 126 8.5. Răspândirea curriculumului bazat pe septem artes liberales 127 Note și referințe bibliografice 128 Capitolul
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
préhistorique et ses dieux, Arthaud, Paris, 1958; O.K. Maerth, Der Anfang war das Ende ( Începutul a fost sfârșitul), Econ, München, 1982 - pentru interpretarea uimitoarelor teorii ale acestui autor, vezi I. Negreț-Dobridor, Mitul lui Chiron, Aramis, București, 2001 (capitolul „O geneză cutremurătoare”, pp. 103-112). 9. Studiile clasice asupra gândirii primitive, a mentalității primitive, a culturilor arhaice etc. avansează, mai mult sau mai puțin explicit, idei și teorii similare. Le menționăm doar pe cele mai importante. Claude Lévi-Straus: Athropologie structurale (1958), Les
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
principii și concepte socotite fundamentale. Kosmopoiesis-ul pitagoreic s-a obținut prin alegorism matematic aplicat la mitologia hesiodică combinată, probabil, cu cosmogonii egiptene, persane și indiene. 41. Mitul androginului la Platon, Banchetul (189d - 192a), în traducerea lui Cezar Papacostea; și, desigur, Geneza, din Sfânta Scriptură. 42. „Modul de viață pitagoreic”, așa cum apare el în Sentințele lui Aristoxenos, îngăduie această judecată. În confreria lor, dar și în întreaga viață, pitagoreicii practicau dreptatea, cumințenia, bărbăția și prietenia. Acestea erau asimilate într-o alcătuire riguros
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ba chiar ne simțim obligați să ne închinăm în fața lor cu evlavie ori de câte ori îi întâlnim printre trecători care nu-i observă în graba lor stupidă către moarte. Note și referințe bibliograficetc " Note și referințe bibliografice" 1. Pentru explorarea hermeneutică a genezei mitice a conceptului de paideia la greci (atribuită centaurului Chiron, primul educator al omenirii, care i-a crescut și educat pe Asklepios, Ahile și Iason), vezi I. Negreț-Dobridor, Mitul lui Chiron. Explorări hermeneutice asupra destinului paideutic al omenirii, Aramis, București
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
din 465 consemna: Inscii litterarum ad sacros ordines aspirans non audeat („Analfabeții să nu îndrăznească să aspire la ordinele sfinte”). Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Schola palatina și cele septem artes liberalestc "Schola palatina și cele septem artes liberales" 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europenetc "8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene" În capitolele anterioare am demonstrat că sorgintea marii civilizații europene poate fi găsită în matricea spirituală a Antichității eline. Unitatea acestei civilizații provine din unitatea culturală a grecilor. Au existat, desigur
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
sacros ordines aspirans non audeat („Analfabeții să nu îndrăznească să aspire la ordinele sfinte”). Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Schola palatina și cele septem artes liberalestc "Schola palatina și cele septem artes liberales" 8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europenetc "8.1. Geneza „prăpastiei culturale” europene" În capitolele anterioare am demonstrat că sorgintea marii civilizații europene poate fi găsită în matricea spirituală a Antichității eline. Unitatea acestei civilizații provine din unitatea culturală a grecilor. Au existat, desigur, dispute între poleis-urile spațiului egeic și
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Noua versiune a Nunții chimice era o scriere gravă, încărcată de alegorii subtile, o epopee programatică ale cărei principii au fost integral respectate de Comenius în opera pansofică. Lucrarea care l-a inspirat pe Comenius era dominată de simboluri ale genezei, ale inițierii și ale educației. Ca și Cartea Facerii, povestirea lui Andreae se derulează de-a lungul a șapte zile (vom găsi la Comenius respectată strict această cifră). Consultatio catholica este alcătuită din șapte cărți și fiecare dintre acestea, din
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în a înțelege pe deplin și integral complicata Orbis; iar Ratio se poate împiedica adesea pe povârnișul cunoașterii universale; există însă Revelatio - care lămurește până la urmă totul, de la cele vizibile până la cele mai ascunse. A treia carte, aflată în cumpătul „genezei”, este Pansophia. Ea este cheia „Facerii”. Pansophia sapientia universalis est - decretează Comenius. „Pansofia este înțelepciunea universală.” Se gândește, desigur, la acel l’uomo universale al lui Pico della Mirandola. Viziunea boemianului o depășește însă pe aceea a florentinului. El ignoră
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Education”169. Dar în același an a descoperit opera lui Piaget și a devenit un piagetian convins. Studiul din Journal of Curriculum Theorizing „Practicalizing Piaget” este sugestiv 170. În 1986 însă a mai făcut o descoperire: teoria lui Prigogine a genezei ordinii din haos. Studiul „Prigogine: A New Sense of Order, a New Curriculum” anunță intrarea sa în rândul postmoderniștilor 171. Nu se pune însă problema unei rupturi radicale cu trecutul. Doll încerca de mai multă vreme să propună schimbări în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fel nu sunt total absente, iar studiile publicate în anii din urmă despre nomenclatura comunismului românesc sau despre politica de inginerie socială desfășurată de noul regim în primii săi ani de existență o probează. Cu toate acestea, interpretarea dominantă a genezei și evoluției acestui sistem complex pare a fi tot aceea convențională, elaborată la începutul ultimei decade a secolului abia încheiat. Din această perspectivă, pe care aș numi-o a „exteriorității”, care privilegiază, în chip vădit, factorul politic de analiză, nu
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
din estul Europei. În ciuda acestor derapaje teoretice posibile, construcția ideal-tipurilor este utilă atât timp cât diferențele sunt mari și cât aceste modele sunt folosite cu prudență, într-o problematică anume, și nu în general. Acum miza este de a înțelege mai bine geneza și rolul cozilor în regimul socialismului real, drept pentru care trăsăturile reținute în construcție răspund preponderent acestei intenții. După cum am văzut mai înainte, fenomenul cozii în România nu se manifestă pe tot parcursul regimului comunist, ci doar în anumite perioade
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Am descris ceea ce am aflat, am încercat să-mi explic resorturile acestei afaceri. Cum s-a născut ea, de ce au fost atât de periculoși psihologii încât să se organizeze o asemenea înscenare pentru a-i reduce la tăcere? Care este geneza acestei întâmplări? Am aflat, mai întâi, că nu doar psihologii au fost victime. Au fost atrași în această „afacere” mai mulți scriitori, cercetători din alte domenii, oameni de cultură. Grupul celor „vaporizați” a fost mult mai mare, peste 300 de
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]