3,088 matches
-
altele. La numeroase eucariote pe de altă parte, și în mod particular la vertebrate, genomul nu se limitează la ansamblul de gene. În acest caz, genele nu sunt decât o porțiune a genomului. Astfel, în afară de faptul că funcția primordială a genomului este de a servi ca suport al informației genetice, o fracțiune importantă din genom nu conține nici un tip de informații, după toate aparențele. Pentru a explica acest paradox s-au emis mai multe ipoteze. Unii autori au presupus ca ADN
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
genomul nu se limitează la ansamblul de gene. În acest caz, genele nu sunt decât o porțiune a genomului. Astfel, în afară de faptul că funcția primordială a genomului este de a servi ca suport al informației genetice, o fracțiune importantă din genom nu conține nici un tip de informații, după toate aparențele. Pentru a explica acest paradox s-au emis mai multe ipoteze. Unii autori au presupus ca ADN-ul „negenetic” este inutil și se acumulează în genom deoarece nu este dăunător individului
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
genetice, o fracțiune importantă din genom nu conține nici un tip de informații, după toate aparențele. Pentru a explica acest paradox s-au emis mai multe ipoteze. Unii autori au presupus ca ADN-ul „negenetic” este inutil și se acumulează în genom deoarece nu este dăunător individului. Pe de altă parte s-a considerat că marea majoritate a ADNului participă la organizarea genomului, formând sisteme complexe și ordonate ce sunt capabile de funcții multiple. Încă nu s-a elucidat acest lucru, dar
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
au emis mai multe ipoteze. Unii autori au presupus ca ADN-ul „negenetic” este inutil și se acumulează în genom deoarece nu este dăunător individului. Pe de altă parte s-a considerat că marea majoritate a ADNului participă la organizarea genomului, formând sisteme complexe și ordonate ce sunt capabile de funcții multiple. Încă nu s-a elucidat acest lucru, dar cert este că pentru a înțelege genomul vertebratelor este necesar să studiem 65-99,9% din genele care sunt formate din secvențe
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de altă parte s-a considerat că marea majoritate a ADNului participă la organizarea genomului, formând sisteme complexe și ordonate ce sunt capabile de funcții multiple. Încă nu s-a elucidat acest lucru, dar cert este că pentru a înțelege genomul vertebratelor este necesar să studiem 65-99,9% din genele care sunt formate din secvențe necodificatoare. Întelegerea genomului implică și studierea funcțiilor, structurii și evoluției lui. Studiul funcțiilor vizează identificarea deosebirilor dintre informațiile genetice conținute de genom. Studiul structurii are drept
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
complexe și ordonate ce sunt capabile de funcții multiple. Încă nu s-a elucidat acest lucru, dar cert este că pentru a înțelege genomul vertebratelor este necesar să studiem 65-99,9% din genele care sunt formate din secvențe necodificatoare. Întelegerea genomului implică și studierea funcțiilor, structurii și evoluției lui. Studiul funcțiilor vizează identificarea deosebirilor dintre informațiile genetice conținute de genom. Studiul structurii are drept scop cunoașterea diferitelor nivele de organizare ale genomului. În sfârșit, studiul evoluției genomului se impune pentru a
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
că pentru a înțelege genomul vertebratelor este necesar să studiem 65-99,9% din genele care sunt formate din secvențe necodificatoare. Întelegerea genomului implică și studierea funcțiilor, structurii și evoluției lui. Studiul funcțiilor vizează identificarea deosebirilor dintre informațiile genetice conținute de genom. Studiul structurii are drept scop cunoașterea diferitelor nivele de organizare ale genomului. În sfârșit, studiul evoluției genomului se impune pentru a cunoaște genomul actual, fiind necesară cunoașterea forței evolutive care l-a modelat. Genomul multor specii rămâne necunoscut, sau mai
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
din genele care sunt formate din secvențe necodificatoare. Întelegerea genomului implică și studierea funcțiilor, structurii și evoluției lui. Studiul funcțiilor vizează identificarea deosebirilor dintre informațiile genetice conținute de genom. Studiul structurii are drept scop cunoașterea diferitelor nivele de organizare ale genomului. În sfârșit, studiul evoluției genomului se impune pentru a cunoaște genomul actual, fiind necesară cunoașterea forței evolutive care l-a modelat. Genomul multor specii rămâne necunoscut, sau mai puțin cunoscut, însă s-au adăugat o serie de noțiuni noi ce
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
din secvențe necodificatoare. Întelegerea genomului implică și studierea funcțiilor, structurii și evoluției lui. Studiul funcțiilor vizează identificarea deosebirilor dintre informațiile genetice conținute de genom. Studiul structurii are drept scop cunoașterea diferitelor nivele de organizare ale genomului. În sfârșit, studiul evoluției genomului se impune pentru a cunoaște genomul actual, fiind necesară cunoașterea forței evolutive care l-a modelat. Genomul multor specii rămâne necunoscut, sau mai puțin cunoscut, însă s-au adăugat o serie de noțiuni noi ce au dus la conturarea unei
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
și studierea funcțiilor, structurii și evoluției lui. Studiul funcțiilor vizează identificarea deosebirilor dintre informațiile genetice conținute de genom. Studiul structurii are drept scop cunoașterea diferitelor nivele de organizare ale genomului. În sfârșit, studiul evoluției genomului se impune pentru a cunoaște genomul actual, fiind necesară cunoașterea forței evolutive care l-a modelat. Genomul multor specii rămâne necunoscut, sau mai puțin cunoscut, însă s-au adăugat o serie de noțiuni noi ce au dus la conturarea unei idei globale cu privire la genom. Un rol
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
deosebirilor dintre informațiile genetice conținute de genom. Studiul structurii are drept scop cunoașterea diferitelor nivele de organizare ale genomului. În sfârșit, studiul evoluției genomului se impune pentru a cunoaște genomul actual, fiind necesară cunoașterea forței evolutive care l-a modelat. Genomul multor specii rămâne necunoscut, sau mai puțin cunoscut, însă s-au adăugat o serie de noțiuni noi ce au dus la conturarea unei idei globale cu privire la genom. Un rol important l-a avut studiul regiunilor non-codante ce se găsesc în mijlocul
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
a cunoaște genomul actual, fiind necesară cunoașterea forței evolutive care l-a modelat. Genomul multor specii rămâne necunoscut, sau mai puțin cunoscut, însă s-au adăugat o serie de noțiuni noi ce au dus la conturarea unei idei globale cu privire la genom. Un rol important l-a avut studiul regiunilor non-codante ce se găsesc în mijlocul genelor ce codifică proteinele nucleare. S-a urmărit studiul constrângerilor funcționale și structurale ce acționează asupra acestor regiuni necodate, făcându-se pe de altă parte analiza statistică
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
ce acționează asupra acestor regiuni necodate, făcându-se pe de altă parte analiza statistică și calitativă a regiunilor omoloage prezente în băncile de date. Principiul analizei comparative este analog cu cel al experiențelor mutagenezei intense: de-a lungul evoluției sale genomul a suferit o serie de mutații; cele ce nu au fost eliminate prin selecție naturală sunt în mare parte cele ce nu au adus prejudicii organismului, sau, și mai mult, în rare cazuri, sunt cele ce au adus beneficii organismului
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
care au putut fi interpretate ca fiind constrângeri funcționale sau structurale. Această teorie este clasică, însă a prins un nou contur datorită cantității foarte mari de secvențe disponibile de acum înainte. Eficacitatea analizelor comparative este completată de aportul analizelor statistice. Genomul organismelor vii este reprezentat de ansamblul materialului său genetic. El asigură buna funcționare a celulelor și transmiterea caracterelor ereditare de-a lungul generațiilor. El este format din molecule de acizi nucleici (ADN), încatenate în unități elementare, nucleotide. Nucleotidele sunt formate
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Nucleotidele sunt formate dintr-o pentoză, restul fosfat, și un element variabil, baza azotată, ce poate fi adenina, guanina, citozina sau timina. Genele, adică porțiuni din ADN sunt purtătoare de informație genetică, și nu constituie decât o mică parte din genom. Genomul organismelor vii are dimensiuni considerabile, fiind cuprins între câteva milioane și până la miliarde de nucleotide. Genomul uman de exemplu, este format din aproximativ 3 miliarde de baze. Studiul unui genom se face prin realizarea de hărți ce prezintă
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
sunt formate dintr-o pentoză, restul fosfat, și un element variabil, baza azotată, ce poate fi adenina, guanina, citozina sau timina. Genele, adică porțiuni din ADN sunt purtătoare de informație genetică, și nu constituie decât o mică parte din genom. Genomul organismelor vii are dimensiuni considerabile, fiind cuprins între câteva milioane și până la miliarde de nucleotide. Genomul uman de exemplu, este format din aproximativ 3 miliarde de baze. Studiul unui genom se face prin realizarea de hărți ce prezintă aceste
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
guanina, citozina sau timina. Genele, adică porțiuni din ADN sunt purtătoare de informație genetică, și nu constituie decât o mică parte din genom. Genomul organismelor vii are dimensiuni considerabile, fiind cuprins între câteva milioane și până la miliarde de nucleotide. Genomul uman de exemplu, este format din aproximativ 3 miliarde de baze. Studiul unui genom se face prin realizarea de hărți ce prezintă aceste secvențe și apoi se face interpretarea acestor secvențe. Harta fizică este reprezentată de poziția acestor repere în
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
și nu constituie decât o mică parte din genom. Genomul organismelor vii are dimensiuni considerabile, fiind cuprins între câteva milioane și până la miliarde de nucleotide. Genomul uman de exemplu, este format din aproximativ 3 miliarde de baze. Studiul unui genom se face prin realizarea de hărți ce prezintă aceste secvențe și apoi se face interpretarea acestor secvențe. Harta fizică este reprezentată de poziția acestor repere în genom. Se începe prin a fragmenta ADN-ul în porțiuni mari. Aceste fragmente sunt
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
uman de exemplu, este format din aproximativ 3 miliarde de baze. Studiul unui genom se face prin realizarea de hărți ce prezintă aceste secvențe și apoi se face interpretarea acestor secvențe. Harta fizică este reprezentată de poziția acestor repere în genom. Se începe prin a fragmenta ADN-ul în porțiuni mari. Aceste fragmente sunt imediat aranjate în raport unele cu altele, stabilindu-se repere la nivelul punctelor de legătură (scurte secvențe de ADN) , ce vor servi drept căi de identificare a
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
de ADN, cele ce există într-o moleculă de ADN de plecare. Reconstruirea unei molecule de ADN start sub forma sa de ansamblu de fragmente suprapuse constituie harta fizică. Plecând de la această hartă se poate descoperi întreaga secvență a unui genom. Pentru a cunoaște condițiile ce duc la închiderea unui fragment de ADN, se vor citi succesiunile de baze azotate purinice și pirimidinice (adenina, timina, citozina și guanina) ale înlănțuirii. Această citire se numește secvențiere. Un fragment de ADN secvențiat este
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
Acidul dezoxiribonucleic (ADN) este suportul informației genetice pentru toate organismele vii autonome. La eucariote această informație genetică este înmagazinată în nucleul celular, care este delimitat de o membrană, însă o mică parte este înmagazinată în unele organite intracitoplasmatice (mitocondrii, cloroplaste). Genomul ce se găseste în nucleu este fragmentat în mai multe molecule liniare de ADN, care reprezintă cromozomii. Mărimea genomului corespunde numărului de perechi de baze ce se găsesc în cromozomii unei celule haploide. Mărimea genomului este, în general, constantă pentru
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
în nucleul celular, care este delimitat de o membrană, însă o mică parte este înmagazinată în unele organite intracitoplasmatice (mitocondrii, cloroplaste). Genomul ce se găseste în nucleu este fragmentat în mai multe molecule liniare de ADN, care reprezintă cromozomii. Mărimea genomului corespunde numărului de perechi de baze ce se găsesc în cromozomii unei celule haploide. Mărimea genomului este, în general, constantă pentru o specie. Genomul conține informația necesară pentru dezvoltarea, apoi pentru reproducerea organismului. Deci, talia genomului este direct proportională cu
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
unele organite intracitoplasmatice (mitocondrii, cloroplaste). Genomul ce se găseste în nucleu este fragmentat în mai multe molecule liniare de ADN, care reprezintă cromozomii. Mărimea genomului corespunde numărului de perechi de baze ce se găsesc în cromozomii unei celule haploide. Mărimea genomului este, în general, constantă pentru o specie. Genomul conține informația necesară pentru dezvoltarea, apoi pentru reproducerea organismului. Deci, talia genomului este direct proportională cu complexitatea organismului. Însă, de mai bine de 40 de ani (Mirsky și Ris, 1951, citați de
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
găseste în nucleu este fragmentat în mai multe molecule liniare de ADN, care reprezintă cromozomii. Mărimea genomului corespunde numărului de perechi de baze ce se găsesc în cromozomii unei celule haploide. Mărimea genomului este, în general, constantă pentru o specie. Genomul conține informația necesară pentru dezvoltarea, apoi pentru reproducerea organismului. Deci, talia genomului este direct proportională cu complexitatea organismului. Însă, de mai bine de 40 de ani (Mirsky și Ris, 1951, citați de CavalierSmith în 1985), se știe că talia genomului
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
care reprezintă cromozomii. Mărimea genomului corespunde numărului de perechi de baze ce se găsesc în cromozomii unei celule haploide. Mărimea genomului este, în general, constantă pentru o specie. Genomul conține informația necesară pentru dezvoltarea, apoi pentru reproducerea organismului. Deci, talia genomului este direct proportională cu complexitatea organismului. Însă, de mai bine de 40 de ani (Mirsky și Ris, 1951, citați de CavalierSmith în 1985), se știe că talia genomului nu este în relație directă cu complexitatea unui organism, nici cu numărul
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]