8,779 matches
-
o statuie colosală din piatră, cu o greutate de șase tone și reprezintă, probabil, zeul pescarilor de ton. În 1935 ea a fost adusă în Belgia de o expediție belgiano-franceză la bordul navei Mercator. Hărți și fotografii explică clima și geografia acestei regiuni vaste, precum și originea și cultura locuitorilor. Colecția costumelor civile și religioase, broderii și textile fac obiectul unei prezentări temporare în sala Errera. Aici hainele, țesăturile, stofa și dantela contemporană oferă o imagine de ansamblu a patrimoniului belgian din
CINQUANTENAIRE – MUZEUL REGAL DE ARTĂ ŞI ISTORIE de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 262 din 19 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355363_a_356692]
-
vreau să fac...să iau o gustare, flori...să ajung... Mă uit cu uimire la chipul lui, ca și cum îl vedeam prima dată. Are un zâmbet larg, din care nu pricep nimic. După desființarea unităților militare se putea angaja profesor de geografie (și ar fi fost bun, că explică bine)...dar cine mai alege azi învățământul? Tinerii vor bani mulți și rapid de câștigat. Le și dau dreptate. Uite, chiar fata cea mică a lui Gheo câștigă, la o firmă multinațională, de
DE CE PLÂNG OAMENII? de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356761_a_358090]
-
interesează, că e prea departe. Ba da și dă-mi email-ul ei. M-am întors în Cluj, de unde sunt eu, am fugit repede la Librăria Universității și mi-am cumpărat o cărțulie mică despre Noua Zeelandă, căci cunoștințele mele de geografie se opreau la Australia. Vorbesc engleza, perfect! Trai de viață bunișor, cum să nu vrei așa ceva? Au o vară lungă și plaje la tot pasul, na' hai să mergem să vedem și noi iarba mai verde de peste ocean! Că sigur
AM INVATAT DE LA NOUZEELANDEZI VALOAREA RELATIILOR UMANE BAZATE PE INCREDERE de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356780_a_358109]
-
deci necalificați, în afară de profesorul Gheorghe Pârnuță, care a plecat nu mult după aceea. Situația rămâne în mare măsură aceeași, cu mici modificări, până în anul 1961. Se poate menționa că în 1950 a venit pentru doi ani Seteanu Doris-Constanța, profesoară de geografie, absolventă a Universității, dar care pleacă după un an și Veturia Apostol, profesoară de istorie cu Universitate, care a rămas în Rucăr doar până în 1956. Se mai prezintă pentru anul școlar 1951-1952 Marinescu Ion, profesor de limba și literatura română
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]
-
și literatura română, tot absolvent al Universității. În 1954 a fost numit ca profesor de biologie, absolvent al Institutului Pedagogic de doi ani, Botorog Ion ( rucărean) care va rămâne până în 1961. În 1956-1957, școala primește o absolventă a Universității-Facultatea de geografie, Ștefănescu Georgeta, care se transferă însă după un an, iar în 1957 pe Botorog Elena, cu specialitatea limba și literatura română, care va rămâne în Rucăr până în anul 1961. Este numită în 1960 Rădulescu Ruxandra, care a funcționat până în 1962
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XVIII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 295 din 22 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356800_a_358129]
-
Maria Gh. Constantin, Gheorghe Dulamă, Maria Teușan (Doană), Aretia Răuță, mulți dintre ei dascăli ai coautorului, etc. Pentru ultimul pătrar al secolului, toți profesorii de la specialitățile ajunse probe de examene : română, matematică, fizică și chimie, biologie, limbi străine, istorie și geografie ... În registrul școlii pentru tinerii între 16-20 de ani fără studii complete, nu figurează nici un tânăr fără patru clase elementare. Sunt doar 40 de nume care nu au clasa a V-a sau a VII-a, foarte puțini față de numărul
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 298 din 25 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356857_a_358186]
-
Nr. 231 din 4 februarie 1858 Un nou concurs a avut loc la 28 septembrie 1858. Și de data aceasta, Ion d. Petrescu a obținut rezultate frumoase. În afară de obiectele cerute, el dovedise că are și cunoștințe de gramatică și de geografie. Obținuse acum calificativul "prea bine"la citire, aritmetică și catheism și "bine"la scriere. De abia în urma acestui examen, când se dăduse școlii o nouă orientare, în urma înfăptuirii actului Unirii Principatelor, reuși să fie încadrat și Ion D. Petrescu. În
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (XV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356889_a_358218]
-
până în 1984, cu excepția anilor 1982-1964), pe timpul și prin participarea căruia s-a construit localul liceului, fost director timp de 35 de ani din totalul de 38 de ani de vechime în învățământ ; profesorul de fizică Nicolae Rucsanda (1984-1998), profesorul de geografie Tiberiu Lambescu (1982-1984 și 1998-2003), câțiva ani fost director al școlilor de la Podul Dâmboviței și Pecineagu-Clăbucet, profesorul de matematică Emil Nică din 1 septembrie 2003 și până în 20 septembrie 2005, profesorul de geografie Șandru Cornel (2005-2008) și din iunie 2005
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356926_a_358255]
-
de fizică Nicolae Rucsanda (1984-1998), profesorul de geografie Tiberiu Lambescu (1982-1984 și 1998-2003), câțiva ani fost director al școlilor de la Podul Dâmboviței și Pecineagu-Clăbucet, profesorul de matematică Emil Nică din 1 septembrie 2003 și până în 20 septembrie 2005, profesorul de geografie Șandru Cornel (2005-2008) și din iunie 2005 și în prezent, profesoara de bilologie Bălălău Elena Fără nici o îndoială că valoarea patrimoniului avut la dispoziție în această perioadă s-a îmbogățit pe de o parte, a stagnat sau chiar s-a
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356926_a_358255]
-
valoarea patrimoniului provenit din fonduri bugetare nu a mai crescut. Era firește, reflectarea evidentă a crizei multiple prin care trecea societatea românească în ansambulul ei. Tot ce s-a făcut în acest timp : amenajarea unor cabinete școlare, de istorie și geografie, a două laboratoare, de fizică-chimie și biologie sunt eforturi exclusive ale titularilor catedrelor respective ( Valeria Bucur, Nicolae Rucsanda, Silvia Chioncel și Nicoleta Ion). O situație statistică centralizatoare, care ne este la îndemână pentru perioada 1976 și până în primii ani de după
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356926_a_358255]
-
efortul celor doi profesori de a asigura condiții normale pentru activitatea fizică și sportivă a elevilor, prof. Viorel Constantinescu și prof. Bogdan Soare. Celelate laboratoare și cabinete școlare sunt în curs de amenajare sau reamenajare : fizică și chimie, biologie, matematică, geografie, sperându-se ca din anul școlar 2009-2010 ele să funcționeze din plin și să permită totodată funcționarea procesului instructiv-educativ al ciclului primar și gimnazial doar în programul de dimineață. În vara anului 2008 a fost săpată și turnată temelia noului
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXIV) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 302 din 29 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357002_a_358331]
-
despre realitatea exterioară și își notează simțămintele și trăirile sale interioare. În cele din urmă scrie cartea „Între Hristos și Buddha” - un jurnal colorat, vibrant și erudit! Am ajuns și eu in India, Pakistan și Nepal, dar în calitate de profesor de Geografie Politică și Culturală. În acest scop am observat cu precădere evoluția social-politică a Subcontinentului Indian. Religia și evoluția spirituală a populației întâlnite au fost secundare pentru preocuparile mele de la acea vreme. În Pakistan, de exemplu, am vizitat lagărele de refugiați
PE MUNTII CARE SE SPRIJINA CERUL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356543_a_357872]
-
părinții mei. Eram un copil extrem de agitat și în clasa a V-a am avut nota 9 la purtare, iar în clasa a VIII-a am avut nota 8 la purtare. În clasa a V-a am rămas corigent la geografie. Culmea este că acum sunt profesor de geografie ! Reporter: Și Einstein a rămas corigent la fizică, dar apoi a descoperit Teoria relativității - baza fizicii moderne. Dan Glazer: Faptul că m-am apucat de cățărat a fost și o evadare din fața
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
în clasa a V-a am avut nota 9 la purtare, iar în clasa a VIII-a am avut nota 8 la purtare. În clasa a V-a am rămas corigent la geografie. Culmea este că acum sunt profesor de geografie ! Reporter: Și Einstein a rămas corigent la fizică, dar apoi a descoperit Teoria relativității - baza fizicii moderne. Dan Glazer: Faptul că m-am apucat de cățărat a fost și o evadare din fața realității, pentru că în clasa a X-a părinții
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
carte oarecare, în grabă, de la cap la coadă, să văd cam ce conține. Reporter: Atunci când te apuci să citești Biblia începând cu anumite cărți, să spunem Deuteronomul, Numeri sau Levitic, este ca și când încerci din răsputeri să descifrezi un curs de la Geografie, de „paleoontologeomorfologo”... Au fost niște trăiri extraordinare. La ora 1-2 noaptea îmi venea să mă dau jos din pat și să-l trezesc pe colegul meu de cameră, să-i arăt Biblia, pasaje din Apocalipsa și din alte cărți în
VIETI TRANSFORMATE de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356605_a_357934]
-
lucru manual " 1945-1947 - Ion Apostol, profesor teologie-română " 1947-1948 - Liviu Predescu-Rion, medic " 1948-1958 - Ion Urdea, profesor de română-franceză " 1958-1960 - Ion Botorog, profesor de biologie " 1960-1964 - Ion Urdea " 1964-1965 - Ion Bratu, profesor de istorie " 1965-1980 - Ion Urdea " 1980-1982 - Tiberiu Lambescu, profesor de geografie " 1982-1984 - Ion Urdea " 1984-1998 - Nicolae Rucsanda , profesor de fizică " 1998-2003 - Tiberiu Lambescu " 2003-2005 - Emil Nică, profesor de matematică „ 2005 -2008 - Cornel Șandru, profesor de geografie „ 2008 - ian.2010 - Elena Bălălău, profesoară de biologie „ ian.2010 - ... Cornel Șandru „ SECRETARI Perioada 1952-1958
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356629_a_357958]
-
Urdea " 1964-1965 - Ion Bratu, profesor de istorie " 1965-1980 - Ion Urdea " 1980-1982 - Tiberiu Lambescu, profesor de geografie " 1982-1984 - Ion Urdea " 1984-1998 - Nicolae Rucsanda , profesor de fizică " 1998-2003 - Tiberiu Lambescu " 2003-2005 - Emil Nică, profesor de matematică „ 2005 -2008 - Cornel Șandru, profesor de geografie „ 2008 - ian.2010 - Elena Bălălău, profesoară de biologie „ ian.2010 - ... Cornel Șandru „ SECRETARI Perioada 1952-1958 - Ion Dogaru, bacalaureat " 1958-1965 - Ion Olteanu, bacalaureat, fost notar Primărie " 1962-1973 - Maria (Mimi) Coleșică, bacalaureată " 1974-1989 - Moise Avram, bacalaureat, student f.f. " 1989-2005 - Valentina Soare, bacalaureată
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XIX) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356629_a_357958]
-
despre spiritul țăranului autentic pe care l-a stimat, l-a iubit șil-a avut model. Întotdeauna nea Mitică a fost, este și va rămâne român adevărat! Cunoaște atât de bine istoria României, literatura și reprezentanții ei de seamă, valorile naționale, geografia, orașele, satele, evenimentele importante și este în permanentă legătură cu țara, se informează despre tot și despre toate. Nu a prea cunoscut experiența comunismului și mereu îmi spune că trăiește cu nostalgia vremurilor când era bine... Pentru majoritatea emigranților români
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
o apariție editorială ce ar trebui să încânte și să onoreze locuitorul ținuturilor evocate, prin atenția și minuțiozitatea cu care autoarea se apleacă asupra așezării acesteia binecuvântate de Dumnezeu, prezentându-i - în cuvinte dulci, suave, pline de simțire și respect - geografia, istoria (din antichitate, evul mediu, perioadele (ante, inter și post) belice, până în vremurile noastre), obiceiurile și tradițiile, personalitățile ce i-au marcat decursul istoric, ajungând până în prezent. Așa după cum era și normal, cu profund respect pentru meseria de dascăl și
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
imens resimțit asupra locurilor copilăriei, adolescenței sau momentelor unice trăite acolo, au putut-o îndemna să prezinte în culori pastelate locurile de baștină. Pe parcursul lucrării sale, astfel de descrieri abundă, poate tocmai din dorința de a reconstitui cât mai fidel geografia locurilor acelor vremuri. Iată ce spune autoarea, despre bogățiile Țigăneștiului: „Fabuloasa bogăție din timpul verii parcă dezleagă băierile inimii, când privești lanuri galbene de grâu vălurind în adierea vântului, întinderile mari de porumb respirând vigoare prin verdele intens, floarea soarelui
O SCRIERE NECESARĂ RESTITUIRII ISTORICE A ÎNCĂ UNUI COLŢ DE ROMÂNIE – ŢIGĂNEŞTI, TELEORMAN de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356721_a_358050]
-
dor existențial, a iubitului ce-și așteaptă iubita care nu mai vine, în versurile finale, sufletul pare să fie purificat din însăși așteptare. Idealul de femeie blagiană pare să fie mai aparte: se caută "umbra genelor pe un obraz", prin "geografia răsăritenelor și apusenelor/ basme". Femeile, la Lucian Blaga, sunt de o transparență fragedă, "tremur în palme răsfrânt": "Le slăvesc și le cânt/ pentru sfârșitul de drum/ ce-l au pe pământ!" ("Viori aprinse, femeile"). Erosul se înscrie la Blaga, ca
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIE LUI LUCIAN BLAGA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355155_a_356484]
-
uscat, nu mai contează... prezentul își ascute unghiile. îmbrac haina din pielea demonului, deasupra chipului îngerului strâns fetus în copca fricii. râd odată cu urâtul, plâng la unison cu îngerul. din toate, iese un relief ciudat al absurdului. la finele cărții, geografia lasă erata prea lungă. e lista lungilor bâlbâieli între a iubi și acceptarea prelungirilor nefirești ale meciului dintre râs și plâns. se împlinește relieful cuvintelor. îmi sunt desenate stările. nu le accept. sunt linia de demarcație între a fi și
JOC DE RUMMY de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355240_a_356569]
-
dor existențial, a iubitului ce-și așteaptă iubita care nu mai vine, în versurile finale, sufletul pare să fie purificat din însăși așteptare. Idealul de femeie blagiană pare să fie mai aparte: se caută "umbra genelor pe un obraz", prin "geografia răsăritenelor și apusenelor/ basme". Femeile, la Lucian Blaga, sunt de o transparență fragedă, "tremur în palme răsfrânt": "Le slăvesc și le cânt/ pentru sfârșitul de drum/ ce-l au pe pământ!"("Viori aprinse, femeile"). Erosul se înscrie la Blaga, ca
COMPLEXUL LUI EMPEDOCLE ÎN POEZIA LUI LUCIAN BLAGA, ESEU DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 266 din 23 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355655_a_356984]
-
mai mică pentru litere (3 palme lungime și 2 palme lățime), un dulap pentru păstrarea hârtiilor(îndrumări primite, corespondență), un scaun pentru învățători, 81 de table de mucava (carton) pe care se lipeau tablele lancasteriene de citire, catehism, religie, istorie, geografie, aritmetică, precum și o putină pentru apă de băut. Manualele didactice. Prin grija Eforiei școlilor s-au tipărit table lancasteriene, care s-au trimis tuturor școlilor sătești. Erau table de citire, table pentru catehism, istorie sfântă, aritmetică, istorie, etc., toate de
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XIX-LEA (II) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 268 din 25 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355677_a_357006]
-
trăiește în spațiul carpato-dunărean! O voce firavă șoptește consolator: „Nu contează cât, ci cum!” Oare străinii entuziaști, care se stabilesc în România, lansându-se în aventura căutării timpului pierdut, fascinați de caracterul autentic, mai mult sau mai puțin neîntinat al geografiei noastre, vor modifica media de vârstă a poporului autohton? E clar că țara e atrăgătoare și pentru ei, în ciuda aparențelor deranjante, lipicioasă ca un bulz de noroi zemos, care-ți atrage irezistibil palma, tentând-o să-și afunde degetele în
ROMÂNIA LIPICIOASĂ de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346043_a_347372]