3,100 matches
-
geți moravurile favorizau patologia psihiatrică. Geții erau consumatori permanenți de vin (zeul Dionisos Însuși locuia pe meleagurile traco-getice și era adorat de ei), iar libertinajul lor era o altă Împrejurare favorizantă pentru o anumită patologie. „Noi toți și dintr-Înșii geții mai cu seama... nu suntem tocmai modele de moralitate: căci nici unul dintre noi nu se mai mulțumește nici cu zece femei”, spune Menandru, În versuri care ne sunt raportate de Strabon. Poligamia favoriza de asemenea și corupția fetelor minore care
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
influencing the political system. Instead of isolated, distrustful, impassive and powerless individuals, cooperation provides civic groups with enough power to influence and control elected officials by the way of political communication, lobby and advocacy. Thus organized groups in civil society get elected officials more responsible, receptive and efficient by the use of political support or by threatening with the withdrawal of that support. Citizens' own response to such increased responsiveness is a higher demand for quality solutions for public affairs, but
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
organizations, this is the widespread answer. Social capital theory claims that participants in those organizations turn out to be politically more interested and active, more competent and politically efficient. The most important thing is that they are more likely to get engaged and willing to cooperate on political issues when they find themselves in a political stressing situation. Cooperation is made easier by trust and tolerance attitudes that voluntary participation generates. The contact between people with different social, ethnic and religious
Capital social şi valori democratice în România: Importanţa factorilor culturali pentru susţinerea democraţiei by Dragoş Dragoman [Corola-publishinghouse/Science/906_a_2414]
-
text și nimic mai mult, lăsând la o parte complet știrile despre Transilvania. Doar mai târziu, o cronică germană, urmată de o prelucrare și mai nouă a unui saxon din Brașov, precizează că invazia s-a făcut mai întâi împotriva geților și dacilor. După aceea, invadatorii au intrat în Ungaria, unde, exterminând toată populația, au stăpânit Panonia trei ani de zile. Confruntând știrile date de Rogerius, în Cântecul de Jale, cu alte izvoare contemporane, se poate constata că cronicele maghiare au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Sarmiza, el e slab, suferind și gingaș, și pare stins/ De-abea stă pe picioare, cu greu se mai răsuflă (V 1). Slab, ostenit, înghețat, cu părul sur, exilatul înaintează încet, cuprins de fiori și primește cununile de lauri - aduse de geți drept răsplată pentru purtarea lui pe câmpul de luptă - ca pe niște coroane funerare (V 2). Pătruns de fiori de moarte, el se simte străin pe vecie de aste țărmuri sălbatice, mortale. Rememorând felul cum a plecat din Roma cu
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
de vindictă (Și-ai dat o viață-ntreagă pe-un dor de răzbunare ?.../ Orb ! În mormânt de ură tu însuți te-ai închis), îi amintește că atunci Când omul pogoară spre mormânt/ Cuvântul de iertare e ultimu-i cuvânt. Poetul le solicită geților să-i cinstească memoria : când în calea voastră veți întâlni morminte/ De cainicul Ovidiu aduceți-vă-aminte (V 4). Aflat pe marginea de viață, înfruntându-și solitar sfârșitul (Cu moartea voiesc singur să mă găsesc în față), el meditează la acea soartă
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
Communication, Post-Structuralism and the Limits of Communication", Man and World, no. 15. (1987), "The In-Difference of Television", Journal of Communication Inquiry, Vol. 10, No. 2. (1989), "The Formations of Cultural Studies: An American in Birmingham", Strategies, 22. (1992), We Gotta Get Out ofthis Place, New York and Londra, Routledge. Grossberg, Lawrence, Cary Nelson and Paula Treichler (1992), Cultural Studies, New York, Routledge. Guerrero, Ed. (1993a), "Spike Lee and the Fever in the Racial Jungle", in Collins et al., Film Theory Goes to the
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
arheolog. Parte din cercetările sale („Le problème de l’état et de la culture des Daces à la lumière des nouvelles recherches”, Nouvelles Études d’Histoire présentées au Xe Congrès des Sciences Historiques, București, 1955, sau „Herodot și pretinsul monoteism al Geților”, Apulum, 1944-1945) i-au fost utile lui Eliade pentru constituirea studiilor despre istoria religiei dacice - cf. De la Zalmoxis la Genghis-Han, s.v. „Zalmoxis”. Daicoviciu este cel care, după apariția celui dintâi fascicul din Zalmoxis, îi scria lui Eliade: „Îmi iau voie
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
teritoriului, podiș și câmpie. Climat În genere arid și aspru, influența mării făcându-se simțită strict pe litoral. Dobrogea nu a aparținut țării Românești decât vreo trei decenii, În vremea domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418). În Antichitate, aici trăiau geții, o ramură a tracilor, Înrudiți cu dacii. S-au așezat printre ei și sciții, popor de origine iraniană, veniți din stepele nord-pontice. Grecii au Întemeiat colonii pe litoral. Ruinele uneia dintre ele, Istros (Histria), reprezintă un important șantier arheologic și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pur romană, ci daco-romană a poporului român. Românilor a Început să nu le mai fie rușine de daci. Le-au descoperit tot felul de calități: noblețea caracterului, curajul, spiritul de sacrificiu... Se citează Îndeosebi aprecierea elogioasă a lui Herodot despre geți: „cei mai viteji și mai drepți dintre traci“ (propoziție scoasă Însă din context; Herodot sublinia, de fapt, alteritatea geților În raport cu grecii, o anume notă de primitivism a acestora și caracterul mai mult pasional decât rațional al reacțiilor lor). Spiritualitatea dacilor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au descoperit tot felul de calități: noblețea caracterului, curajul, spiritul de sacrificiu... Se citează Îndeosebi aprecierea elogioasă a lui Herodot despre geți: „cei mai viteji și mai drepți dintre traci“ (propoziție scoasă Însă din context; Herodot sublinia, de fapt, alteritatea geților În raport cu grecii, o anume notă de primitivism a acestora și caracterul mai mult pasional decât rațional al reacțiilor lor). Spiritualitatea dacilor și Îndeosebi religia lor — cultul lui Zalmoxis — s-au constituit, de asemenea, În argumente favorabile. Zalmoxis este cu adevărat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
endnote id="3"/> Părintele istoriei spune — fără să creadă nici el prea mult — că această zeitate getă ar fi fost om ca toți oamenii, și anume sclav al filozofului Pitagora; odată eliberat și Întors printre ai săi, el a propovăduit geților ideea nemuririi (preluată, evident, de la magistrul său). Din acest text s-a Înfiripat legenda, Încă din Antichitate. Toate sursele fiind grecești (apoi și romane), este imposibil de spus În ce consta autentica credință a geților și dacilor. În Dacia, Zalmoxis
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ai săi, el a propovăduit geților ideea nemuririi (preluată, evident, de la magistrul său). Din acest text s-a Înfiripat legenda, Încă din Antichitate. Toate sursele fiind grecești (apoi și romane), este imposibil de spus În ce consta autentica credință a geților și dacilor. În Dacia, Zalmoxis nu apare reprezentat În nici un fel, și nu numai În perioada preromană (civilizației „orale“ a dacilor nefiindu-i caracteristice nici scrisul, nici reprezentările figurative), dar nici În Dacia romană, bogată În zeități de tot felul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
al XIX-lea Însă, primul capitol revine dacilor. Cea mai importantă sinteză apărută În această perioadă, Istoria românilor din Dacia traiană (1888-1893), scrisă de Alexandru D. Xenopol (1847-1920), avea ca punct de plecare anul 513 Înainte de Cristos (prima mențiune despre geți În Istoriile lui Herodot). Până atunci, românii beneficiaseră de marile virtuți romane. Acum beneficiau de virtuțile Însumate ale dacilor și ale romanilor (și de dreptul istoric suplimentar conferit de cei mai vechi stăpâni ai pământului, dacii). Însă romanii și dacii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
filozofice ale dacilor. Izvorul ideal pentru o asemenea interpretare este Iordanes, istoric din secolul al VI-lea, autor al unei istorii a goților. Propunându-și să-i Înfățișeze pe goți Într-o lumină cât mai favorabilă, el Îi asimilează cu geții, cărora le conferă o civilizație strălucită. Fără voia lor, dacii i-au servit atât pe goți, cât și pe comuniștii români!) Nici un specialist autentic nu a aderat la teza dacismului pur. Ea a fost Îmbrățișată de falși cercetători-activiști ai partidului
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
și astăzi prin tot felul de interpretări pseudoistorice. Este un fel de religie naționalistă pentru care Dacia reprezintă centrul lumii. Apar și romane pe această temă. Și nu lipsește, desigur, invocarea rituală a lui Zalmoxis, sclav al lui Pitagora, zeu get și protector al neamului românesc... O sinteză complicată Bătălia originilor s-a desfășurat, așadar, Între romani și daci. Abordarea mitologică tinde spre simplificare și promovează purismul rasial: românii nu pot fi decât romani, daci sau daco-romani. Ideea unui amestec mai
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
discuție. Și totuși ceea ce frapează În România și dă originalitate sintezei românești este tocmai multitudinea și varietatea elementelor care au concurat la aceasta. Mai Întâi, chiar componentele aparent simple, dacii și romanii, ascund o mare diversitate. Autorii antici disting Între geți și daci, și unii, și alții ramuri ale neamului tracic. Geții locuiau În preajma Dunării, mai ales la sud de fluviu, În nordul Bulgariei de astăzi, dar și În Câmpia Munteniei, și În Dobrogea. Dacii Își aveau nucleul În Transilvania. S-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românești este tocmai multitudinea și varietatea elementelor care au concurat la aceasta. Mai Întâi, chiar componentele aparent simple, dacii și romanii, ascund o mare diversitate. Autorii antici disting Între geți și daci, și unii, și alții ramuri ale neamului tracic. Geții locuiau În preajma Dunării, mai ales la sud de fluviu, În nordul Bulgariei de astăzi, dar și În Câmpia Munteniei, și În Dobrogea. Dacii Își aveau nucleul În Transilvania. S-a forjat la un moment dat, În istoriografia românească, sintagma „geto
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
sud de fluviu, În nordul Bulgariei de astăzi, dar și În Câmpia Munteniei, și În Dobrogea. Dacii Își aveau nucleul În Transilvania. S-a forjat la un moment dat, În istoriografia românească, sintagma „geto daci“, prin care se sugerează unitatea geților și dacilor, existența unui singur popor. Se invocă, printre altele, autoritatea lui Strabo, geograful grec din secolul I Înainte de Cristos, care scrie că geții și dacii vorbeau aceeași limbă. Ar fi Însă naiv să ne Închipuim că Strabo (sau Poseidonius
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
forjat la un moment dat, În istoriografia românească, sintagma „geto daci“, prin care se sugerează unitatea geților și dacilor, existența unui singur popor. Se invocă, printre altele, autoritatea lui Strabo, geograful grec din secolul I Înainte de Cristos, care scrie că geții și dacii vorbeau aceeași limbă. Ar fi Însă naiv să ne Închipuim că Strabo (sau Poseidonius, de la care are probabil informația) cunoștea chiar atât de bine dialectele tracice. Ne lovim mereu de această utilizare, lipsită de spirit critic, a surselor
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Dunării și a Dobrogei la 1878. Indiferent a cui o fi fost „vina“, cert este că spațiul „carpato-danubiano-pontic“ nu a evoluat, până În epoca modernă, unitar, ci dimpotrivă, fărâmițat și supus unor influențe străine diverse și chiar divergente.<endnote id="1"/> Geții și dacii nu s-au aflat Într-o singură alcătuire politică decât În vremea lui Burebista, contemporan al lui Caesar (mijlocul secolului I Înainte de Cristos); dar cu siguranță că nici acest „imperiu“, sensibil mai Întins decât România de astăzi, nu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românilor și a diverselor interpretări privitoare la aceasta, trimit din nou la lucrarea mea Istorie și mit În conștiința românească, capitolul „Originile“. 2. Petru Maior, Istoria pentru Începutul românilor În Dachia, Buda, 1812, pp. 8-22. 3. Referirile lui Herodot la geți, În Istorii, IV, 93-96. Pentru o interpretare critică, vezi Zoe Petre, Les Gètes chez Hérodote, În Analele Universității București, seria Istorie, 1984, pp. 17-23, și Le Mythe de Zalmoxis, ibidem, 1993-1994, pp. 23-36. 4. Mircea Eliade, The Romanians. A Concise
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
clești pentru forjă, tipsii de forjă, brăzdare de plug, numeroase unelte pentru prelucrarea bijuteriilor. Amforele grecești descoperite în așezarea getică de la Curteni (sfârșitul secolului al VI-lea - începutul secolului al V-lea î. Hr.) dovedesc faptul că uniunile de triburi ale geților din acest spațiu au avut legături comerciale intense cu lumea greacă. De asemenea, amforele descoperite la Bunești și Corni-Huși (secolul al III-lea î. Hr.) atestă existența unei activități economice intense și a unei culturi evoluate a populației autohtone, un surplus
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
și, mai ales, în prima jumătate a secolului al XIX-lea. Loc de întretăiere a marilor drumuri comerciale, Hușii au fost o vatră a convergențelor etnice. Colonizarea greacă (secolele VIII-VI î. Hr.) din zona bazinului pontic i-a adus pe geți în legătură nemijlocită și îndelungată cu grecii. Contactele dintre autohtoni și grecii stabiliți aici, venind din coloniile Histria, Tomis și Callatis, au accelerat progresul geto-dacilor. Victorioși în cele două războaie cu dacii, romanii au cucerit teritoriul vechii Dacii, transformând-o
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
înțeles. Ce dracul, se sparge turcul ista așa de ne asurzește, zisei eu lui Iacob Negruzzi. Atunci turcul se întoarse surâzând către mine și îmi zise: D-apoi bine, cucoane, eu nu-s turc cum nu ești nici dumneata; sunt get beget român de la București; dar, dac-oi zice că-s român, mor de foame aicea. Ei, brava mă! Ține un bacșiș și dă-i înainte cu turceasca, răspunserăm noi puindu-i câte un franc în palmă. Eu nu sunt singur
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]