2,459 matches
-
puțin bine pun mâna pe condei, scriu, mai fac o poezioară și s-a făcut seara !. Scriind cele de mai sus, revenea și se referea chiar la ceea ce se numește sărăcia. Pe copii îi poți cunoaște de la trei-patru anișori. Unii, gospodarii de mâine, încep și se joacă, studiază jocul, îl face și desface, cine a observat pe plajă copiii făcându-și castele sau alte jucării, iar alții stau și se uită, îți dai seama că ultimii sunt neputincioșii, cărora nu le
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
viață, aș putea spune frumos interior și exterior. Așa a fost perceput și continuă să trăiască și azi în memoria celor ce l-au cunoscut. După ieșirea la pensie s-a întors în vatra satului unde a muncit ca bun gospodar acolo unde mama mea a depus eforturi uimitoare ca să facă și-apoi să întrețină o foarte frumoasă gospodărie; nu s-a rupt de adâncile rădăcini ale predecesoarelor sale, nu l-a chemat mirajul vieții de la oraș cu toate facilitățile, a
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
se cheamă uitarea. Viața lor, odinioară prețuită, a devenit progresiv debranșată de la rețelele sociale. Au fost ani în care bătrânii erau ajutoare de preț ai primarilor, un fel de consilieri neplătiți ai acestuia - împuterniciții primarului li se zicea - care erau gospodarii cartierului și-i antrena și pe alții să fie la fel, împreună cu ei se rezolvau toate problemele social-cultural- gospodărești, dar nu s-a preluat nimic din tot ceea ce a fost bun. Acum pensionarii, bătrânii în general sunt abandonați, lăsați în
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
meseriașii nu se găseau, erau chiar vârstnici și așa trăiseră, țineau pe lângă casă o pasăre sau porc, pe care-i hrăneau numai cu ierburi, buruiană, sau dacă mai cultivau și porumb, fasole și ceva roșii se chema că sunt gospodari, că de îmbrăcăminte și de mobilierul casei nu se putea vorbi, dacă avea un pat de lemn, pe capre, cu o rogojină pe el, totul părea normal. Orașul era departe, mulți mureau fără să fi ajuns la el, curiozitatea și
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
să câștige un ban, iar unii mai isteți, ajungeau să fie logofeți, să răspundă de oameni, de muncă. Așa se făcea că unii se căsătoreau și rămâneau pe loc, își făceau căsuțe, cumpărau vii și deveneau și ei proprietari, adică gospodari la noi în sat. Cât am trăit în comună, aveam Școală de meserii, de toate gradele, cu internat, ieșeau copiii meseriași, știau tâmplărie, să facă sobe, să mănânce o pâine. Aveam și două biserici mari, comuna era mare, împărțită în
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
și Mălini. Uneori, iarna se auzea frecvent că lupii dădeau iama, în miez de noapte, venind fie din lunca Moldovei, din munții care erau aproape, fie din păduricea Șomuzului, de la Bolătăul din fața satului și încercându-și norocul spre târla vreunui gospodar. Dar cum oile erau închise în câte-o șandrama, lângă grajdul vitelor, nu găseau decât târle goale și se-ntorceau cu coada între picioare. În serile lungi de iarnă, bunica stând până târziu la tors, mai chema într-ajutor pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
am mai împachetat într-un celofan, am umplut și-o sticlă cu apă proaspătă din fântână și, haida, la drum. De la Probota la Sirețel, erau vreo 12 kilometri pe de-a dreptul, pe cărări. Am coborât în vale, printre livezile gospodarilor, am străbătut pădurea, apoi țarina și satul Heci, am trecut linia ferată, podul cel mare peste Siret, am luat-o pe ulița principală a târgului Lespezi odinioară, în perioada interbelică, plin ca stupul, cu o fabrică de sticlă, cu dughene
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
un tânăr, care se-ncumetă să vorbească și să se împrietenească și el cu o fată să aibă măcar serviciul militar satisfăcut, fiindcă armata e ca un fel de inițiere, o treaptă care-l introduce în viața propriu-zisă, altfel nici un gospodar cu fete de măritat nici măcar nu-l ia în seamă... Tot discursul lui moș Vasile Baciu a durat vreo două ore, și tocmai când ne ridicam și încercam să plecăm, iaca vine și bătrâna, lelița Catrina. Fată hăi, zice ea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
partidul comunist la verificările din 1952, sub pretext că ar fi fost și cuzist, dar în fond, fiindcă, după ce, constrâns și pripit, se înscrisese în CAP, dezamăgit se retrăsese după numai doi ani și, cu dânsul ieșiseră aproape jumătate din gospodarii satului. Toate aceste lucruri au fost verificate, analizate și clarificate în 1965, când, după Declarația din aprilie 1964, devenisem candidat, apoi membru de partid. Dar, în condițiile în care, în acest soi de socialism, pilele și relațiile cântăreau mai mult
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
La altele meditase el. Spre a le aplica și respecta, spera că va afla în el însuși energia, voința, tăria necesare. În toți anii de până acum simțise că avea în adâncurile sale ceva din râvna și fermitatea țapinarilor și gospodarilor săi de la Sasca. Când se apuca de un lucru, nu se lăsa copleșit de nici o stavilă. Îi plăcea ca ceea ce făcea să-l reprezinte. Avea încredere în cunoștințele teoretice acumulate la facultate. Lucrase în timpul practicii studențești pe mai multe șantiere
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
niciodată. Da’ mai știi? Poate n-ar trebui să mă uit la el că-l dai jos și cu-n scuipat și face ca un vițel cu glas omenesc, fiindcă prima impresie te Înșeală cel mai adesea. Ca un bun gospodar ce se află aicea-n țarcul Steluței, a făcut târguieli și s-a Întors tocmai de la București cu sticla asta de vin cu care ne cinstim acum, cu Eugenii și Mentosane pentru Florinel, și dropsuri, da, ce răsfățat e brotacul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de zile s-a scurs, de când îngroziți de raidurile anglo-americane, care ajunseseră și prin Banat, și, directorul Seminarului a obținut de la Autorități, mutarea noastră la Pesac, o comună la vreun ceas depărtare cu trenul de Timișoara. Un sat mare, de gospodari înstăriți, cu români și „șvabi”, nemți bănățeni, deopotrivă ca număr, care munceau și trăiau în bună înțelegere. Dar, la nici o săptămână, într-un miez dee noapte, un bombardament asupra orașului de pe Bega, a zguduit pământul atât de năpraznic, încât ușa
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
acolo... Țăranii pătrunși în suflet, abia își puteau stăpâni răsuflarea ascultându-i. Glasul lor tremurat li se prelinse în inimi ca o binecuvântare. Plângeau băieții cântând... „De-ar fi Moldova în deal la cruce..!”, plângeau de gât cu ei și gospodarii, de ți se rupea inima de jale. Plângeau ascultându-le durerea din cântecul lor, plângeau să le aline durerea.. Era ceva sfâșietor pentru sufletul omenesc. Când, deodată, în bătaia lunii o pată întunecă albul imaculat din fața porții. Părintele Director stătea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
spre școală unde aveam dormitorul. Gospodăria săteanului s-a golit de urători cât ai clipi, lăsând în urmă doar ecoul cântecului, care încă mai plutea în aer. „ Da’ ce-i, dom’ Părinte... ce rău au făcut feciorii ?!”, s-au pornit gospodarii, mâniați că li s-a stricat „gostia”.. Lăsați, dom’ Părinte feciorii să-și gată cântarea, că tare fain or mai zâs..!” În timpul ăsta, noi eram cu capul sub pătura, așteptând cu înfrigurare să se apropie prăpădul lumii... Știam doar, ce
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
primul ministru al țării. Totuși, țăranii forțați au început să iscălească pentru intrarea în „Colectivă”. Odată ce problema moșierimii a fost „rezolvată”, prin expropriere; pasul următor era lichidarea gospodăriilor de frunte ale satelor, a așazișilor „chiaburi”. Au început să fie „ridicați”, gospodarii de frunte, care refuzau să intre în colectivă. Și astfel s-a făcut „colectivizarea forțată”... Mulți dintre țărani au luat drumul orașelor... Satele rămâneau pustii de urlau câinii. Se punea întrebarea... „cine va munci pământul ?!” Câmpurile erau brăzdate de șanțuri
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
și alimentație publică, corespunzător normativelor de personal stabilite de organele centrale. La încadrarea persoanelor din serviciul cabanelor turistice se va avea în vedere că acestea să fie sănătoase, cunoscătoare a regiunii, cu o pregătire corespunzătoare, cinstite, disciplinate, ospitaliere și buni gospodari. Articolul 9 Unitățile în administrarea cărora se găsesc cabanele turistice sînt obligate să le organizeze și să le doteze cu inventarul și medicamentele necesare activității de salvare și de prim-ajutor, precum și celei de salvare stabilite de H.C.M. nr. 140
REGULAMENT din 7 iunie 1976 privind clasificarea şi funcţionarea cabanelor turistice din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127207_a_128536]
-
funcții și meserii specifice popasului turistic, corespunzător normativelor de personal stabilite de organele centrale. La încadrarea persoanelor din serviciul popasurilor turistice se va avea în vedere că acestea să fie sănătoase, cu o pregătire corespunzătoare, cinstite, disciplinate, ospitaliere și buni gospodari. Articolul 10 Administratorul popasului turistic organizează și răspunde de întreaga activitate ce se desfășoară în perimetrul unității, în care scop îi revin în principal, următoarele atribuții: - primește comenzile pentru rezervările de locuri și stabilește modul de rezolvare a comenzilor; - înregistrează
REGULAMENT din 3 august 1976 privind clasificarea şi funcţionarea popasurilor turistice din Republica Socialistă România. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127209_a_128538]
-
și 20.000 hectare în zona de munte." ... 9. Articolul 14 va avea următorul cuprins: "Art. 14. - (1) În situația în care proprietarii de păduri care fac obiectul prezenței secțiuni nu pot îndeplini condițiile menționate la art. 12, aceștia vor gospodari pădurile ce le aparțin, pe baza contractuală, prin Regia Națională a Pădurilor sau prin unități specializate, autorizate de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultura. (2) Prin contractul încheiat între părți se stabilesc drepturile și obligațiile proprietarilor de păduri și
LEGE nr. 141 din 23 iulie 1999 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 96/1998 privind reglementarea regimului silvic şi administrarea fondului forestier naţional. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/124891_a_126220]
-
săteni, 2259 recunoșteau limba română drept limbă maternă. Valeriu Zmașu, folcloristul satului este convins că populația satului său putea fi mult mai mare și evident neaoș românească așa cum fusese până la război dacă nu era văduvită de cei mai buni gospodari, de tineret, prin deportări, masacre sângeroase, condamnări la ani grei de detenție, la muncă silnică, prin executări fără cercetări și judecată. Tăvălugul politicii staliniste a trecut și peste satul său de vrednici gospodari. O altă marturisire din jud. Starojneț- Bucovina
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
nu era văduvită de cei mai buni gospodari, de tineret, prin deportări, masacre sângeroase, condamnări la ani grei de detenție, la muncă silnică, prin executări fără cercetări și judecată. Tăvălugul politicii staliniste a trecut și peste satul său de vrednici gospodari. O altă marturisire din jud. Starojneț- Bucovina descrie: „Mama mea avea 30 de ani când ne-a pierdut. Când crescusem mari destinul ne-a Împrăștiat. Sora Olga a ajuns În România, fratele Iordache În Germania, Toader a ajuns În Rusia
ROMÂNII DIN UCRAINA by VLAD BEJAN () [Corola-publishinghouse/Science/91686_a_107355]
-
detectează cu sagacitate „desfacerea lui Arghezi de personalismul energic de altădată și alipirea sa lirică la frumusețile vieții sociale, la realitățile patriarhale de familie, la o poezie a copilului văzut de părintele său și a copilăriei idilice, la poezia bunului gospodar”2... Permanent poetul arată o rară capacitate de înnoire (ideatică, vizionară, sintactică, lexicalăă, o forță unică de asumare a universului în datele sensibile, fiind alăturat de Vladimir Streinu, fără complexe, altor mari poeți ai secolului XX: Paul Valéry, Rainer Maria
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
reflectarea dogmelor și doctrinelor desemnează o adevărată tensiune între intuiția mistică și logică, între trăirea interioară și dialog, între îndatoriri și participare la ritualuri. Hindușii trec întâi de la inițierea gradului de student dependent de un guru la libertatea ambivalentă a gospodarului și apoi la acea mare libertate de locuitor al pădurii și mai târziu la libertatea deplină de ascet luminat sannyasin, asemănător cu treptele budiste și masonice 280. Dragostea pentru Dumnezeu este făcută în iudaism prin progresele în cunoașterea Torei, Bibliei
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Sf. Mercurie. 4 Vasile, prof. universitar, Iași. Fiul Catincăi și Pr. (eotului) Gh. Zăhărescu. 5 Elena, căsăt. Cu V. Ciocan, învățător, n. 1871, †1968 (97 ani). Înmormântată în Rădășeni, în mormântul părinților Toader și Safta Grumăzescu. 6 Paraschiva, căsătorită cu gospodarul V. Ursu - Rădășeni. Dintre fete, numai Elena V. Ciocan era știutoare de carte. Cu dragoste și stimă Pr. Ilie Anisescu, Folticeni 305 3 Folticeni, 31.7.’89 Dragă Domnule Eugen Dimitriu, „Evrica!” 1. Profesorul Haralambie V. Ciocan a funcționat profesor
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
ca pictor și desenator, muzeolog și compozitor - membru al Uniunii Compozitorilor din România - folclorist - valoros zic oamenii, editor de cărți, activist cultural, dirijor de cor cu studii făcute cu Ion Vidu și Sabin Drăgoi, tipograf cu carte de meșter etc., gospodar, publicist - la 30 publicații din țară etc. etc. Până astăzi 15 persoane și-au luat licențe în filologie, conservator muzică - Buc(2) înaintări la gr. I - ale căror lucrări în copie sunt depuse la Arhiv. Cabinet din Tr. Severin, iar
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
lui și a familiei, să muncească pe brânci vreo 30 de ani, ca să aibă ce? câteva hectare de pământ, vite, ceva utilaje, o casă cu acareturile din jur, pentru care trebuia să plătească foncierea, să-și țină obrazul de fruntaș gospodar botezând și cununând o parte din sat. Nu mai spun cum au fost „răsplătiți” gospodarii satelor de regimul comunist: cote, impozite, închisoare, canal etc. În aceeași perioadă în care în sate se făceau chiaburii, marile averi se făceau tot așa
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]