7,204 matches
-
preoții găsiți îi spânzuraseră deja în fața bisericii!... Ai vreo idee?... îl întrebase atunci Lămpi pe Echim cu prudență. Echim își dezvelise în loc de raspuns dinții rări și galbeni. Noi suntem doar uneltele Ălui de Sus, domnule inginer..., rostise el sentențios, fără grabă. Bine, îl luase puțin Lămpi peste picior auzindu-i vorbele, si ce te povățuiește Al de Sus că ar fi înțelept să facem în situația noastră. Echim nu se simțise deloc luat în derâdere, dimpotrivă. Uitați ce vă rog, repetase
LAGĂRUL de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360878_a_362207]
-
o mamă grijulie, (deși prunci are-o grămadă), te răstești la el, că-ți pasă, și-i trimiți pe cei mai mari să-l aducă, iar, acasă. te-au lăsat cu ochi-n soare, singură cu pescărușii. au plecat în grabă mare, că dădeau năvală... rușii! unii se gândesc cu ciudă că s-au cam pârlit la soare și de scărpinat asudă, c-au golit cardul în mare. bronzu-i din metale rare, ține doar cât stai la mare și când vrei
GUST DE DUNĂRE ŞI PRUT de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360921_a_362250]
-
pierdută/ Din iubire...(p.49); Cad frunze arămii din zare,/ Peste tristeți, peste tăceri,/ La noi în suflet este toamnă,/ Prilej de tainice-adieri (p.52). Senzualul stins într-un joc adolescentin își caută accentul de simbol: Ne atingeam mâinile-n grabă/ Și ne-ascundeam ca doi proscriși (p.75); La foc aprins (va fi căldură-n casă),/ Îți voi citi în palmă, (un destin)...(p.77) etc. Autoarea este în căutare de simboluri și le presimte la marginea metaforicului (Frunzișul verii
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
câmpia de argint a lunii. Copilul se urca pe genunchii bunicului, privind poza cu castelul care zboară cu aripi cețoase de luna. O bătaie in ușă. Tresar. Îmi adun gândurile, mă reconstruiesc. - O urgență! Sar din pat, îmi atârn în grabă stetoscopul la gât, apuc tensiometrul și ies grăbită din camera de gardă. Un bătrân, 71 de ani, respira greu, probabil edem pulmonar acut. Îmi recompun expresia feței și intru hotărâtă în sala de urgențe. - Buna seara. Sunt medicul de gardă
CĂLĂTORIE de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 1618 din 06 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360913_a_362242]
-
de una, de alta până când respectiva o întreba dacă nu caută cumva de muncă. Afla tot ce o interesa. Dacă patronul era băiat bun, dacă plătea bine, dacă... O mașină opri chiar în fața stabilimentului. Din ea coborî un bărbat în grabă. Închise portiera cu zgomot. Se opri în fața lor. O întrebă pe femeia care spăla geamurile dacă mai are mult, că în seara aceasta aștepta primii clienți. Se interesă și cine este fata cu care stătea de vorbă. „Cine să fie
CÂND TE TRAGE AŢA ... ( 2 ) de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360900_a_362229]
-
Nu vei mai fi singur, nu vei mai fi trist. Cântă Mihaela Oancea: Ca-ntr-un joc, legându-ți ochii cu năframa, Tu alergi să prinzi năluca unui vis, Dar oprește-te prietene, ia seama, Pașii tăi se-ndreaptă-n grabă spre abis. ?n zadar aștepți năluca fericirii, ?n zadar apuci cu pumnii amândoi, Vei plăti tribut dezamăgirii, Obosit, cu ochii plânși, cu pumnii goi. ?ntoarce-te la Domnul, așa cum ești, Cu zdrențe-n suflet și poveri ?ntoarce-te la Domnul, cu-n
DUREREA SUFLETULUI. UNDE SE POATE GĂSI ELIBERARE ŞI PACE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360844_a_362173]
-
de folos. Este o avertizare, nicidecum o porunca dată fără milă. Dumnezeu nu are nimic de câștigat din respectarea acestor sfaturi, ci ne facem bine nouă. Dacă ar fi să ne gândim mai bine, ceea ce caracterizează vremurile de azi sunt grabă, viteza la care suntem supuși să trăim. În această grabă, nu mai realizăm că nu este momentul potrivit pentru ce vreau să fac. Și-atunci îl fac, după care sufăr... Încă de la cele zece porunci date prin Proorocul Moise, Domnul
DIN CUGETĂRILE ARHIM. SILUAN VIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364069_a_365398]
-
milă. Dumnezeu nu are nimic de câștigat din respectarea acestor sfaturi, ci ne facem bine nouă. Dacă ar fi să ne gândim mai bine, ceea ce caracterizează vremurile de azi sunt grabă, viteza la care suntem supuși să trăim. În această grabă, nu mai realizăm că nu este momentul potrivit pentru ce vreau să fac. Și-atunci îl fac, după care sufăr... Încă de la cele zece porunci date prin Proorocul Moise, Domnul nu face altceva decât să ne atenționeze asupra celor ce
DIN CUGETĂRILE ARHIM. SILUAN VIŞAN de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364069_a_365398]
-
am jurat pân-la sfârșit. Plini de curaj am început să ne clădim o viață Și-un viitor de Domnul doar știut. Nici când, nici cum, dar într-o dimineață Am constatat că viața noastr-aproape a trecut. Se depăn-anotimpuri și-n grabă se duc anii. Trec ore, zile, clipe că norii pe cer senin, Se scutur iar salcâmii, măi înfloresc castanii, Gustam dulceața mierii si-amarul din pelin. Copiii noștri au cresc și ne-au luat locul. Copilărim atunci când ni se nasc
DOAR O VIAŢĂ DE OM de DORINA STOICA în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364123_a_365452]
-
printre tâlhari Străin, pribeag, am fost și sunt și azi. Și trec pe lângă mine, un preot și’un levit Dar un samaritean m’a luat și m’angrijit. Te’ntreb creștine oare, pe câți ai ridicat Când ai trecut în grabă, la munci și cumpărat ? Pe câți căzuți în stradă, cu vorba’i alinat, Sau o bucat de pâine, celui flamand ai dat ? Ești că tâlharul oare și vrei să jefuiești, Sau te’oprești din mila și rană oblojești ? Ridică’l
LA MARGINE DE DRUM de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1131 din 04 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364140_a_365469]
-
treburile sale gospodărești, încercând să-și răspundă la întrebarea „de ce o caută inginerul agronom, dacă până acum nu a mai făcut-o”? - Bună, Viorel, de ce mă cauți aici? Ce, nu aveai răbdare până mâine când veneam la fermă? Ce-i graba asta subită? - Nu mai fi atât de răutăcioasă. Am venit să te felicit și să-ți urez „bine ai venit” acasă. Pot să mai adaug că-mi era dor de tine și nu am mai rezistat tentației de a te
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. XV DIN NOU IN DOBROGEA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1143 din 16 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364076_a_365405]
-
mei si o voce ca un clinchet de clopoțel s-a auzit de aproape: "ghici, cine-i ?" ...Bucurie mare, îmbrățișări, săruturi și treptele până la etajul unu, apoi camera ce i se rezervase. Gânduri năstrușnice-mi treceau vijelios prin cap și graba ei în a se deplasa până sus ori potopul de îmbrățișări nebunești și săruturi pasionale de îndată ce am închis ușa, mă încurajau să cred că toate se vor transforma într-o realitate plină de farmecul extraordinar al dăruirii într-o voluptate
SECVENŢE DE IERI... de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364126_a_365455]
-
o scenă, o va apuca amețelile și durerile de cap, dar o să-i treacă, va înțelege și la sfârșit va fii fericită. Netezi încă o dată bucata de hârtie, apoi o împături, se ridică vioi, vârîscrisoarea înapoi în buzunar, adună în grabă porumbul risipit, legă sacul și fluierând vesel, cu el pe umăr, ieși din ogradă sub privirile mirate ale femeii, care auzindu-l se iviîn târnaț. Îl urmări cu privirea până se pierdu în spatele porții închise și își făcu o cruce
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364101_a_365430]
-
un zâmbet lui Șerban, care îl întâmpină vesel: - Ce vești ne aduci, Vasilică, încă de dimineață? Parcă ajungeai mai târziu pe la noi. - Apoi am știut că mă aștepți dumneata cu nerăbdare și am schimbat traseul, răspunde el îndreptându-se în grabă spre Șerban, fără să-și mai încalece bicicleta. Ajuns în fața acestuia care îl privea mirat - iată că simțurile lui nu îl înșelaseră, chiar primea o veste, doamne, doar de-ar fii una bună, dar ce veste, că el nu are
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
e bine ca lucrurile astea să se uite, arătă el spre scrisoare încă nedesfăcută. - Buzele-mi sunt lipite nea Șerbane, n-ai grijă. Puțin dezamăgit, poștașul își încălecă bicicleta și se îndepărtă urmat de ceata de copiii care părăsiseră în grabă tuburile și se luară la întrecere cu el. Șerban mai zăbovi o clipă în poartă, cu privirea pe plicul alb ca zăpada, neîndrăznind să îl deschidă. O neliniște îi cuprinse sufletul și în cele din urmă, îl vârâ adânc în
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
florii de cireș. Unul dintre ei este „Hiroshige”, ale cărui opere celebre sunt și azi admirate. Eu închin florii de cireș, ca omagiu, cu suflet emoționat și recunoscător, câteva modeste gânduri: Ninge pe covorul de iarbă, Se scutură florile-n grabă Prin zborul dragoste-lumină... În suflet am pace sublimă, Căci mâine cireșele coapte Par a fi doar un vis printre șoapte! Numele meu în japoneză este „Hana”, adică Floare(a)! Referință Bibliografică: SAKURA-FLOAREA DE CIREȘ JAPONEZ / Floarea Cărbune : Confluențe Literare, ISSN
SAKURA-FLOAREA DE CIREŞ JAPONEZ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 930 din 18 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364242_a_365571]
-
care ne pândește din sferele înalte. Și iarăși nu mai știm ce vrea de la noi, Anul Nou... Vibrăm între două extreme pe care le evităm din reflex, dar ne place să ne apropiem de ele periculos, până la atingere. Numele lor: graba și plictisul. Din cauza profesiei sau a stresului pe care ni-l producem chiar noi în timpul liber ne simțim din ce în ce mai hăituiți, lipsiți de timp. Prea multă grabă! Dar, la o privire mai atentă, n-am ști ce să facem cu timpul
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
reflex, dar ne place să ne apropiem de ele periculos, până la atingere. Numele lor: graba și plictisul. Din cauza profesiei sau a stresului pe care ni-l producem chiar noi în timpul liber ne simțim din ce în ce mai hăituiți, lipsiți de timp. Prea multă grabă! Dar, la o privire mai atentă, n-am ști ce să facem cu timpul, dacă l-am avea. Nu degeaba se spune că lumea e plină de indivizi frustrați de faptul că timpul le fuge printre degete, dar aceleași persoane
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
La cealaltă extremă a fricilor noastre rânjește amenințător plictisul, lipsa de sens, teama că am putea risipi resursa valoroasă care nu se mai întoarce, timpul. Balansăm pe linia de demarcație dintre presiunea termenelor și repausul complet, exitus, cum spuneau latinii. Graba și plictisul, doi poli care mărginesc timpul nostru extrem de personal. Știm însă că modul în care ne gestionăm timpul - fie el sub formă de grabă, ori din contră, ca visare, sau chiar plictiseală - reflectă opțiunea noastră strict personală, atitudinea de
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
Balansăm pe linia de demarcație dintre presiunea termenelor și repausul complet, exitus, cum spuneau latinii. Graba și plictisul, doi poli care mărginesc timpul nostru extrem de personal. Știm însă că modul în care ne gestionăm timpul - fie el sub formă de grabă, ori din contră, ca visare, sau chiar plictiseală - reflectă opțiunea noastră strict personală, atitudinea de viață, niciodată geamănă celei adoptate de altcineva. Concluzia logică ar fi aceea că este la latitudinea fiecăruia dintre noi ce stare de spirit ne cade
HORA QUOTA EST de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363070_a_364399]
-
nefondate, mai precis, mincinoase. În consecință, de la bun început doresc să-mi cer iertare pentru tonul ușor patetic și poate puțin tensionat pe care, cu siguranță, îl voi avea în această scrisoare deschisă pe care am redactat-o, oarecum în grabă și cu o umbră de tristețe!... De ce această stare sufletească, din cauza dorinței de a lămuri situația din anii trecuți, când unii au acuzat, mai cu seamă în presa scrisă și în cea audio-vizuală, că preoții din perioada dictaturii comuniste au
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP CALINIC AL ARGEŞULUI ŞI MUSCELULUI, ACUM, LA ÎMPLINIREA A 73 DE ANI DE VIAŢĂ PILDUITOARE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2349 din 06 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363102_a_364431]
-
Se spune că secretul reușitei este să pornești la timp în toate. Că graba omului nu-și are rostul, dumneavoastră ce părere aveți despre asta? - Sigur că e zicala graba strică treaba, dar părerea mea în ceea ce privește scriitorul, este că trebuie să pornească pe drumul scrisului atunci când simte că este pregătit. Eu, de exemplu, am
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363255_a_364584]
-
Se spune că secretul reușitei este să pornești la timp în toate. Că graba omului nu-și are rostul, dumneavoastră ce părere aveți despre asta? - Sigur că e zicala graba strică treaba, dar părerea mea în ceea ce privește scriitorul, este că trebuie să pornească pe drumul scrisului atunci când simte că este pregătit. Eu, de exemplu, am pornit cu multe lecturi. Vă spuneam că și-n timpul orelor, la școală, obișnuiam să citesc
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363255_a_364584]
-
vârstă înaintată. Tudor Arghezi care era arhicunoscut din presă, din diferite publicații, dar care a debutat la 47 de ani cu prima lui carte. Pot spune că totul se întâmplă atunci când este menit a se întâmpla, că nu ține de grabă sau de negrabă. După cum vibrează inima fiecăruia, cum simte fiecare că e timpul potrivit de a porni la drum, ideea e să pornească într-o zi, dacă chiar are ceva de spus. Repet, cu harul dat de bunul Dumnezeu. - Care
INTERVIU CU SCRIITORUL STERIAN VICOL -PARTEA A III-A de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363255_a_364584]
-
și-nfuriat, De oastea dușmană-i rănit și speriat. - Și-un preot mai vreau! Din sutana jegoasă, Sfetnicu-ndată pune pe masă Cutia de zaruri și-o cană cu vin, Sperând ca descântul să-i scape de chin. Se-nchină în grabă, icoana privește, Fecioara îi pare că ochii-și ferește. Sleit e de rugă, dușmanii-s la porți, Iar curtea cetății e plină de morți. - Întoarce-le popă! Îi strigă în grabă, Și peste o clipă pe cleric întreabă: „E rost
FESTUM FATUORUM de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1440 din 10 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363274_a_364603]