2,045 matches
-
dacă România are corupția în sânge. Am ajuns să vedem că oamenii au votat, după douăzeci de ani de democrație, primari cercetați penal, primari trimiși în judecată, candidați cu dosare penale și, o culme atinsă în 2012, primari aflați după gratii. Cum vă explicați asta? — E și percepția mea, dar e și rezultatul a ceea ce citesc. Îi citesc pe sociologi, îi citesc pe psihologi, care își pun și ei întrebarea asta: Cum se explică? Putem rezuma așa: Cetățea nului român, vorbim
Preţul adevărului. Un procuror în luptă cu sistemul by Dan Tăpălagă, Daniel Morar () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1338_a_2715]
-
riscul de a surprinde neplăcut pe unii cititori - că, în general, oamenii nu se prezentau prea temători la sediul organelor de securitate, ba, dimpotrivă, erau destui cei care pur și simplu ne sfidau, știind că nu riscau să ajungă după gratii pentru fapte neînsemnate. Mă refer, iarăși repet, la perioada de după 1970, când era încă vie în memoria opiniei publice demascarea de către Nicolae Ceaușescu a unor grave abuzuri și a altor ilegalități comise de fostele organe de securitate. L-am lăsat
ANCHETE ALE SECURIT??II by GHEORGHE COTOMAN () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84041_a_85366]
-
sticle de votcă rusească, răcneam toți de ne spărgeam piepturile, amestecând formații și cântăreți: "Trece-o mierlă pe păduri, / Oooff, ofofof, Zace Lucaci în lanțuri/, Pentru sfânta libertate/ de care noi n-avem parte". Dar și "Privesc din Doftana prin gratii de fier / departe în zare un petic de cer/ Ah, spargeți-mi ziduri și lanțuri sfărmați, să zbor ca un șoim peste nalții Carpați..." Când spre ziuă ne conduceam musafirii, toți agenții de miliție afectați zonei, făceau rondul pe trotuarul
Cum am spânzurat-o pe Emma Bovary by Doina Jela [Corola-publishinghouse/Science/937_a_2445]
-
legătură cu înființarea unei policlinici, racordarea la curent și realizarea unui sistem de canalizare. Problema campaniei electorale este deja rezolvată, deoarece promisiunile electorale, cântarea și strângerea la fonduri au venit la ofertă trei în unu’. Vedete pentru un Rasdaq după gratii Tot pentru aceste alegeri și-a anunțat intenția de a candida și Dan Bittman, solistul trupei Holograf. Potrivit declarațiilor sale, merge pe platforma electorală a bunului-simț, fără a preciza dacă acesta este un punct în care ar putea empatiza cu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2208_a_3533]
-
E povestea a două surori despărțite mulți ani. Una dintre ele a fost închisă și când iese din închisoare e primită de sora ei mai mică. E, de fapt, vorba despre renașterea unei femei complet dărâmate de anii petrecuți după gratii. E despre secrete de familie și despre cum putem, dacă putem, să ne reapropiem de cei pe care i-am iubit după ce ne-am separat de ei atâta timp. Cu el debutați ca regizor de lungmetraj... E o lume pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2190_a_3515]
-
cutele paltonului, fie se insinua pe ușă, nu e altceva decât parfumul morții. Gabriel adoarme lângă soție, conștient de propria găunoșenie dătătoare de copchii și rostitoare de discursuri: „Ninsoarea se așternuse în strat gros pe crucile și lespezile strâmbe, pe gratiile cu săgeți ale porții mărunte, pe scaieții uscați. Sufletul lui se topea încet, pe când asculta ninsoarea lăsându-se ușor peste univers - ușor lăsându-se, ca o pogorâre a sfârșitului lor cel de pe urmă, peste toți cei vii și cei morți
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2170_a_3495]
-
lor. Există însă o libertate lăuntrică, a eului profund, pe care o regăsim la destui intelectuali autentici, și care n-a putut fi alterată de presiunea istoriei. N. Steinhardt a trecut, datorită ei, prin închisoare ca printr-o experiență fundamentală. Gratiile l-au sporit ca om, nu l-au înjosit, așa cum ar fi vrut-o torționarii săi. Dincolo de schimbările firești, petrecute cu dumneavoastră de la o vârstă la alta, ce anume nu s-a modificat deloc în desenul interior al băiatului din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
cadă, barbă, apăr, capăt, ceapă, faimă, creastă, oală, coadă, broască, pleoapă; respectiv iambice (cu accent pe a doua silabă): amar, fierar, ghețar, olar, primar, răsar, bărbat, măsea, mărgea etc.; (c) cuvinte trisilabice: dactilice (cu accent pe antepenultima silabă) arie, albie, gratie, grație, sabie, lacrimă, flacără, marmură, papură, daună, gaură, arbore, margine, abure, fagure, foarfece, șoarece, aripă, arșiță; amfibrahe (cu accent pe penultima silabă) afară, aramă, această, atare, aproape, albastru, secară, bucată, fereastră, sprânceană, luceafăr, mioară, nepoată, vioară, cărare, căldare, văpaie, cetate
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
un aluat potrivit de tare. Un sfert din aluat îl dăm deoparte, restul se întinde uniform în tavă și se pun merele rase și stoarse de zeamă, amestecate cu zahărul pudră și scorțișoară. Din aluatul rămas, se fac forme de gratii care se pun pe stratul de mere. Se coace la foc iute și se pudrează cu zahăr pudră. PRĂJITURĂ CU FRUCTE 10 ouă, 10 linguri de zahăr, 10 linguri de făină, 3 linguri de apă, 3 linguri de ulei, 1
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
iar deasupra se adaugă magiun. Separat se freacă 3-4 gălbenușuri cu 150 g zahăr, 150 g nucă măcinată și albușurile bătute spumă, apoi se pune peste magiun. Din restul de aluat, se fac bastonașe, care se așează sub formă de gratii peste nucă. După ce s-a răcit, la final, se pudrează cu zahăr și se taie sub formă de pătrățele. CORĂBII 300 g unt, 2 ouă, 3 pahare de zahăr tos, 1 plic de zahăr vanilat, făină cât primește aluatul (potrivit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92351]
-
în care includ relațiile homosexuale, mutilările, tentativele de sinucidere, alimentația necorespunzătoare etc. Dacă nu este capitalist și nici creștin, am putea crede că este un timp al reeducării, al resocializării. "Nu e de nici un folos să ții un individ după gratii dacă nu îl educi astfel încît să-l redai mai bun societății" spunea John Howard în raportul său despre starea închisorilor, acum aproape două secole și jumătate. Toate țările au îmbrățișat viziunea resocializării, cel puțin declarativ. O analiză a timpului
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
a corpurilor de pe un picior pe altul sau sprijinirea de diverse obiecte înconjurătoare (ziduri, margini de pat, mese etc.). "Începusem să deprind tehnica plimbărilor nesfîrșite. La Zoo, văzusem leul parcurgînd de sute de ori, cu pas egal, netulburat, distanța dintre gratii. De la geam la ușă, de la ușă la geam, itinerar unic pe culoarul dintre paturi. Pașii se succedau ritmic, mîinile le țineam la spate și nu încercam să mă gîndesc la nimic. Dacă mă gîndesc la pedeapsă, înnebunesc... Cu timpul, începi
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
secat sufletu-n mine... Doamne, mîncat sînt de lanțuri grele... Doamne, pușcăria m-a mîncat/ Doamne, mă mir, Doamne, cum am să scap". Disperarea dusă pînă la sinucidere, ca formă de evadare și de răzbunare pentru viața grea suportată după gratii, e cîntată într-unul din cele mai frecvent întîlnite cîntece de pușcărie, ce a circulat din 1948 și pînă în prezent în variate forme: "Dar-ar Dumnezeu să dea/ să ardă baraca mea/ să rămînă numai parii/ să se-nțepe
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
și inedită, posibilitatea de a reflecta în liniște asupra vieții de pînă atunci și asupra viitorului, singurătatea necesară pentru clarificarea minții etc. Însă încă de la intrare are loc o cădere psihică și morală. Arhitectura opresantă, încăperile standardizate reprezentînd antiteza confortului, gratiile de la geamuri, diferența enormă între clădirea cadrelor și cea a deținuților, gardul înalt, întărit cu sîrmă ghimpată și păzit de polițiști înarmați, răceala cadrelor, ținuta degradantă a celorlalți arestați, hainele lor uzate, rupte, murdare, mirosind puternic a transpirație, prea mari
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
superioară etc. Preocuparea pentru propria imagine continuă cu fabricarea unor povești despre sine cît mai impresionante: despre aventurile pe care le-a avut, despre relațiile cu sus-pușii vremii, despre succese, despre "adevărata" istorie a faptei care l-a adus după gratii. Deși nu sînt crezute, ceilalți își reprimă neîncrederea (poate pentru a stimula un comportament similar în cazul lor) și ajung să îl trateze pe colegul lor așa cum îi place lui să audă. Astfel, un individ e prezentat de ceilalți ca
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
de detenție clar specificate și cu posibilitatea eliberării pe cauțiune. În închisori nu ar trebui să se mai găsească din 2007 nici un arestat preventiv. Repartiția deținuților după infracțiuni Statisticile penale continentale prezintă România ca țara cu cei mai mulți hoți aflați după gratii (43% hoți și 17% tîlhari), așa cum Franța apare ca țara cu cei mai mulți violatori condamnați (23%). Există o predilecție a românilor spre furt și a francezilor spre viol sau există sisteme juridice ce sancționează mai sever aceste fapte? În ultimii ani
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
deținuților. În plus, au apărut după 1997 noi închisori (în special Rahova și Giurgiu) construite după o viziune specifică totalitarismului sovietic, care au ridicat numeroase bariere nu numai pentru stăvilirea comunicării cu lumea exterioară, ci și a comunicării dintre deținuți. Gratiilor de la geamuri și ușilor blindate și dublate cu gratii de la celule li s-au adăugat alte numeroase uși pe culoare, pe secții, pe casa scărilor, ziduri de sîrmă ghimpată sau de cărămidă între clădiri, între terenurile de sport, de plimbare
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în special Rahova și Giurgiu) construite după o viziune specifică totalitarismului sovietic, care au ridicat numeroase bariere nu numai pentru stăvilirea comunicării cu lumea exterioară, ci și a comunicării dintre deținuți. Gratiilor de la geamuri și ușilor blindate și dublate cu gratii de la celule li s-au adăugat alte numeroase uși pe culoare, pe secții, pe casa scărilor, ziduri de sîrmă ghimpată sau de cărămidă între clădiri, între terenurile de sport, de plimbare etc. Tot spațiul unei închisori este parcelat de ziduri
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Rugați-vă pentru fratele Alexandru, București 1990; Remus Radina, Testamentul din morgă, București, 1990; Gheorghe Mazilu, În ghearele Securității, București, 1990; Nicolae Mărgineanu, Amfiteatre și închisori, Cluj-Napoca, 1991; Teodor Mihadaș, Pe muntele Ebal, Cluj-Napoca, 1990; Doru Novacovici, În România după gratii, București, 1990; Max Bănuș, Cei care ne-au ucis, București 1991; Oana Orlea, Ia-ți boarfele și mișcă, București, 1991; Andrei Șerbulescu, Monarhia de drept dialectic, București, 1991; Constantin Cesianu, Salvat din infern, București, 1992; Lena Constante, Evadarea tăcută, București
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
ară tându-mi că o întrevedere între ea și el într-un asemenea moment putea să le dăuneze amândurora. Am cedat; am pândit momentul când urma să iasă din camera ei și m-am alăturat ei în timp ce trecea. Ea aștepta la gratiile porții să fie chemată. Era îmbrăcată cu o anumită căutare; avea pe ea o rochie de stil englezesc din muselină albă, împodobită cu dantelă de mătase și încinsă cu o centură de velur negru. Coafura îi era îngrijită; purta o
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
pașnice, să aibă curaj și speranță, să exercite acele virtuți care sunt potrivite cu nenorocirea. Un bătrân temnicer cu numele de Fontenay, a cărui inimă bună rezistase la treizeci de ani de asemenea crudă meserie, a venit să-i deschidă gratiile plângând. Eu m-am achitat în trecere de comisionul lui Clavières; mi-a răspuns scurt, pe un ton ferm. Tocmai începea o frază, când doi paznici din interior au chemat-o pentru a merge la tribunal. La acest strigăt, teribil
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
ne ducă la vorbele lui: "mintea e suflet". Iubirea pășește în etern în vreme ce poetul nu vrea decât să-i fie reazem, s-o ocrotească: deschizându-ne unul altuia poarta imaginea ta se scoală din pat și umblă lumina argintie din afara gratiilor se apleacă înainte ca malurile râului indispensabile peste apa stătătoare îți vezi fața ca o bucată din altă față semnul care rămâne o sută de mile mai sus se înalță și se mistuie o lume ia haina mea și o
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
ultimul etaj pe un culoar unde se aflau o mulțime de uși și a deschis una dintre ele. Era o cămăruță minusculă, de vreo doi metri pe trei, complet goală, cu scânduri pe jos și cu o mică fereastră cu gratii. Fereastra dădea spre o curte interioară dreptunghiulară - fosta curte a imobilului - înconjurată de ferestrele tuturor etajelor. Gardianul mi-a spus: „E interzis să privești pe fereastră“, apoi a plecat încuind ușa. După-amiaza a trecut, afară era frumos, nimeni nu venea
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
care acuzatul suferise când era student. Sentința era definitivă și irevocabilă, conform formulei invocate, după aceea, cu ocazia tuturor demersurilor mele pentru a obține o reducere a pedepsei. Cum am trăit oare epoca ce a urmat dispariției lui Vlad îndărătul gratiilor? Iată o întrebare pe care mi-am pus-o de multe ori. În primul rând, în viața mea de zi cu zi, în lupta cu diferitele autorități, la școala fiului meu, la Editura de Stat, care îmi încredința lucrările, sau
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]
-
Cu el aveam să fac, ceva mai târziu, călătoria de întoarcere la Jilava. Aceasta s-a întâmplat în primăvara anului 1961. Vagonul-dubă nu mai era așa de plin ca la dus. Îmi aduc aminte că am putut zări câte ceva printre gratii, așa că am putut constata că Brașovul nu se mai numea Orașul Stalin, ci revenise la numele de Brașov. Odată ajuns la Jilava, credeam că ne vor dirija spre vestita carantină, dar a apărut un individ cu o hârtie în mână
Sã nu plecãm toți odatã: amintiri din România anilor ’50 by Sanda Stolojan,Vlad Stolojan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1378_a_2706]