1,636 matches
-
de poeți niponi. În anul 1981 Ion Acsan și Dan Constantinescu publica la Editura Științifică și enciclopedică din București volumul "Tanka-Haiku : antologie de poezie clasică japoneză". După „explozia lirică” din anul 1965, o serie de poeți cochetează cu tristihul și haiku. Dintre aceștia, se rețin nume mai cunoscute, precum Maria Banuș, Virgil Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu, Virgil Bulat, Aurel Rău, Ștefan Augustin Doinaș, Cezar Baltag, Petre Ghelmez, Marian Bodea, Ioana Iacob, Aurora Barcaru, Mioara Gheorghe, Octavian Grigore Zegreanu, Ioan Anastasia
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Trec pe cer, în formă fixă Cocorii, Sonetele țăranilor. Și păsări țipînd. Cînd vor ști să cînte voi fi departe. Toamna Mamei o frunză-ngălbenită I-a căzut în poală.</poem> Nichita Stănescu creează tristihuri, cateva dintre ele putând fi considerate haikuuri, deși nu se respectă rigorile prozodiei genului. <poem>Cuvântul se dizolvă-n piatră, Și piatra în pietre... Toamnă. Te-ngălbenește bănuiala mea cum toamnele, frunzele. Frunze galbene de salcie, pe lac. Nu mă răsfrîng, mă văd. Dintre creatorii de micropoeme
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
deși nu se respectă rigorile prozodiei genului. <poem>Cuvântul se dizolvă-n piatră, Și piatra în pietre... Toamnă. Te-ngălbenește bănuiala mea cum toamnele, frunzele. Frunze galbene de salcie, pe lac. Nu mă răsfrîng, mă văd. Dintre creatorii de micropoeme haiku în limba română s-a remarcat și Vasile Smărăndescu. Zădărnicie Zdrențuite visuri pe o panoplie de ceară se tânguie soarelui.</poem> După anul 1989, un nou val de poeți au reușit să se remarce și în acest gen de poezie
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
König (1943-) etc. <poem>Primul Mărțișor- în liniștea casei gângurit de prunc Luna de gheață - ascuns după un stejar, primul ghiocel. Cîte un tablou în fiecare ochi de geam - și-n toate ninge. Câștigat pe stradă, pierdut până acasă, ultimul haiku. ("Ion Untaru")</poem> Ținând seama de specificul limbii române, creatorii de haiku se împart în doua categorii: adepți ai formei fixe 5/7/5 și cei care scriu în forme libere. De regulă, nu există o delimitare categorica între ei
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Luna de gheață - ascuns după un stejar, primul ghiocel. Cîte un tablou în fiecare ochi de geam - și-n toate ninge. Câștigat pe stradă, pierdut până acasă, ultimul haiku. ("Ion Untaru")</poem> Ținând seama de specificul limbii române, creatorii de haiku se împart în doua categorii: adepți ai formei fixe 5/7/5 și cei care scriu în forme libere. De regulă, nu există o delimitare categorica între ei. <poem>Floare de lotus Între sânii iubitei - Vara fierbinte ...</poem> <poem>Întins
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
poem> <poem>Întins prin casă firul de aer pufos tors de pisică.</poem> <poem>Foc stins Prin fum Cocorii. alt lac alte broaște - ce de zgomote! ("Manuela Miga")</poem> În martie 1990, Florin Vasiliu fondează "Revista de interferențe culturale româno-japoneze HAIKU". Revista era trimestrială și avea un tiraj de 8 000 de exemplare. În martie 1991, ia ființă Societatea Română de Haiku (SRH). Inițial, aceasta avea 200 de membri. Iau ființă societăți de haiku la nivel zonal: Societatea de Haiku din
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
alte broaște - ce de zgomote! ("Manuela Miga")</poem> În martie 1990, Florin Vasiliu fondează "Revista de interferențe culturale româno-japoneze HAIKU". Revista era trimestrială și avea un tiraj de 8 000 de exemplare. În martie 1991, ia ființă Societatea Română de Haiku (SRH). Inițial, aceasta avea 200 de membri. Iau ființă societăți de haiku la nivel zonal: Societatea de Haiku din Constanța în anul 1992, inființată de Ion Codrescu, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia fondată de Șerban Codrin în
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Vasiliu fondează "Revista de interferențe culturale româno-japoneze HAIKU". Revista era trimestrială și avea un tiraj de 8 000 de exemplare. În martie 1991, ia ființă Societatea Română de Haiku (SRH). Inițial, aceasta avea 200 de membri. Iau ființă societăți de haiku la nivel zonal: Societatea de Haiku din Constanța în anul 1992, inființată de Ion Codrescu, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia fondată de Șerban Codrin în anul 1995, Clubul de Haiku „Bucurii efemere” de la Târgu-Mureș inființat de Jean
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
româno-japoneze HAIKU". Revista era trimestrială și avea un tiraj de 8 000 de exemplare. În martie 1991, ia ființă Societatea Română de Haiku (SRH). Inițial, aceasta avea 200 de membri. Iau ființă societăți de haiku la nivel zonal: Societatea de Haiku din Constanța în anul 1992, inființată de Ion Codrescu, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia fondată de Șerban Codrin în anul 1995, Clubul de Haiku „Bucurii efemere” de la Târgu-Mureș inființat de Jean Găbudean etc. În anul 1992 ia
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
martie 1991, ia ființă Societatea Română de Haiku (SRH). Inițial, aceasta avea 200 de membri. Iau ființă societăți de haiku la nivel zonal: Societatea de Haiku din Constanța în anul 1992, inființată de Ion Codrescu, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia fondată de Șerban Codrin în anul 1995, Clubul de Haiku „Bucurii efemere” de la Târgu-Mureș inființat de Jean Găbudean etc. În anul 1992 ia ființă "Editura Haiku". În același an, apare și revista bilingă (română/engleză) "Albatros" a Societății
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
200 de membri. Iau ființă societăți de haiku la nivel zonal: Societatea de Haiku din Constanța în anul 1992, inființată de Ion Codrescu, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia fondată de Șerban Codrin în anul 1995, Clubul de Haiku „Bucurii efemere” de la Târgu-Mureș inființat de Jean Găbudean etc. În anul 1992 ia ființă "Editura Haiku". În același an, apare și revista bilingă (română/engleză) "Albatros" a Societății de Haiku din Constanța. La Târgu-Mureș, cercul de Haiku „Bucurii efemere” editează
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
în anul 1992, inființată de Ion Codrescu, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia fondată de Șerban Codrin în anul 1995, Clubul de Haiku „Bucurii efemere” de la Târgu-Mureș inființat de Jean Găbudean etc. În anul 1992 ia ființă "Editura Haiku". În același an, apare și revista bilingă (română/engleză) "Albatros" a Societății de Haiku din Constanța. La Târgu-Mureș, cercul de Haiku „Bucurii efemere” editează revista "Orfeu", prima revistă de haiku din Transilvania. După ce inființează, în anul 1995, Școala de Tanka
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Slobozia fondată de Șerban Codrin în anul 1995, Clubul de Haiku „Bucurii efemere” de la Târgu-Mureș inființat de Jean Găbudean etc. În anul 1992 ia ființă "Editura Haiku". În același an, apare și revista bilingă (română/engleză) "Albatros" a Societății de Haiku din Constanța. La Târgu-Mureș, cercul de Haiku „Bucurii efemere” editează revista "Orfeu", prima revistă de haiku din Transilvania. După ce inființează, în anul 1995, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia, Șerban Codrin editează revistele "Orion" și "Micul Orion". La
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
1995, Clubul de Haiku „Bucurii efemere” de la Târgu-Mureș inființat de Jean Găbudean etc. În anul 1992 ia ființă "Editura Haiku". În același an, apare și revista bilingă (română/engleză) "Albatros" a Societății de Haiku din Constanța. La Târgu-Mureș, cercul de Haiku „Bucurii efemere” editează revista "Orfeu", prima revistă de haiku din Transilvania. După ce inființează, în anul 1995, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia, Șerban Codrin editează revistele "Orion" și "Micul Orion". La Constanța se desfășoară periodic " Colocviul Național de
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
de Jean Găbudean etc. În anul 1992 ia ființă "Editura Haiku". În același an, apare și revista bilingă (română/engleză) "Albatros" a Societății de Haiku din Constanța. La Târgu-Mureș, cercul de Haiku „Bucurii efemere” editează revista "Orfeu", prima revistă de haiku din Transilvania. După ce inființează, în anul 1995, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia, Șerban Codrin editează revistele "Orion" și "Micul Orion". La Constanța se desfășoară periodic " Colocviul Național de Poezie Clasică Japoneză", în cadrul căruia au loc dezbateri despre
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
an, apare și revista bilingă (română/engleză) "Albatros" a Societății de Haiku din Constanța. La Târgu-Mureș, cercul de Haiku „Bucurii efemere” editează revista "Orfeu", prima revistă de haiku din Transilvania. După ce inființează, în anul 1995, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia, Șerban Codrin editează revistele "Orion" și "Micul Orion". La Constanța se desfășoară periodic " Colocviul Național de Poezie Clasică Japoneză", în cadrul căruia au loc dezbateri despre haiku, tanka, renku, prezentări și lansări de carte, expoziții de fotografii, grafică și
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
din Transilvania. După ce inființează, în anul 1995, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia, Șerban Codrin editează revistele "Orion" și "Micul Orion". La Constanța se desfășoară periodic " Colocviul Național de Poezie Clasică Japoneză", în cadrul căruia au loc dezbateri despre haiku, tanka, renku, prezentări și lansări de carte, expoziții de fotografii, grafică și de haiku. După anul 1989, școala românească de haiku profitand de oportunitatea ivită iese din provincialismul impus de regimul politic de până atunci și stabilește contacte culturale internaționale
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Slobozia, Șerban Codrin editează revistele "Orion" și "Micul Orion". La Constanța se desfășoară periodic " Colocviul Național de Poezie Clasică Japoneză", în cadrul căruia au loc dezbateri despre haiku, tanka, renku, prezentări și lansări de carte, expoziții de fotografii, grafică și de haiku. După anul 1989, școala românească de haiku profitand de oportunitatea ivită iese din provincialismul impus de regimul politic de până atunci și stabilește contacte culturale internaționale. Primul Congres de Haiku din România cu participare internațională a avut loc la Constanța
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Micul Orion". La Constanța se desfășoară periodic " Colocviul Național de Poezie Clasică Japoneză", în cadrul căruia au loc dezbateri despre haiku, tanka, renku, prezentări și lansări de carte, expoziții de fotografii, grafică și de haiku. După anul 1989, școala românească de haiku profitand de oportunitatea ivită iese din provincialismul impus de regimul politic de până atunci și stabilește contacte culturale internaționale. Primul Congres de Haiku din România cu participare internațională a avut loc la Constanța între 1-5 iunie 1997 și purta titlul
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
și lansări de carte, expoziții de fotografii, grafică și de haiku. După anul 1989, școala românească de haiku profitand de oportunitatea ivită iese din provincialismul impus de regimul politic de până atunci și stabilește contacte culturale internaționale. Primul Congres de Haiku din România cu participare internațională a avut loc la Constanța între 1-5 iunie 1997 și purta titlul: "Haiku - punte între Cultura Orientala și cea Occidentală" În anii 1992, 1994, 2005 și 2007 Constanța a fost gazda unor întâlniri internaționale, unde
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
profitand de oportunitatea ivită iese din provincialismul impus de regimul politic de până atunci și stabilește contacte culturale internaționale. Primul Congres de Haiku din România cu participare internațională a avut loc la Constanța între 1-5 iunie 1997 și purta titlul: "Haiku - punte între Cultura Orientala și cea Occidentală" În anii 1992, 1994, 2005 și 2007 Constanța a fost gazda unor întâlniri internaționale, unde au participat poeți din Japonia, SUA, Australia, Austria, Croația, India, Republica Moldova, Noua Zeelandă, Serbia, Suedia și România. Aceste contacte
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
În anii 1992, 1994, 2005 și 2007 Constanța a fost gazda unor întâlniri internaționale, unde au participat poeți din Japonia, SUA, Australia, Austria, Croația, India, Republica Moldova, Noua Zeelandă, Serbia, Suedia și România. Aceste contacte au avut loc în cadrul "Festivalului Mondial de Haiku", organizat de "Clubul Mondial de Haiku" și "Societatea de Haiku din Constanța", "Centrul de Cultură și Civilizație Japoneză" și "Direcția Județeană pentru Cultura, Culte și Patrimoniu Cultural Național Constanța."
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
2007 Constanța a fost gazda unor întâlniri internaționale, unde au participat poeți din Japonia, SUA, Australia, Austria, Croația, India, Republica Moldova, Noua Zeelandă, Serbia, Suedia și România. Aceste contacte au avut loc în cadrul "Festivalului Mondial de Haiku", organizat de "Clubul Mondial de Haiku" și "Societatea de Haiku din Constanța", "Centrul de Cultură și Civilizație Japoneză" și "Direcția Județeană pentru Cultura, Culte și Patrimoniu Cultural Național Constanța."
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
gazda unor întâlniri internaționale, unde au participat poeți din Japonia, SUA, Australia, Austria, Croația, India, Republica Moldova, Noua Zeelandă, Serbia, Suedia și România. Aceste contacte au avut loc în cadrul "Festivalului Mondial de Haiku", organizat de "Clubul Mondial de Haiku" și "Societatea de Haiku din Constanța", "Centrul de Cultură și Civilizație Japoneză" și "Direcția Județeană pentru Cultura, Culte și Patrimoniu Cultural Național Constanța."
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
lumii de gabriel chifu trăită și tot de el povestita și Punct și de la capăt." A mai primit premii de poezie în liceu și în anii studenției. Alte premii: premiul Filialei Craiova a U.S.R. (în 1983 și 1994); premiul de haiku al Comunei Literare Vârșeț-Serbia (1987); Premiul de poezie al C.C. al U.T.C. (pentru volumul „Lamura“, 1983), premiul I pentru poezie al revistei „Amfiteatru“ (1975), premiul revistei „Luceafărul“ (1976), premiul revistei „Convorbiri Literare“ (2000), premiul revistei „Tomis“ (2001), premiul revistei
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]