2,559 matches
-
în ceea ce privește atitudinea critică față de cunoașterea absolută, față de ceva predeterminat și impus, filosofia postmodernă, de exemplu, pledând pentru dialog, discuții, explorare șiconstruct social, mai degrabă decât pentru cvasiacceptarea cunoașterii deja afirmate. Tot la reflecție critică (sau ceea ce numim filosofie a interpretării, hermeneutică, adaptată contextului) invită și Heidegger, Habermas, Feuerbach, Dewey și Freire. Dincolo de diferite orientări filosofice, definitorie rămâne esența filosofiei de a oferi reflecții și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
liberală a adulților drept o educație care „ne atinge direct în rădăcinile și identitatea noastră ca ființe, vizând direct condiția și conștiința noastră ca inși ce aspiră, prin întreaga lor înțelegere, la o împlinire și o desăvârșire personală”. Între filosofia hermeneutică și educația radicală a adulților pot fi, de asemenea, stabilite anumite conexiuni. Punctele de legătură se regăsesc în ceea ce privește atitudinea critică față de cunoașterea absolută, față de ceva predeterminat și impus, filosofia postmodernă, de exemplu, pledând pentru dialog, discuții, explorare șiconstruct social, mai
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în ceea ce privește atitudinea critică față de cunoașterea absolută, față de ceva predeterminat și impus, filosofia postmodernă, de exemplu, pledând pentru dialog, discuții, explorare șiconstruct social, mai degrabă decât pentru cvasiacceptarea cunoașterii deja afirmate. Tot la reflecție critică (sau ceea ce numim filosofie a interpretării, hermeneutică, adaptată contextului) invită și Heidegger, Habermas, Feuerbach, Dewey și Freire. Dincolo de diferite orientări filosofice, definitorie rămâne esența filosofiei de a oferi reflecții și interpretări ale realității, ale trebuințelor indivizilor în căutarea unui sens și a unor valori fundamentale, existențiale. Interpretările
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
147-168; concluzii similare ale istoricilor literari atenți la istoricitatea normelor estetice sugestiv expuse În studiul lui Alexandru Duțu, „Reconsiderarea literaturii vechi”, În Istoriografia literară românească, Editura Nemira, București, 1984, pp. 184-185. Despre comprehensiune, În accepțiunea pe care i-o acordă „hermeneutica filosofică” a lui Hans Georg Gadamer, vezi Andrei Marga, Introducere În filosofia contemporană, Editura Științifică și Encilopedică, București, 1988, pp. 216-223; tot aici, la pp. 257-262 - o expunere a teoriei explicației intenționale În istorie a lui von Wright. Tot despre
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
filosofică” a lui Hans Georg Gadamer, vezi Andrei Marga, Introducere În filosofia contemporană, Editura Științifică și Encilopedică, București, 1988, pp. 216-223; tot aici, la pp. 257-262 - o expunere a teoriei explicației intenționale În istorie a lui von Wright. Tot despre hermeneutică și comprehensiune, În Alexandru Boboc, Adevăr și conștiință istorică, Editura Politică, București, 1988, passim. Pentru tipurile de explicație În istorie vezi și Jerzy Topolski, op. cit., pp. 369-399, unde accentul se pune Însă mai ales În sens invers, pe teoria deductiv-nomologică
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
dificultății textului. Dintre aceștia, bibliologul Ștefania Cecilia Ștefan, de la Institutul de Memorie culturală din București, abordează aceeași temă remarcată și de noi, în cercetările efectuate: cea a perspectivei arhitectonice. În lucrarea intitulată Provocările unei capodopere a Renașterii italiene, în lumina hermeneuticii (post)moderne, aceasta declară: „[...] Fiind mai mult decât un obiect frumos, cartea a atras admirația savanților de pretutindeni pentru înaltul nivel de erudiție privind, în principal, chestiunile filologice și arheologice legate de arhitectură. Într-adevăr, ea conține un tratat erudit
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
ulterior în filosofie și științele filosofice, o multitudine de demersuri interpretative diferențiindu-se disciplinar. Deci, la început, a interpreta a însemnat a interpreta texte: mai întîi religioase, apoi literare, filosofice, științifice, iar această disciplină, a interpretării textelor, s-a numit hermeneutică (de la numele zeului Hermes, care, printre altele, era și zeul transmiterii informațiilor între zei și al mesajelor între zei și muritori și care apela uneori la un joc prin care le schimba sensul sau introducea altele noi1. Însă interpretarea este
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
poate fi Înscris În aria de studiu a unei singure discipline. Cu toate că, o clasificare a tipurilor de contexte poate părea nejustificată și inoperantă (având În vedere multitudinea disciplinelor În care acesta joacă un rol important: lingvistica, antropologia socială, psihologia, filosofia, hermeneutica, sosiologia, psiholingvistica ș.a), pentru a realiza o oarecare ordonare, logică, a materialului, optez pentru varianta propusă de Dilley <ref id = "15"> Dilley 1999, p.12. Terminologia, așa cum menționează autorul, a fost preluată de la Hobart, Hervey ș.a. <ref/>, conform căreia
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
originar al gândirii” <ref id=”157”>Ibid., p. 210 referință </ref>. Schleiermacher a fost conștient atât de rolul cât și de pericolul jucat de prejudecăți În actul de interpretare / hermeneutic. Din această perspectivă, el identifică două tipuri de practică interpretativă/hermeneutică: una mai strictă și o a doua mai “libertină”; În primul caz, interpretul trebuie să fie conștient În permanență de prejudecățile sale hermeneutice pentru a contracara tendința de “a filtra discursul vorbit sau scris al altuia” prin propriul “format mental
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
htm. Plato, Cratylus, classics.mit.edu/Plato/cratylus.html Preda, M. (1967): Moromeții, București, Editura pentru literatură Proust, J. A Plea for Mental Acts, www.ingentaconnect.com/content/klu/syn t/2001/000001/00000001/00271327 Râmbu, N. (1988): Prelegeri de hermeneutică, București, Editura didactică și pedagogică. Reboul, A.; Moeschler, J. (2001): Pragmatica azi. Traducere de Liliana Pop, Cluj Recanati, F. (2001): „Indexical Concepts and Compositionality”, International conference on „Concepts”, Bologna Ricoeur, P. (1995): Eseuri de hermeneutică, traducere de Vasile Tonoiu, București
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Râmbu, N. (1988): Prelegeri de hermeneutică, București, Editura didactică și pedagogică. Reboul, A.; Moeschler, J. (2001): Pragmatica azi. Traducere de Liliana Pop, Cluj Recanati, F. (2001): „Indexical Concepts and Compositionality”, International conference on „Concepts”, Bologna Ricoeur, P. (1995): Eseuri de hermeneutică, traducere de Vasile Tonoiu, București, Humanitas Ruef. H. (1981): Augustin über Semiotik und Sprache. Sprachtheoretische Analysen zu Augustins Schrift “De Dialectica” mit einer deutchen Übersetzung, Bern Saussure, F. de, ([1916] 1998): Curs de lingvistică generală, traducere de Irina Izverna Tarabac
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
H. (1981): Augustin über Semiotik und Sprache. Sprachtheoretische Analysen zu Augustins Schrift “De Dialectica” mit einer deutchen Übersetzung, Bern Saussure, F. de, ([1916] 1998): Curs de lingvistică generală, traducere de Irina Izverna Tarabac, Iași, POLIROM. Schleiermacher, F., D., E. (2001): Hermeneutica, traducere N. Râmbu, Iași, POLIROM. Searle, J. R. (1969): Speech acts, Cambridge, Cambridge UP Sebeok, T., (2002): Semnele. O introducere În semiotică, traducere de Sorin Mărculescu, București, Humanitas Smith, N., Wilson, D. (1990): Modern Linguistics. The Result of Chomsky’s
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
este mai puțin pertinent să vorbim despre „vituțile limbajului”. „Vrem, nu vrem” mediul în care noi oamenii experimentăm lumea și depozităm sau comunicăm această experiență este limbajul. Deși nu putem dobândi acea cunoaștere absolută a lucrului în sine, cunoașterea fenomenală, hermeneutică și-a dovedit de cele mai multe ori validitatea prin efectele sau eficacitatea acțională; or, în general, cunoașterea este în vederea acțiunii, căci omul, deși împins de instinctul curiozității în actul cunoașterii și-a verificat cunoașterea în acțiunea practică. Însuși convenționalismul și arbitrarietatea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
mai importante. Dar pentru că la aceste lucruri nu am putut ajunge decât pornind de la hotarele lumii și ale libertății noastre, am intitulat totuși această carte Despre limită. Cu excepția Anexelor, care reprezintă formele pe rând abandonate ale discursului despre limită (istorică, hermeneutică și exegetică), paginile acestea alcătuiesc o carte fără bibliografie (nici un nume propriu și nici un citat nu există în ele), o carte inventată din gândurile, pasiunile și lecturile uitate ale autorului; și uneori chiar din mizeria vieților noastre și a istoriei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
pe o reușită inspirație onomastică. Dar niciodată o asemenea disciplină nu a înghețat în contururile termenului de la care ea și-a luat numele. De obicei, asemenea discipline au luat naștere ori s-au dezvoltat pe baza potențării semnificației acelui termen. „Hermeneutica“, de care de la Dilthey încoace a rămas legat destinul tuturor „științelor spiritului“ și care a operat astfel o imensă dihotomie înăuntrul cunoașterii în general, împărțind exercițiul reflexiv între principiile exactității și cele ale interpretării „libere“, își are precedența într-o
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
ca simboluri în artă. Astfel, simbolul presupune interpretare, afectivitate, dinamism, acționând asupra structurilor mentale. Cunoașterea simbolică nu e dobândită și nici identică pentru toți. Simbolurile sunt utilizate în diverse domenii de activitate cum ar fi: psihanaliza, religia, arta, cultura, antropologia, hermeneutica, istoria religiilor, având mai multe caracteristici: Simbolul sugerează în mod constant un anumit raport dintre simbolizant și simbolizat. Interpenetrarea se referă la existența relațiilor între simboluri; pluridimensionalitatea simbolurilor exprimă relații de tipul: pământ-cer, spațiu-timp. Orice simbol există în funcție doar
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
bestia, provocând spaimă. Același autor clasifica simbolurile după criterii genetice, simbolurile funcționând pe trei nivele: verbal - ”actanțial”, epitetic și substantival, când simbolul are la bază însușiri ale obiectelor, stadiul cultural. Domeniile în care se manifestă simbolurile sunt: arta, religia, filosofia. Hermeneutica simbolurilor din operele literare presupune o bună cunoaștere a provenienței simbolurilor și a problemelor de identificare a simbolisticii inventate. Hermeneutului îi sunt necesare numeroase noțiuni de istorie culturală, literară și religioasă, de filosofia artei și filosofia religiei, fiind un erudit
CONSTELAŢII DE SIMBOLURI ÎN PROZA LUI LIVIU REBREANU ŞI ÉMILE ZOLA by MARIA-TEODORA VARGAN () [Corola-publishinghouse/Science/673_a_1271]
-
texte care descriu sau interpretează imagini reale sau fictive. Odată cu poziția lui Hans Lund, ekphrasis-ul se plasează în domeniul mai extins al transformării literare. Cu studiul lui James A.W. Heffernan definiția ekphrasis-ului nu se mai încadrează strict în limitele hermeneuticii literare și înseamnă reprezentarea verbală a unei reprezentări vizuale 22. Conceptul de reprezentare devine astfel unul central pentru a distinge între pictorialism, ekphrasis și iconicitate. Esențial pentru tehnica ekphrastică este calitatea de a avea un coeficient dublu de reprezentativitate: ceea ce
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
i-o reveleze. Funcția sa este una creatoare, asemănătoare celei a imaginii din montajul cinematografic 42. Poziția lui Michel Riffaterre deschide posibilitatea de a considera fragmentul ekphrastic o interpretare a obiectului de artă real și de a întrevedea astfel dimensiunea hermeneutică a ekphrazei în construcția romanescă. Dualitatea riffateriană a descrierii constituie o premisă a studiului lui Michel Beaujour, Some Paradoxes of Description. Evaluată din punctul de vedere al descriptorului, o descriere literară nu este niciodată obiectivă. Un pasaj descriptiv este, din partea
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Dualitatea riffateriană a descrierii constituie o premisă a studiului lui Michel Beaujour, Some Paradoxes of Description. Evaluată din punctul de vedere al descriptorului, o descriere literară nu este niciodată obiectivă. Un pasaj descriptiv este, din partea autorului, un exercițiu de cercetare hermeneutică a realității, iar rezultatul nu este reprezentarea mimetică a obiectului, ci a imaginii lui create de imaginația descriptorului. Două sunt dimensiunile descrierii care îi determină caracterul ambivalent: una referențială, a impulsului realist, și una a individualismului exacerbat, tradus prin subiectivitate
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
o narațiune). Singura lor funcționalitate se remarcă la nivelul temei eseului. Inserarea lor în text constituie o reprezentare analogică a subiectului eseului (vânătoarea) și o reflectare metonimică a esteticii artei cinegetice. Limita ekphrasis-ului este în acest caz reprezentarea fără intenție hermeneutică, o reflectare silențioasă a tematicii cărții. În eseul despre opera lui Alexandru Odobescu, Nicolae Manolescu teoretizează existența unei tensiuni creatoare între Ficțiune și Obiect. Stilul descriptiv al lui Odobescu parcurge trei stadii: În Scene istorice, Obiectul era stânjenit de Ficțiune
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
fără cap, fără brațe, cu o aripă doar, o ciungă". Portretul conturat nu mai este cel al zeiței Nike, ci al unei mutilate așezate pe un piedestal, la capătul unei scări lungi. A doua parte a pasajului ekphrastic este una hermeneutică. Vocea descriptarului interpretează bustul femin ca o expresie a voinței excepționale. Semnificația, diferită de cea pe care în mod uzual fișa de muzeu sau istoriile artei i-o atribuie, transformă statuia în imaginea unei femei devorate de voință: Era o
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
mizează atât pe selecția anumitor elemente ale compoziției plastice în defavoarea altora, cât pe o redare exactă, perfect mimetică a tuturor componentelor scenei plastice. În ciuda acestui realism extrem al descrierii, semnificația fragmentului este departe de a fi una ornamentală, decorativă. Dimensiunea hermeneutică a descrierii ekphrastice nu este dată de ordonarea elementelor plastice, ci de comentariul lor. Registrul lexical, de pildă, al descrierii șiragului de orbi construiește un univers subordonat ideii de moarte, extincție totală, apocalipsă (cerul de un albastru inutil, inutilul toiag
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Atunci când discută stereotipiile din descrierile ekphrastice Alexandra Vrânceanu vorbește despre existența unor toposuri culturale ce întrețin frecvența apariției unor imagini și permit reactualizarea unor coduri culturale 23. În cazurile pe care le-am analizat se poate vorbi de o "complicitate" hermeneutică stabilită între romancier și publicul său, activată în baza unor sensuri nespuse atribuite de comun acord. În virtutea acestei codificări, Parabola orbilor devine imaginea României aflate într-un regim totalitar și conduse despotic de către un "orb", dar în același timp postulează
Ekphrasis. De la discursul critic la experimentul literar by Cristina Sărăcuț () [Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
lucidă asupra proiectului romantic al ideii de națiune se reclamă cu atât mai mult a fi făcută. Un recurs la un asemenea proiect nu poate ocoli reflecțiile teologice - unele notabile, altele profund amendabile - ale Părintelui Dumitru Stăniloae cu privire la o posibilă hermeneutică a națiunii. De altfel, încercarea de fundamentare teoretică a ideii de națiune, din perspectiva teologiei și a metafizicii religioase, era cvasi-recurentă în perioada interbelică, aceasta fiind decelabilă la o parte însemnată a elitei: Nae Ionescu și Nichifor Crainic. Dumitru Stăniloae
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]