1,830 matches
-
adevărul existenței, pure ființări ce rătăcesc în spațiul transparent dintre pământ și cer. La rândul lui, "cu tot sufletu-n vis", omul își trăiește dureros condiția duală, rătăcind "nebun" printre sferele de argint ale armoniei cosmice, "în văzduhul bătut de himere", zbătându-se totodată "ferecat pe pământ". Dorul de esențe e mistuitor, iar dacă înălțarea până la ele pare imposibilă pentru tot ce se manifestă în lumea generațiilor, acest invizibil inexprimabil dă totuși ceva de văzut, propune imaginile-model ale sferelor de argint
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Ei, dac-ar fi putut-o el face s-aștepte măcar cât să-și fi uzat visul puterea de fascinație și să se fi pregătit și el pentru a suporta cum se cuvine șocul schimbării, întremat de tăvăleala prelungită cu himera, ghiftuit de neființa ei, rotunjit de ea într-o sferă neutră, căci autosuficientă! S-o fi putut ține cumva la ușă cu o ridicare scurtă a bărbiei, cum că nu e gata încă să-i acorde atenție și că, pentru
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
med. ro. oncțiune s.f. (cf. fr. onction, s.f. ; en.unction, inunction); onic(o)- "unghie" (cf. gr. ονυξ, -υχος s.m. "unghie"): med. ro. onicoliză s.f. (cf. fr. onycholyse s.f; en.onicholysis); onir(o)- "vis" (cf. gr. όνειςρος, -ου s.m. "somn; himeră"): med. ro. oniroid adj. (cf. fr. oniroide adj.; en. oneiroid, oniroid); opist(o)- "situat înapoi, în spate, posterior" (cf. gr.όπι-σθεν adv. "în spate"): med. ro. opistion s.n. (cf. fr. opisthion s.m.; en. opisthion); opso- "alimentare, hrană" (cf. gr. όφον
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
înfruntare între un vis superb în anacronismul său și realitatea plină de obstacole marchează întreaga domnie a lui Carol Quintul. Față de luptele din secolele trecute și naționalismul care se naște, speranțele moștenitorului Habsburgilor apar, încă de la începutul domniei sale, ca niște himere. Pentru a domina Europa occidentală, el intenționează să constituie acel "mare ducat al Occidentului", la realizarea căruia visase și Temerarul. Aceasta presupune să-i smulgă regelui Franței partea sa de moștenire burgundă, dar, mai ales, întregul ducat al Burgundiei. Moștenirea
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
al monarhiei franceze, el își prezintă idealul politic sub forma unei guvernări energice, luminată de rațiune, care să respecte libertățile indivizilor și face și el elogiul instituțiilor britanice în Scrisori filosofice (1734). Considerînd că principiul egalității dintre oameni este o himeră, el găsește că este drept ca societatea să fie guvernată de cei mai bogați, care vor face să triumfe rațiunea în instituții, în justiție, în domeniul fiscal și în comerț. Critic de artă și filosof, Denis Diderot este suspectat de
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
democrației vor continua să evolueze în strictă legătură cu timpul, locul, datele culturii în care operează. Democrația nu poate fi nici exportată și, implicit, nici importată. Ceea ce se exportă și importă, de veacuri, sunt, mai degrabă, revoluții, contrarevoluții, comploturi, ideologii, himere, hidre politice de o culoare ori alta. Tot ceea ce poate face o democrație cât de cât stabilă (mi-aș asuma riscul de a o numi și pe cea americană printre asemenea democrații) pentru locuri în care democrația a fost prigonită
ABSURDISTAN - o tragedie cu ieșire la mare by Dorin Tudoran [Corola-publishinghouse/Journalistic/1857_a_3182]
-
trupului, ci o imagine, o amintire care va prinde poate din nou viață, mai târziu, în visurile sale. În felul acesta, se ajunge foarte repede la final: "o jumătate de ceas mai târziu, cuplul se desparte". Toate reintră în normal, himera se risipește, iar realitatea își reintră în drepturi. Însă nu există nimic care să împiedice fantasma să continue, în taina și opacitatea sufletelor... De la flirt la adulter Asta cu condiția să nu existe o basculare veritabilă. Nu în vis, ci
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
pentru a-și lua un angajament, mărginindu-se la a flirta. În ceea ce o privește, Bab nu are un prieten, și nici nu flirtează constant. Însă are o viață imaginară foarte intensă. Ca atâtea alte fete tinere, Bab "aleargă după himere și urzește vise cât e ziua de lungă". Imaginarul colectiv, întreținut de literatură și cinematograf, îi alimentează fanteziile. Legenda lui Tristan și a Isoldei, romanul La răscruce de vânturi, ca și atât de controversatul Diable au corps al lui Raymond
Istoria flirtului by FABIENNE CASTA-ROSAZ [Corola-publishinghouse/Science/967_a_2475]
-
citit pe rând versurile, s-au hotărât să le pună pe muzica”. Că Malin Tăcu a fost și rămâne un vestitor, iar revista ,,Cronică” și alte instituții și persoane fizice niște sprijinitori aflăm de la Valeriu Stancu care publică ,,Investiția În himere și drumul Înspinat al consacrării”, un editorial destul de optimist: ,,Nu stiu ce resorturi se Întorc à rebours În ființă umană, Încât după o anumită vârstă uităm să ne copilărim, să redevenim altruiști, generoși, puternici și inocenți, așa cum eram la douăzeci de ani
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
repetate rânduri, că e preocupat de promovarea tinerelor valori - și Fundația culturală ,,Primăvara lumii - Alexandru Malin Tăcu”, colaborarea revistei cu fundația În vederea descoperirii de noi talente căpătând dimensiuni mai complexe) și interesați de creația tinerilor sunt dispuși să investească În himera Înveșnicirii prin Cuvânt. Căci nimic nu e mai incert decât viitorul scriitorilor porniți de timpuriu pe drumul Înspinat al consacrării. Unii Își pierd suflul și se sting pe parcurs, alții Își descoperă noi vocații, unii renunța, cu vremea, la preocupările
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
său, neîncrederea în părintele său, singurul care-i voia binele ? Cine l-a îndemnat pe Eurites să-și dorească altă soartă ? [...] Oare un suflet sensibil și delicat ca acela al lui Eurites putea să reziste acestei neputințe de realizare, acestei himere a unui destin care nu-i aparținea ? (p. 86- 87). Modificând traiectoria personajului Eurites, autorul român sporește intensitatea dramatică a evenimentelor, explică decizia autorităților de a-i interzice filosofului să mai vorbească în public și mai ales să ia legătura
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
formulate și totuși atât de abstracte, încât e foarte greu să te aperi de ele (II, p. 112). Suprema izbândă pentru instigator ar fi cooptarea elevului favorit al lui Socrate printre martorii împotriva acestuia. Vorbindu-i provocator lui Platon despre himerele republicii ideale ca despre un eșec creator (Te refugiezi în filozofia ta aridă, stupidă, din fața insuccesului tău ca poet - II, p. 115), Gorgias îi recomandă scufundarea în josnicia omenească pentru a descoperi imboldul artistului de geniu, frate cu criminalul și
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
acolo, la întâmplare, numai ca să închidă gura curioșilor (III, p. 79-80). În momentul de față, se impune un nou etalon temporal, căci prezentul e o afacere mult mai sigură decât viitorul (III, p. 79) de când oamenii preferă lucruri palpabile, nu himere : Dacă în trecut gloria, puterea și bogăția orașului se întemeiau pe nisipurile mișcătoare ale viitorului, azi ele sunt ancorate în pământul ferm al prezentului (III, p. 80). Delphi a revenit la vechea sa bunăstare, clădită acum pe alte temelii. În
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
romanul ăsta cu un succes răsunător! Un adevărat vacarm, un vacarm oribil, ca o vijelie de ninsoare și sânge. Tinere exaltate, într-adevăr posedate, își făcuseră din el cartea de căpătâi, sacrificându-și tinerețea și frumusețea, adeseori viața, pentru niște himere. Și iată că și fetița asta, cu chip îngust și sever de vestală, își punea, la rândul ei, întrebarea: ce-i de făcut? Doamna Dunin îi dădu cartea înapoi. Privirea ei blândă deveni străpungătoare: am descifrat corect semnul înscris pe
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
devine un stat-marionetă care a pierdut sprijinul populației. Alături de această colaborare a statului, în toată Europa ocupată la proporții o colaborare ideologică care este cea a partidelor, a oamenilor politici, a intelectualilor pentru care noua ordine reprezintă realizarea idealurilor și himerelor lor. În Franța, RNP (Gruparea Național Populară) a lui Déat, PPF (Partidul Popular Fascist) al lui Doriot, Partidul Fascist al lui Bucard, în Belgia mișcarea rexistă a lui Degrelle, în Țările de Jos, Partidul Fascist al lui Mussert, în Croația
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
trimiterea lui Barbu Știrbei și Vișoianu la Cairo, aflînd numai atunci de tratativele cu anglo-americanii. Mareșalul Antonescu a explicat permisiunea trimiterii delegației lui Maniu la Cairo: "Ca să se convingă că speranțele pe care și le pun în anglo-americani sînt simple himere". Trimisul lui Maniu este primit, la Cairo, la 17 martie 1944, de cei trei reprezentanți ai Aliaților. Acest trimis era principele Barbu Știrbei, despre care avea Maniu, pe vremuri, o foarte rea părere. Era, pe atunci, denunțat de Maniu, ca
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
și vasalilor ei decât toate incursiunile și luptele rudelor lui războinice. Simeon simțea pentru el o mare simpatie. Aproape că-i părea rău că părăsise curtea din Konstanz, unde se simțise adă postit și ocrotit. Dar neastâmpărul lui, populat de himere sângeroase, Îl Împinsese să plece mai departe, tot mai departe, cu nădejdea că undeva, vreodată, Își va găsi pacea și liniștea... Auzi deodată zgomote, tropote, hămăit de câini. Dădu să se ascundă În umbra pădurii, dar fu Înconjurat Într-o
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
o cafea?!!!! (Decembrie 2011, Botoșani Galați) Daniel Corbu ...mi-i dat să cred în poezie nu ca într-o profesiune ci ca într-un miracol. ...pot spune că Dumnezeul Poeziei m-a smuls din seninul celest și m-a aruncat himerelor spre veșnică sfîșiere. ...poeții atinși de blestem, poeții cu destin nu pot fi decît sclavii cuvintelor, tertipurile lor pentru ca un cuvânt să se așeze la locul său și să dea strălucire unui text critic seamănă cu ale îmblânzitorilor de lei
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
bun simț. Iar relația cu poezia o consider la fel de intimă ca aceea cu misterul sau cu Dumnezeu. Mă consider un poet tragic. Revenind la începuturi, pot spune că Dumnezeul Poeziei m-a smuls din seninul celest și m-a aruncat himerelor spre veșnică sfîșiere. Cît despre Ozana, îmi dau seama azi că, pornind de la Sfîntul Ion Creangă (cel mai testicular prozator din literatura română), apa asta a devenit Iordanul literaturii noastre. O-ZA-NA: Iordanul nostru purificator. A.B. Ați avut modele literare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
sfatul popular din Mărașu, de hunta roșie, o echipă de ciomăgari și bețivi trimiși în baltă să ne bage ca pe vite în colhoz, îmi spuneam: am de partea mea și a timpului, poezia. Mi se arată în răspântiile vieții, himeră îmbrăcată într-o giulgie auree, cu un colac de salvare drept colier pe după grumaz. Împilare dulce fără de care viața mea nu ar avea rost. A fost, este și va fi cât timp voi respira, malul, tărâmul, pe care vreau să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
originară, o temă antică într-o nouă formă, își afla explicațiile în bogăția poeziei populare și a mitologiei, în contrast cu austeritatea contemporană. Dar nu ne mai putem încrede într-o vârstă de aur: din punct de vedere istoric, ea este o himeră, o construcție imaginară, modelată de dorințe subiective. Poate că cea mai simplă formă de a prezenta concepția despre simboluri a lui Eliade este de a spune că el ne-a redat vârsta de aur productivă, într-o versiune nouă, considerabil
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
mâncând fulgi de porumb, urmărind blazați o cronică documentară atât de îndepărtată de viața lor, încât o iau ca pe o ficțiune hollywoodiană. Asta și suntem, de fapt: figuranți într-o mare „cabală” literară pornită prin Europa în căutarea unei himere sau, se poate spune, în căutarea fericirii promise. Pentru că, să fim sinceri, tot ceea ce facem - la Paris, Chișinău, Londra sau Tirana - urmărește un scop hedonist, ambalat în fraze altruiste. Javier Galvez, traducătorul nostru din spaniolă, are o alură foarte „elastică
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
găsit cu mare greu o măsuță chiar lângă șemineul fierbinte. Sentimentul că te afli într-un loc de frontieră, nu una politică, ci naturală, și că intuiești respirația portului care desparte marginea continentului de marele ocean întunecat, două lumi de himere...” - frazele acestea, scrise după prima noastră vizită la Tallin, nu reușesc să comunice nimic despre atmosfera pe care o găsim aici în plină vară. Mă întreb, chiar, dacă n-am greșit adresa. Cochetul bar irlandez mi s-a părut acum
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
măcar o privire aruncată asupra celor ce s-au mai întâmplat între timp la Nazaret sau în împrejurimi. Este oare o atitudine evanghelică aceea care constă în a închide ochii asupra sorții păcătoșilor după răspândirea Veștii cele bune? Neîndoielnic, tropismul himerelor nu compensează incultura mea teologică, dar un vechi angajament "ideologic" nu reprezintă un impediment în a observa avatarurile unei mari promisiuni. Să nu vină nimeni să-mi spună că după ce, ca orfan al istoriei, am tot căutat stăpâni, m-am
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
ascendentă a terorismului și a contraterorismului, noile războaie care aveau să vină, pericolele unei victorii à la Pirus. Era ceva ofensator în clarviziunea bătrânului om de stat. De aici și nevoia unora, îndeosebi a celor tentați să se hrănească cu himere și care, abordând subiectul, n-au încetat să bată câmpii, încercând să se revanșeze printr-un citat devenit răuvoitor prin trunchiere. Cățărându-mă, în orașul vechi, pe acoperișul pensiunii austriece, descopăr în cartierul arab supraaglomerat și, din cauza lipsei de spațiu
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]