KorAP: Find »[drukola/base=holba & drukola/pos=verb]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...73 >

1,824 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222

știți că mie-mi place cu puțin muștar. — Și nouă, spuse bunicul. Dar puișorului nu-i place. — Îl răsfață maică-sa, spuse bunica zâmbind spre mine. Tare mult îl mai răsfață! M-am făcut că nu aud și m-am holbat atât de mult la ultima bucățică din prăjitura cu ciocolată a mamei, că mi-a întins-o fără o vorbă, ducând un deget prevenitor la gură ca și cum eram complici într-o conspirație. Era a treia bucată pe care o primisem

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
cu ochii cât cepele la ecran în timp ce frumoasa Shirley Eaton își scotea sutienul cu spatele la aparat, iar Kenneth încerca să se abțină să tragă cu ochiul în oglinda în care ar fi admirat neprețuita priveliște a trupului ei. Probabil că mă holbam și eu la ea și mă gândeam că nu mai văzusem o persoană atât de frumoasă și din acel moment, ea nu i se mai adresa lui Kenneth, ci mie, băiețelului de nouă ani, pentru că acum eu eram cel care

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
te cunosc? — Sunt vecina ta, spuse Fiona. Locuiesc în apartamentul de vizavi. M-am prezentat acum câteva săptămâni. Ne-am întâlnit pe scară... de trei, patru ori pe săptămână. Mă saluți mereu. Am clipit, m-am apropiat puțin, m-am holbat nepoliticos la fața ei. M-am încordat, făcând un efort imens de memorie. Fiona... Tot nu-mi aminteam să fi auzit acest nume, nu în ultimul timp, și dacă părea totuși că se conturează ceva vag cunoscut în persoana ei

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
mic țipăt și s-a ridicat un nou val de exclamații și văicăreli. Era o senzația îngrozitoare - pe lângă că eram imobilizați, nici nu mai vedeam nimic, deși cel puțin eu aveam mulțumirea de a nu mai fi nevoit să mă holbez la porii din subsuoara constructorului. În aer plutea disperarea și înainte de a deveni molipsitoare, m-am hotărât să mă refugiez, pe cât era posibil, în intimitatea minții mele. Am început prin a-mi spune că putea fi și mai rău - un

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
este o fată din Somerville pe nume Margaret Roberts și trebuie să recunosc că este o scumpete! Un cap absolut splendid acoperit cu păr castaniu - îmi venea să mă îngrop în el. Un timp n-am putut decât să mă holbez la ea, dar pe urmă mi-am făcut curaj și i-am spus că mi-a plăcut mult întrunirea. Mi-a mulțumit și a spus că speră să mai vin. Să-ncerce cineva să mă-mpiedice! A ținut un discurs

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
fiu sincer, am petrecut o mare parte a călătoriei uitându-mă la femeile din vagon. Pe lângă că eram divorțat de opt ani, nu mai făcusem dragoste cu o femeie de peste nouă ani și între timp, căpătasem obiceiul de a mă holba, de a estima și de a cântări perspectivele și privirile mele furișe aveau acea intensitate apăsătoare care caracterizează masculul cu adevărat disperat (și periculos). A devenit repede evident că de data asta existau doar două obiective de maxim interes. Unul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
PL? — Paradisul Labagiilor. Toate vedetele de cinema preferate, în pielea goală, înțelegi? Nu te mai chinui cu scenele alea în care o actriță superbă își dă furoul jos câteva secunde și pe urmă dispare din cadru: acum poți să te holbezi la ea cât vrei. O veșnicie, teoretic. Sau cel puțin până se uzează caseta. Priveam dincolo de el, spre fereastră, fără s-o văd. — Asta folosește cu siguranță la ceva, am spus. — Oricum, mă bucur că am stat de vorbă, spuse

[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459

și mașina - cât de curând, În perfectă stare. — Mă rog, m-a Întrerupt ea nepoliticos. Vreau să o iei pe Madelaine și să o lași la apartament Înainte de a te Întoarce la birou. Clic. Și telefonul a amuțit. M-am holbat câteva secunde la el Înainte de a-mi da seama că mi-l Închisese În nas cu bună știință, deoarece Îmi dăduse toate amănuntele pe care puteam spera să le primesc. Madelaine. Cine dracu’ era Madelaine? Și unde se afla ea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
a impacientat gândul că, poate, m-a considerat obraznică. I-am zâmbit dulce. — Marcă dolaru’, a zis el și a Întins mâna. — Trebuie să plătesc ca să-mi indicați direcția? — Marcă dolaru’, neagră sau cu lapte, dă care vrei. M-am holbat o clipă la el, după care mi-am dat seama că știa numai atâta engleză cât să discute despre cafea. — O, neagră e foarte bine. Mulțumesc foarte mult. I-am Înmânat un dolar și am ieșit Înapoi În stradă, mai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
Cassidy adoră pur și simplu cămășile kaki ale lui Tommy - dar Îi trimit și pe olive și pe gri. Fuste și jachete din denim și chiar câteva perechi de șosete s-au revărsat din punga aceea, iar eu am rămas holbându-mă la ele: erau acolo haine cât pentru Întreaga garderobă a patru sau mai mult preadolescenți. Cine dracu’ erau Cassidy și Caroline? m-am Întrebat eu cu ochii la catrafuse. Ce persoană care se respectă poartă jeanși Tommy Hilfiger - În

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
care m-am uitat din nou la femeie. — Ăăă, chiar credeți că Miranda o să poarte așa ceva? am Întrebat-o timid, convinsă că femeia o să deschidă gura ei ca de buldog și o să mă Înghită cu cap cu tot. S-a holbat la mine. Sper că da, domnișoară, ținând cont de faptul că a fost croit și confecționat conform măsurilor exacte pe care le-am primit de la ea, a mârâit ea În timp ce Îmi Înmâna șortul. Și spuneți-i că domnul Kopelman Îi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
ton și salată de iarbă de mare reprezentau, cu siguranță, o situație de urgență, așa că le-am mulțumit În gând părinților că ne făcuseră cinste mie și lui Lily. — A zis: „Bun venit În casa cu păpuși, scumpo!“ S-a holbat la mine cu gura căscată, iar lingurița i-a rămas suspendată În aer. — Ai cel mai nemipomenit loc de muncă, a declarat Lily, care spunea mereu că ar fi trebuit să lucreze și ea un an Înainte de a se reapuca

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
mi-a Înmânat propriul meu card de identificare, pe care se afla o poză despre care nu-mi aminteam să mi-o fi făcut. — A fost făcută de camerele de supraveghere, mi-a explicat ea când a văzut că mă holbez la poză. Sunt peste tot Împrejurul nostru, ca să știi și tu. Au fost mari probleme cu angajați care au șterpelit diverse chestii, haine și bijuterii pregătite pentru ședințele cu fotomodele, se pare că unii curieri și uneori chiar și unii

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
În loc de asta, el mi-a oferit o caserolă gigantică cu Supă - cremă de moluște New England și a declarat cu mândrie că fusese preparată cu smântână grasă. Trei oameni care așteptau la rând la Verdețuri s-au Întors să se holbeze la noi. Singurul obstacol care Îmi rămăsese de ocolit era mulțimea care se adunase la raionul bucătarului-șef al sălii, unde un alt bucătar, aflat În vizită, Îmbrăcat În alb imaculat, rânduia niște bucăți mari de sashimi pentru ceea ce părea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
jos, s-a retras de lângă biroul meu și s-a Îndepărtat pur și simplu, În timp ce eu mă poticnisem În mijlocul frazei. Am simțit cum mă Îmbujorez din cauza unui amestec de confuzie, durere și umilință, iar faptul că simțeam cum Emily se holbează la mine nu-mi era de nici un folos. Mi-am ridicat fața stacojie spre Emily și mi-am dat seama că, Într-adevăr, se holba la mine. — Buletinul e la zi? a Întrebat Miranda, fără a se adresa cuiva anume

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
din cauza unui amestec de confuzie, durere și umilință, iar faptul că simțeam cum Emily se holbează la mine nu-mi era de nici un folos. Mi-am ridicat fața stacojie spre Emily și mi-am dat seama că, Într-adevăr, se holba la mine. — Buletinul e la zi? a Întrebat Miranda, fără a se adresa cuiva anume, În timp ce intra În biroul ei, Îndreptându-se, spre satisfacția mea, drept spre măsuța unde Îi aranjasem ziarele. — Da, Miranda. Poftim, a zis Emily cu mare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
din care nu ai vrea, de fapt, să faci parte. Din perspectiva ta prezentă, pare ceva plăcut, am gândit eu, dar te-ai pomeni vârâtă până peste cap În ceva din care n-ai mai putea ieși. Dar m-am holbat, totuși, la mâna mea, Încercând să-mi reamintesc fiecare amănunt În legătură cu felul În care el mi-o sărutase, după care am vârât mâna cea păcătoasă În poșetă și am scos de acolo mobilul. Am format numărul lui Alex și m-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
hol, Pedro, băiatul cu pronunțat accent mexican care livra mâncarea de la Mangia, stătea la palavre În spaniolă cu Eduardo lângă lift. — Hei, iat-o și pe fătuca noastră, a zis Pedro și câțiva care se-nvârteau pe-acolo s-au holbat la noi. Am adus totul, ca de obicei: slănină, cârnați și un soi scârbos de cașcaval. Ai comandat un singur mic dejun astăzi! Nu știu cum mănânci toate porcăriile astea și rămâi atât de subțire, fetiță dragă. M-am stăpânit să-i

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
O să fie probabil săptămâna cea mai grea, pentru că are nevoie de mult ajutor când e plecată. O să te sune foarte des. — O, ce bine, am zis eu, iar ea și-a dat ochii peste cap. Am dormit cu ochii deschiși, holbați la ecranul gol al calculatorului, până când biroul a Început să se umple și am avut la cine să mă holbez. Ora zece dimineața a adus cu sine primii Tocători, sorbitul discret al cafelelor fără frișcă și cu lapte degresat, având

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
des. — O, ce bine, am zis eu, iar ea și-a dat ochii peste cap. Am dormit cu ochii deschiși, holbați la ecranul gol al calculatorului, până când biroul a Început să se umple și am avut la cine să mă holbez. Ora zece dimineața a adus cu sine primii Tocători, sorbitul discret al cafelelor fără frișcă și cu lapte degresat, având rolul de a trata mahmureala cauzată de șampania băută În seara precedentă. James a trecut pe la biroul meu, cum făcea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
pantofii sau gențile aflate În partea din spate - ducând rafturile pe hol. Încă nu văzusem nici un vizitator al etajul nostru - fie el redactor, sau prieten al cuiva, sau curier, sau stilist - care să nu se oprească și să nu se holbeze la rafturile Înșirate pe hol. Uneori lucrurile erau aranjate În ordinea În care fuseseră utilizate la ședințele foto (Sydney, Santa Barbaraă, alteori pe sortimente de articole vestimentare (bikini, costume etcă, dar În mare parte păreau un amalgam de haine extrem de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
aranjate În ordinea În care fuseseră utilizate la ședințele foto (Sydney, Santa Barbaraă, alteori pe sortimente de articole vestimentare (bikini, costume etcă, dar În mare parte păreau un amalgam de haine extrem de scumpe. Și, deși toată lumea se oprea și se holba și pipăia cașmirurile moi ca untul și rochiile de seară brodate În desene nemaipomenit de sofisticate, Tocătorii erau cei care se foiau cel mai mult În jurul hainelor „lor“ și ofereau comentarii constant, neîncetat cu privire la fiecare articol În parte. — Maggie Rizer

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
cea mai bună prietenă a mea... — OK, OK, liniștește‑te. Se vedea clar că Îl amuza povestea: S‑a dus În oraș aseară cu un tip căruia Îi spunea Băiatul‑Cu‑Inel‑În‑Limbă - știi cine e ăsta? M‑am holbat la el. — În fine, s‑au dus Împreună la restaurant, iar Băiatul‑Cu‑Inel‑În‑Limbă tocmai o conducea acasă, când ei i s‑a părut o idee bună să se despoaie chiar acolo, pe stradă, lângă restaurant. Așa era

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
la petrecere. Am avut din nou senzația ciudată că aș fi În stare să rămân ore Întregi, chiar zile Întregi În stare de transă, privind cum Își dă la o parte bucla aceea unică, adorabilă de pe chipul perfect. În timp ce mă holbam la Lily și la el am devenit vag conștientă de faptul că ar trebui să spun și eu ceva, dar ei păreau să se descurce foarte bine. — Lily, i‑a răsucit Christian numele În jurul limbii. Lily. Grozav nume. Aproape la fel de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
găsesc eu o rochie și tot ce‑ți mai trebuie pentru diseară. Nu‑ți face griji. Ne descurcăm noi. A Început să formeze cu iuțeală numere de telefon și să șoptească instrucțiuni care păreau extrem de urgente. Eu am rămas acolo holbându‑mă la ea, dar ea a fluturat o mână În direcția mea, fără a ridica Însă privirea, și așa am revenit la realitate. — Du‑te, a șoptit ea și s‑a uitat la mine cu o rară expresie de simpatie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]