3,545 matches
-
este, Pentru ea, facem serbare. Cântecele-am învățat Toată ziua-am fredonat, Să le cânt aș vrea eu bine Să fie mândră de mine. Mamelor Râde soarele-n fereastră Dragi mame de ziua voastră . Florile-și dechid corola Fluturașii încep hora. Zâmbet e și bucurie, Uite chiar și-o ciocârlie, Zburând înspre cerul sfânt Umple aerul de cânt. Ca să ne alunge somnul În dar, ne-a trimis-o Domnul, Prin cântec să răsplătească Bunătatea dumneavoastră. Mama Mândră sunt, vă spun și
POEZII PENTRU 8 MARTIE (POEZIE PENTRU COPII) de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 415 din 19 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345239_a_346568]
-
copil. Mai târziu, fiind un copilandru, Ascultam cântecul de bucium, De la stâna lui moș Lixandru, Având farmec, dar și zbucium. Erau odată mulți țărani, Care își arau cu sârg ogorul, De atunci trecut-au ani, De pământ m-apuca dorul. Horele din sat la noi, Jucau după banda lui Jumară, Purtate de flăcăi vioi, La hramul cel din vară. Amintiri sunt pentru mine, Care-n suflet le mai port, Azi sunt departe acele zile, Dar n-au dispărut de tot. Referință
REMEMBER RURAL de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 459 din 03 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345290_a_346619]
-
iar atâta timp cât voi avea ceva de spus, voi spune! *** Taina scrierilor mele se află undeva, departe, acoperită de trecerea anilor. Dacă ar fi să dau timpul înapoi, aș ajunge chiar prin anii copilăriei, când eram îndrăgostită de strigăturile auzite la horă sau la anumite sărbători, precum și de baladele pe care le cântau lătarii pe la nunți și petreceri. Chiar și la înmormântări, femeile își jeleau morții, compunând pe loc versuri cu mesaj special pentru cel plecat. Creațiile folclorice circulau din belșug. Îmi
TAINA SCRISULUI (44) – CREZUL MEU ÎN DESTIN de IOANA STUPARU în ediţia nr. 815 din 25 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345400_a_346729]
-
de balet: Alin Gheorghișan, „Fusta-i cu belea” (Alexandru Flechtenmacher/Anton Pan) și „Tu ești primăvara mea” (Florin Bogardo/ Ioana Crăciunescu, Bianca Sârbu (remember „Dan Spătaru”, Temistocle Popa/ Mircea Block) și Irina Ionescu, „Inima ta” (Vasile Veselovki/ Mihai Maximilian) și „Hora din Moldova” (una dintre cele mai cântate piese de la noi care aparține compozitorului Veaceslav Daniliu). „Vivat Revista!” este programat și vineri, 21 noiembrie. Sâmbătă 22 noiembrie are loc spectacolul „Sosesc deseară”, iar duminică 23 noiembrie, spectacolul „Hohote în Herăstrău”, spectacolul
SFÂRŞIT DE SĂPTĂMÂNĂ AGREABIL, CU ARTIŞTII TEATRULUI DE REVISTĂ CONSTANTIN TĂNASE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376826_a_378155]
-
și cealaltă, o căsuță ca din povești, a lu” Oncelică, case tipice satului românesc de altădată, cu ușa de la intrare înfundată, din scândură lată, bine încherbălată. ......merg mai departe și văd oameni adunați duminica și în zile de sărbătoare la ,,Hora din poiană”la Nae Mateescu , văd și cișmeaua îngropată. de unde puteai să iei apă când presiunea era scăzută și nu curgea la cele de suprafață ....... și aici simt nevoia să fac o lămurire pentru cei care nu știu: pe vremea
AMINTIRI I de FLORI BUNGETE în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/376856_a_378185]
-
sat. Nu s-a întâmplat așa? Atunci să vă explice autorii DEX-ului ce și cum. Castraveți pe la Buzău Îmi este greu să accept că unele cuvinte românești au originea din limba bulgară., așa cum consideră autorii: stejar (stezer), cloșca (klocika), horă (horo), busuioc (bosilek), buruiană (burjan), broboadă (podbratka), copaia (copania), coropișniță (konopistika), ș.a. Probabil că la un târg de Drăgaică, de pe la Buzău, or fi venit niște bulgari să vândă niscaiva castraveți. S-au minunat de ce-au văzut și au exclamat
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Nu s-a întâmplat așa? Atunci să vă explice autorii DEX-ului ce și cum. Castraveți pe la Buzău Îmi este greu să accept că unele cuvinte românești au originea din limba bulgară., așa cum consideră autorii: stejar (stezer), cloșca (klocika), horă (horo), busuioc (bosilek), buruiană (burjan), broboadă (podbratka), copaia (copania), coropișniță (konopistika), ș.a. Probabil că la un târg de Drăgaică, de pe la Buzău, or fi venit niște bulgari să vândă niscaiva castraveți. S-au minunat de ce-au văzut și au exclamat: bre
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
buruiană (burjan), broboadă (podbratka), copaia (copania), coropișniță (konopistika), ș.a. Probabil că la un târg de Drăgaică, de pe la Buzău, or fi venit niște bulgari să vândă niscaiva castraveți. S-au minunat de ce-au văzut și au exclamat: bre valah, krasiva horo de sub stezere la alea mujina cu podbradka i bosilek. Asta, bre, Dragaika veliki praznicâ! Valahii s-u bucurat când au aflat că sărbăoarea lor se cheamă Drăgaica, că hora lor milenară se numește...horo, iar „dragostea nevestelor” cu podbratka se
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
minunat de ce-au văzut și au exclamat: bre valah, krasiva horo de sub stezere la alea mujina cu podbradka i bosilek. Asta, bre, Dragaika veliki praznicâ! Valahii s-u bucurat când au aflat că sărbăoarea lor se cheamă Drăgaica, că hora lor milenară se numește...horo, iar „dragostea nevestelor” cu podbratka se numește bosilek. Habar nu aveau cum le numiseră pe vremuri străbunii lor geto-dacii. Păi, să nu te minunezi? Ce „mecanisme” științifice au folosit autorii DEX-ului ca să descopere aceste
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
și au exclamat: bre valah, krasiva horo de sub stezere la alea mujina cu podbradka i bosilek. Asta, bre, Dragaika veliki praznicâ! Valahii s-u bucurat când au aflat că sărbăoarea lor se cheamă Drăgaica, că hora lor milenară se numește...horo, iar „dragostea nevestelor” cu podbratka se numește bosilek. Habar nu aveau cum le numiseră pe vremuri străbunii lor geto-dacii. Păi, să nu te minunezi? Ce „mecanisme” științifice au folosit autorii DEX-ului ca să descopere aceste „origini”? Iar slavii noștri Toate
LIMBA ROMÂNILOR-4 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1420 din 20 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376809_a_378138]
-
Omagiu > PATRIA Autor: Lia Ruse Publicat în: Ediția nr. 2166 din 05 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Câtă iubire-am strâns pentru tine, țară! Câți nori își picură fluturi-petale Râzând, de drag, în palma clipei tale Sărbătorindu-ți ziua-n horă, iară... Spre lumea noastră pe treptele divine Suișului îți flutură steagul măreț Rugându-ne suav, cerului, pe îngheț, Cu vorbe tandre, dulci, simple și senine. La -Întâi Decembrie- ne duce gândul Bucurându-ne, țară scumpă, în zăpadă, Cum înaintașii au
PATRIA de LIA RUSE în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376927_a_378256]
-
în: Ediția nr. 2116 din 16 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului Îmi cântă ploaia la fereastră, Un cântec vechi, de mult uitat, Jelește toamna-ncet o doină, Mă prind cu sufletu-n cântat... Îmi cântă focul cald în sobă, O horă veche, de demult, Tresaltă sufletu-mi de jale, Mă încălzește ce ascult... Îmi cântă vântul lin în horn, Un cânt de leagăn, de bunică, Pe deal se-aude trist un corn, Când fumu-n zare se ridică... Îmi cântă frunza-n
CÂNTEC de GABRIELA MUNTEANU în ediţia nr. 2116 din 16 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376980_a_378309]
-
după ritmul impus de cineva, aflat undeva prea sus pe scara ierarhiei. Ce-o fi Doamne acolo sus, de se pot dirigui toate aceste destine spre o destinație necunoscută ca și scopul drumului meu? Îi părăsesc pe tinerii prinși în hora deznădejdii și îmi continui periplul fără țintă. Ies din poieniță, trec de ultimii copaci și dau de întinderea nemărginită a unui lan de grâu cu bobul zbârcit în spic. S-a uscat, săracul, de sete. Soarele nemilos și-a înfipt
DRUMUL CATRE NICAIERI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377017_a_378346]
-
Rain, Maria Boldan, acompaniați de formația instrumentală condusă de către prof. Ovidiu Balcu (Ovidiu Balcu - taragot -, Claudiu Topală - saxofon -, Cătălin Topală - acordeon-, Hunor Vass - vioară -, Loredan Pizmaș - tobă. De asemenea, au evoluat în spectacol Ansanblurile folclorice „Zestrea gugulanilor” din Caransebeș și „Hora Belințului”. Pe 11 iunie, aniversarea se va repeta la Arad. Împreună cu maestrul Benone Sinulescu vor cânta de această dată arădenilor artiști nu în mai mică măsură iubitori ai melosului folcloric: Florica Bradu, Cornel Borza, Cornelia Căprariu Roman, Tiberiu Crișan, Adrian
UN GLAS MAGNIFIC URSIT UNUI VODĂ AL CÂNTULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377822_a_379151]
-
Suntem doar doi visători. În zare se vede un om, Pe noi ninge-agale cu flori. Parcă am fi chiar în Rai... În jur, feerie de flori... În iarbă pasc veseli doi cai Și-un vultur se-nalță-nspre nori. Fluturi dansează vioi Hora iubirii pe câmp, Albinele zumzăie-n roi, Iar soarele-i sus, peste-un dâmb. Cad florile parcă din cer, Șuvoi de petale curg râu, Le spulberă vântu-n eter, Lin susură-n vad un pârâu. Mână în mână privim Natura măreață
FEERIE DE FLORI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377884_a_379213]
-
mănăstirea de frumoasă tot cu aur poleită; zugrăveala mai mult aur decât zugrăveală și pre dinlăuntru și pre dinafară și acoperită cu plumb. Și dzicu călugării să fi fost făcută și sfeșnicele cele mari și cele mici și policandru și hora tot prisme de argint”. Sfințirea mănăstirii a fost făcută la 3 septembrie 1470, după victoria obținută de voievodul Ștefan și oștenii săi asupra tătarilor la Lipinți. În toate documentele istorice referitoare la acest eveniment se subliniază atmosfera de mare sărbătoare
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377870_a_379199]
-
românului. Toate chipurile surâdeau, toate vocile exclamau bucuria, plăcerea și iubirea, toate mâinile aplaudau și fremătau ca valurile mării, într-o expresie de bună dispoziție și acompaniament gestic de simpatie și comuniune cu artista. Pe intervalele dintre rânduri se încingeau hore, într-o frenezie elegantă, de bun simț și de nesfârșită voioșie. Scena era încărcată cu flori, iar în mijlocul ei cânta cea mai iubită interpretă de muzică folclorică dobrogeană de azi, Aneta Stan. Spectacolul a fost regizat în cinci tablouri muzicale
ANETA STAN, 50 DE ANI DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376395_a_377724]
-
Afecțiune > IUBESC... DE NELUTA STAICUT Autor: Neluța Stăicuț Publicat în: Ediția nr. 1951 din 04 mai 2016 Toate Articolele Autorului Iubesc.... Iubesc albastrul cerului senin, Iubesc doina cea frumoasă, Iubesc balada cea tărăgănata, Iubesc Miorița cea mult cântată, Iubesc sârbă, hora și chiar perinița, Iubesc și pe neica Bădița, Iubesc pe Eminescu cu Luceafărul sau, Iubesc pe Creangă și pupăza să, Iubesc pe Coșbuc alături de Mama, Iubesc pe Enescu cu rapsodia să, Iubesc pe Brâncuși și opera să, Iubesc pe Arghezi
IUBESC... DE NELUTA STAICUT de NELUȚA STĂICUȚ în ediţia nr. 1951 din 04 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/376430_a_377759]
-
cânt. Dorința Aș vrea să ne-ntâlnim și mâine iar, Acei, ce își iubesc istoria și frații, Din dulcea Bucovina, Basarabia, Ardeal, Ce de milenii ne - au unit Carpații. Mai ieri sosind în mândrul zeu Arad, Ne-am prins în horă cea moldoveneasca, Și-nseamnă, ca o Patrie eu am Și-o limba dulce, românească! Dor Un drum de țară spre o căsuță, Un râu, o barcă și o mândruța, Un cer, un soare și un pământ În limba mamei eu
POEZII LIMBII NOASTRE CEA ROMÂNĂ de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 2071 din 01 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376459_a_377788]
-
creație literară elevi din Poiana Stampei îndrumați de prof. Dorina Paicu și de la Școala Gimnazială Nr. 2 Vatra Dornei, îndrumați de prof. Ioana Iuga, aceștia din urmă, Ungureanu Ilk Diana și Nimigeanu Iulian obținând câte un meritoriu loc III. S. A. „Hora” din Regin, prin ing. Carmen Chiorean, a oferit mai multe premii. În ultima zi a lucrărilor a avut loc adunarea de alegeri a Biroului Director, care este formată din cinsprezece persoane din mai multe țări și o interesantă vizită în
CONGRESUL UNIFERO de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376490_a_377819]
-
zei! Cei atinși de acest foc din oameni devin zei iar din zei devin oameni! Să fi fost mâna lui Bendis? ** Pădurea răsună de chiotele și strigătele de bucurie ale unui popor ce petrece. Fluierele se întreceau în doine și hore iar oamenii băteau pământul cu picioarele, în ritmul acestora, în jocuri vioaie. Cei mai în vârstă, făcând în ciudă perechilor de flăcăi și fete, conduceau jocurile. Printre ei se mai sumenea câte un unchiaș cu câte-o babă spre deliciul
HESTIA DE ILIE FÎRTAT de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1331 din 23 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376471_a_377800]
-
în amintirea celor care vor mai rămâne aici, iar eu cu tine vom putea vizita toate locurile în care acum eu nu pot ajunge decât cu gândul, tu cu lumina ta desăvârșită. Viață și moarte dansează în jurul meu într-o horă amețitoare. Uneori îi cuprind marginile și i le răsfrâng ca un copil curios valul desenat pe o pânză a nu știu cui. Ce apare acolo numai Domnul știe, dar tare îmi plac acei ochi nevinovați rotunjiți și lucioși în căutarea mereu a
AŢA ZMEULUI DE FUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2079 din 09 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375957_a_377286]
-
se roagă Ca cerul să dea o furtună, Să scape de monstrul sălbatic, De-a corupției cunună. Prostimea de sus îi zărește Și-i roagă acasă să fie, La studii, familii, odrasle În țara fără de basme! Flăcăii seînvîrt într-o horă Și cîntec de neam ei mai cîntă, Dar, care neam Doamne, Cînd țara ne este risipă. Prin forfota neagră a vremii, Cu ochii plecați tot mai jos, Păstrăm noi în inimi DUREREA, Că suntem popor preamilos. Și cine va naște
O ȚARĂ DE VIS, CU CASE FĂRĂ FERESTRE! de ALEXANDRU TOPOLENCO în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375993_a_377322]
-
obositor pentru frageda ființă lumina se aprinde în fiecare dimineață cu un răsărit îl văd. el nu-l mai vede sau poate abia acum îl privește respirând aerul cristalin al acelui câmp pe care am pășit timid salt înapoi apoi hora umbrelor s-a întețit în mine calcă un uriaș din piatra unghiulară a înzidirii după ce iubirea a reînvățat zborul în fântâna cu șapte inele ori șapte adâncimi de izvoare nesecate întru credință întru bucuria trăirii creației stagnez atent până la următoarea
PÂNĂ LA PRIMA REÎNZIDIRE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376001_a_377330]
-
Râul Constantinescu Publicat în: Ediția nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului MIRAJUL ORELOR Orele mele multele cine mai asculte-le? Orele mele bunele - flori-miraj cine-adune-le? Orele mele relele mă scrumesc ardelele ... Orele mele dragi ziorele spulber cum horele ... Orele-mi câte-au fost - vamă-n viscol rost pe rost. Orele-mi câte mai sînt - șoapte scrise-n vânt ... Orele-mi câte-or mai fi, vifore le-or puștii, mă voi pierde pe la porți, intrând ieșind din vieți din
MIRAJUL ORELOR de RAUL CONSTANTINESCU în ediţia nr. 1489 din 28 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376027_a_377356]