1,965 matches
-
cartea sa despre radioactivitate . Au fost construite cele mai mari nave din lume, RMS Olympic si RMS Titanic ; automobilele erau tot mai comune; iar primul englez care a atins Polul Sud a fost Robert Falcon Scott. Marea Britanie a pierdut monopolul huilei datorită concurenței americane și germane și apariției altor surse de energie ca petrolul. Utilajele britanice erau depășite tehnologic. Doar un sfert din cărbune era extras mecanic, în raport cu Franța și Germania ce extrăgeau mecanic 89% din cărbunele extras. Deși deținea echipamente
Istoria Regatului Unit () [Corola-website/Science/298984_a_300313]
-
11 10.10.12 10.20.10 sepii Bureți naturali de origine animală Plante marine și alte alge, proaspete sau uscate Perle Perle naturale neprelucrate Perle de cultură neprelucrate SECȚIUNEA C PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINEREURILOR ȘI CARIERELOR SUBSECȚIUNEA CA HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ; PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
marine și alte alge, proaspete sau uscate Perle Perle naturale neprelucrate Perle de cultură neprelucrate SECȚIUNEA C PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINEREURILOR ȘI CARIERELOR SUBSECȚIUNEA CA HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ; PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa 10.20 Lignit Lignit Lignit Grupa 10.3 Turbă Clasa 10
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
de cultură neprelucrate SECȚIUNEA C PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINEREURILOR ȘI CARIERELOR SUBSECȚIUNEA CA HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ; PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa 10.20 Lignit Lignit Lignit Grupa 10.3 Turbă Clasa 10.30 Turbă Turbă 04920 04930 382a 38210.1 38210.2 110a 11010
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
cultură neprelucrate SECȚIUNEA C PRODUSE REZULTATE DIN EXPLOATAREA MINEREURILOR ȘI CARIERELOR SUBSECȚIUNEA CA HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ; PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa 10.20 Lignit Lignit Lignit Grupa 10.3 Turbă Clasa 10.30 Turbă Turbă 04920 04930 382a 38210.1 38210.2 110a 11010 11020
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
SUBSECȚIUNEA CA HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ; PETROL NEPRELUCRAT ȘI GAZE NATURALE; URANIU ȘI TORIU DIVIZIUNEA 10 HUILĂ ȘI LIGNIT; TURBĂ Grupa 10.1 Antracit Clasa 10.10 Antracit Huilă Huilă neaglomerată Brighete, ovoizi și alți combustibili solizi similari produșilor din huilă Grupa 10.2 Lignit Clasa 10.20 Lignit Lignit Lignit Grupa 10.3 Turbă Clasa 10.30 Turbă Turbă 04920 04930 382a 38210.1 38210.2 110a 11010 11020 110b 11030 110c 0509 1212.20 7101.10 7101.21 2701
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
SUBSECȚIUNEA DF COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR DIVIZIUNEA 23 COCS, PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
PRODUSE PETROLIERE RAFINATE ȘI COMBUSTIBIL NUCLEAR Grupa 23.1 Produse din cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n 88442.9 884o 88442.9 331 33100 332 33200 2704 2706
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
cocs prelucrat în furnal Clasa 23.10 Produse din cocs prelucrat în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n 88442.9 884o 88442.9 331 33100 332 33200 2704 2706 23.20.1 23.20.2 23.20.3 23.20
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
în furnal Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Cocs și semicocs din huilă, lignit sau turbă; carbon distilat în retortă Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă sau alte gudronuri minerale Gudron distilat din huilă, lignit sau turbă 884m 88442.7 884n 88442.9 884o 88442.9 331 33100 332 33200 2704 2706 23.20.1 23.20.2 23.20.3 23.20.11 23.20.12 23.20.13 23.20.14 23
by Guvernul Romaniei () [Corola-other/Law/87510_a_88297]
-
descrierea mai axactă a structurii benzenului. Aceasta a fost elaborată de Erich Hückel în 1931 și necesită calculul unui determinant de șase linii și șase coloane pentru a putea obține diagrama energetică a benzenului. Benzenul se întâlnește în gazul de huilă, în petrol și în produsele lichide ale distilării uscate a numeroșilor compuși organici bogați în carbon (huilă, lignit etc.). Este un lichid incolor, extrem de inflamabil și volatil, având un indice de refracție de 1,50. Viscozitatea sa este mai slabă
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
calculul unui determinant de șase linii și șase coloane pentru a putea obține diagrama energetică a benzenului. Benzenul se întâlnește în gazul de huilă, în petrol și în produsele lichide ale distilării uscate a numeroșilor compuși organici bogați în carbon (huilă, lignit etc.). Este un lichid incolor, extrem de inflamabil și volatil, având un indice de refracție de 1,50. Viscozitatea sa este mai slabă decât cea a apei. Benzenul se solidifică la 5,5 °C, temperatura de fierbere fiind de 80
Benzen () [Corola-website/Science/310905_a_312234]
-
cincea după PPC. Este cel mai mare exportator și al doilea importator de bunuri. Economia țării depinde in mare măsură de industrie. Aceasta s-a dezvoltat pe baza unor resurse de subsol foarte importante: cărbuni (lignit-locul I pe glob- și huilă), sare, minereu de fier- și pe baza combustibililor și materiilor prim importate. Germania este a doua producătoare europeană după Rusia de energie electrică, obținută mai ales in termocentrale si atomocentrale. Pe baza minereurilor importate, Germania produce cantități uriașe (locul V
Economia Germaniei () [Corola-website/Science/309099_a_310428]
-
1 milioane tone echivalent petrol (plus 16,6% față de 2010). În anul 2006 producția de cărbune a României a fost de 34,1 milioane tone, din care: Aproape toată cantitatea (99%) se folosește pentru producția de energie electrică și termică, huila contribuind cu 7,2% din totalul de producție de energie electrică iar lignitul cu 32,2%. Puterea calorifica a cărbunelui extras în România este de: Datorită puterii calorifice scăzute, transportul de cărbune este ineficient economic astfel că termocentralele sunt situate
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
iar lignitul cu 32,2%. Puterea calorifica a cărbunelui extras în România este de: Datorită puterii calorifice scăzute, transportul de cărbune este ineficient economic astfel că termocentralele sunt situate în apropierea punctelor de extracție. Fiind purtători de energie primară captivi, huila și lignitul în România nu pot face obiectul unei piețe în adevăratul sens al cuvântului. Evoluția producției interne de huila: <br clear=left> Evoluția producției interne de lignit: <br clear=left> În Valea Jiului există șapte mine de huila la Petrila
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
cărbune este ineficient economic astfel că termocentralele sunt situate în apropierea punctelor de extracție. Fiind purtători de energie primară captivi, huila și lignitul în România nu pot face obiectul unei piețe în adevăratul sens al cuvântului. Evoluția producției interne de huila: <br clear=left> Evoluția producției interne de lignit: <br clear=left> În Valea Jiului există șapte mine de huila la Petrila, Uricani și Paroșeni, care urmează a fi închise, si la Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni. Consumul intern de gaze naturale
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
primară captivi, huila și lignitul în România nu pot face obiectul unei piețe în adevăratul sens al cuvântului. Evoluția producției interne de huila: <br clear=left> Evoluția producției interne de lignit: <br clear=left> În Valea Jiului există șapte mine de huila la Petrila, Uricani și Paroșeni, care urmează a fi închise, si la Lonea, Livezeni, Vulcan și Lupeni. Consumul intern de gaze naturale al României s-a menținut în ultimii ani în jurul valorii de 17 miliarde m³, din care 12 miliarde
Industria energetică în România () [Corola-website/Science/310530_a_311859]
-
Brazi. Odată cu sfârșitul celei de a doua conflagrații mondiale și cu instalarea noului regim comunist se amplifică procesul de exploatare a cărbunelui superior. Astfel, în 1947 se deschide prima galerie din Uricani, în Plaiu Balomir, și începe exploatarea industrială a huilei coxificabile, orașul devenind monoindustrial. În anul 1965 localitatea este ridicată la rangul de oraș, având o populație de peste 4.000 de locuitori. Între 1968 și 1970 se construiește, pe locul bisericii vechi, noua biserică ortodoxă a orașului, având hramul "Înălțarea
Uricani () [Corola-website/Science/297055_a_298384]
-
îmbogățirea în carbon în condițiile lipsei oxigenului) resturilor unor plante din epocile geologice. Procesul de incarbonizare a plantelor preistorice s-a produs cu milioane de ani in urma, prin două procese mai importante: Datorită energiei termice ridicate degajate prin ardere "huila" mai poartă numele de "aurul negru". Materia inițială de bază din care ia naștere cărbunele sunt resturi de plante fosile, care constau mai ales din "feriga uriașă" (Pteridopsida sau Polypodiopsida) care în urmă cu 400 de milioane de ani alcătuia
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
presiuni ridicate, care intensifica procesele de incarbonizare, presiunea elimina apă din "turba" astfel ia naștere "cărbunele brun" (Lignit). Dacă aceste presiuni mari persistă mai departe se continuă eliminarea apei din "cărbunele brun" rezultând cărbunii cu cea mai mare putere calorifica, "huila" și în final "antracitul" care este în același timp și cărbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %. Zăcămintele de huila s-au format cu cca. 280 - 345 milioane de ani in urma, constituind azi
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
continuă eliminarea apei din "cărbunele brun" rezultând cărbunii cu cea mai mare putere calorifica, "huila" și în final "antracitul" care este în același timp și cărbunele cel mai vechi. La antracit procentul de carbon ajunge la 90 - 96 %. Zăcămintele de huila s-au format cu cca. 280 - 345 milioane de ani in urma, constituind azi una dintre principalele resurse energetice ale globului. le brun este un cărbune mai tanar formându-se în perioada terțiara în urmă cu 2,5 - 65 milioane
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
folosit, în special "lignitul", care se găsește în cantități mari, de exemplu în România în bazinul Olteniei, în scopuri energetice, fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de cărbune. Cărbunele brun huilos este un cărbune specific României, are aspect de huila, insă putere calorifica sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huila. Este folosit în scopuri energetice. Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
în bazinul Olteniei, în scopuri energetice, fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de cărbune. Cărbunele brun huilos este un cărbune specific României, are aspect de huila, insă putere calorifica sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huila. Este folosit în scopuri energetice. Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru aprindere. În momentul extracției conține 1 - 5 % umiditate. Are o
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
fiind combustibilul clasic în termocentralele pe bază de cărbune. Cărbunele brun huilos este un cărbune specific României, are aspect de huila, insă putere calorifica sub 20 MJ/kg, ca urmare nu poate fi considerat huila. Este folosit în scopuri energetice. Huila este un cărbune vechi, datând din Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru aprindere. În momentul extracției conține 1 - 5 % umiditate. Are o putere calorifica de 20 - 29 MJ
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]
-
Cretacic și Jurasic. Conține 75 - 92 % carbon în masă combustibila, iar prin încălzire degajă suficiente materii volatile pentru aprindere. În momentul extracției conține 1 - 5 % umiditate. Are o putere calorifica de 20 - 29 MJ/kg. Este cel mai prețios cărbune. Huilele cu flacără lungă (numele vine de la durata degajării volatilelor, care ard cu flacără vizibilă) și de gaz (numele vine tot de la cantitatea volatilelor) nu cocsifica, ca urmare se folosesc în scopuri energetice. Huila de cocs și parțial cea grasă (în
Cărbune () [Corola-website/Science/304844_a_306173]