1,757 matches
-
Acolo, lângă Lună, să te privesc un veac, Să mă îmbăt de tine, să îmi întind aripa, Cu setea ta de viață, o mantie să-mi fac. Mă cauti zici, dar oare, această căutare, Dorești să fie leagăn, iubirii ce iți port? Pe chipul tău cel palid, nu văd decât uitare! Cum poți iubi, nălucă, când sufletul ți-e mort? Ești fără de-nceputuri, și fără de sfârșit, Răsari o clipă-n suflet, dispari în asfințit, Te știu de-o veșnicie și totuși
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
îi căutam pe trupul tău livid, Lipsit de vlagă, și lipsit de patimi. La pieptul tău, la sânu-ți sățios, Culcat pe braț sub ochiul tău cucernic, Tăria de bărbat, să fiu puternic, Mi-ai dăruit din sufletu-ți frumos. Când iți roiau prin curte numai fameni, Și casa era pusă la mezat, Sub nucul cel bătrîn, neîncetat, Mă învățai iubirea ta de oameni. Când au venit și vremuri de restriște, Din coșul de nuiele lânga drum, îți urmăream prin firele de
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
-n ochii tăi, Soarta nu ți-a fost deloc ușoară; Sufletul e prins în vâlvătăi, Gândul ca o piatră grea, de moară. Plângi acum, ți-e sufletul amar, Plângi, femeie dulce, ca vioara, Plângi femeie-n drumul spre altar, Corpul iți vibrează ca ghitara. IOAN GHEORGHIȚĂpseudonim Ion Caesarion Născut în com. Grindu, jud. Tulcea, la 15 septembrie 1961. în 1986 obține premiul revistei „Steaua” la concursul național de poezie”Panait Cerna” și debutează cu un grupaj de versuri în revista clujeană
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
mea sunt vișinii în floaresărută-mă sub albul nesfârșit. îi scutură Aprilie, ninsoare... stârnește vântul seara-n asfințit. Doar greierii se-aud în depărtare pe două voci în cri-cri, amețit. Iubirea mea, sunt vișinii în floare sărută-mă sub albul nesfârșit. Iți amintesti? aproape întâmplare prezența ta, a mea... cât ne-am iubit! Ningea cu flori de vișin, ceruit privea tăcută luna zâmbitoare... Iubirea mea sunt vișinii în floare. Primăvara asta Păpădii pocnesc, vișini dau în floare primăvara asta parc-a-nnebunit
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
ai mâna întinsă, Și steaua să-ți alegi când ele pier, Să te ridici când alții te doboară, Să poți păstra când alții vor s-alunge, Să știi să crezi când alții te înșeală, Să știi să râzi când sufletul iți plânge, Să nu rănești când ție-ți este bine Și calm să fii când e furtună afară, Peste nimic, tu doar să crezi în tine, Și de-ai să crezi, nimic nu te doboară. Când ultim ești, să crezi în
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
Înainte să m-apuce emoțiile, am format numărul de la biroul lui Vivian Grant. — Grant Books, cum vă pot ajuta? mi-a răspuns direct o asistentă cu voce obosită. — Aș putea vorbi, vă rog, cu Vivian Grant? Capul Marei s-a ițit încet deasupra zidului despărțitor, cu o sprânceană ridicată artistic, în sus. — Cine să spun că o caută? m-a întrebat asistenta. — Claire Truman. Sunt o prietenă a lui... Am auzit declicul produs de cineva care a ridicat receptorul pe o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
toc înalt și un ruj de un roșu aprins. Ruj și o față cu o barbă de trei zile - asta nu era niciodată o combinație de succes. Așa cum de succes nu era nici părul de pe pieptul lui Stanley, care se ițea prin dantela feminină a neglijeului. Un fior involuntar mi-a străbătut tot trupul. Am aruncat dosarul înapoi, în dulap, și am încuiat sertarul. Asta e o chestie greșită din mai multe puncte de vedere, m-am gândit în timp ce mă furișam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
într-o seară, să bem ceva, iar ea m-a întrebat dac-am început să iau sedative. Viața părea să fi devenit mută. De la acel sărut, nu mai vorbisem cu Luke - undeva, în adâncul creierului meu, gânduri despre el se ițeau tot timpul, însă eu nu reușisem încă să înțeleg ce însemnau sentimentele mele sau ce-ar fi trebuit să fac în legătură cu ele. Într-un fel, eram recunoscătoare pentru starea asta de zombi - pur și simplu, nu eram în stare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2113_a_3438]
-
va trebui să fie foarte atent cu ce-și va ocupa timpul de acum înainte, pentru că se vor ivi o sumedenie de noi oportunități. Fraierule, în cine ți-ai găsit să-ți pui speranțele, își zice Roja cu glas tare, ițindu și capul afară prin gura de metrou, ciulind urechile la împușcăturile răzlețe venite de pe acoperișuri, fofilîndu-se în patru labe pe lîngă parapetul care fusese ciuruit între timp de gloanțe de la un capăt la celălalt. După doar cîteva mișcări descoperi că
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
întreținere tehnică și reparații. Trecînd prin dreptul geamurilor hambarului observ înăuntru un amfibiu făcut bucăți, cu turela așezată deoparte, plăcile blindate frontale scoase și ele, încît puteai să vezi fără nici o problemă înăuntru în camera de conducere, din care se ițeau mulțimea de pedale, manete și robineți. N-ai timp să mai zăbovești pentru că trebuie să te orientezi cît mai rapid cu putință. Dacă te afli în fața punctului de întreținere tehnică, înseamnă că înaintea ta de cealaltă parte a aleii ai
Dansul focului sau 21: roman despre o revoluþie care n-a avut loc by Adrian Petrescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1317_a_2723]
-
am întrebat cât de tare îmi rănisem partenerul. Am bolborosit: — Lee? Lee? Ai pățit ceva? Apoi în raza vizuală mi-au intrat doi polițai slinoși, cu insigne ridicole, luate de la talcioc și prinse de cămășile lor negre. Fritzie Vogel se iți deasupra lor și mă anunță: — L-am lăsat pe amicul Bobby să plece, ca să ne conducă la prietenul lui. Dar a scăpat de filaj în timp ce tu-ți făceai somnul de frumusețe, chestie care a avut consecințe grave în ceea ce-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
imaginare... nu-i mișcă. Nu-i interesează decât faptele triviale. Mi se pare că e de datoria noastră să le refuzăm această satisfacție, să luptăm Împotriva lor. Când vom fi morți, când nu ne vom mai putea apăra, se vor iți cu antenele fremătând, cu mandibulele scrâșnind. Mai bine să nu găsească nimic, decât pământul pârjolit. Cenușa. Fenimore Își continuă plimbarea, Într-o tăcere meditativă. — Văd că subiectul te pasionează, Henry, spuse ea Într-un târziu. — Așa e. — Și ți-ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
mai este loc pentru alt bărbat. Modul În care Du Maurier nega consecințele logice ale propriei intrigi Îl amuza, dar nu făcu presiuni. Ajunseră la Banca Confidențelor și se așezară În lumina palidă a soarelui de primăvară. Câteva brândușe Își ițeau timid capetele din iarba Înaltă. — În ciuda acestei imense... a acestei obositoare și uneori nesuferite corespondențe... trebuie să fii mulțumit de succesul enorm al lui Trilby? spuse Henry. — Da, sigur, banii sunt bineveniți, deși n-am câștigat atât cât pare să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cu poftă. Fluturii, albinele, furnicile și buburuzele, până și gândacii de Vaca Domnului își văd fiecare de treaba lor, fiind foarte ocupați. Pe o potecă ascunsă, făcută din inimi, au început să vină trandafirii agățători. Viorele, toporași și ghiocei se ițesc prin iarbă, iar păpădiile ce încep să se îngălbenească îi însoțesc. " Fluturaș, nu mai ai aripioare / Domnul conte ți le-a retezat" Peste ei, în tot, toate există pace și armonie, așa cum numai în natură poate și ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
e că tocmai din această cauză nu terminăm niciodată ce avem de spus: totul e incomplet și frumusețea cere mai mult și tot mai mult. Raze întunecate se ascund în noapte, se încolăcesc, se tot foiesc, vocabularul și el se ițește și totul în cerc se-nvârtește: e rococo. Vise sălbatice și vise de noapte se împletesc în coroane de flori, razele multe nu se țin departe, și vin și ele în caseta de spic. Se adună, se zbat, lunecă unele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
vrea să îmi spună șoapte prietenești, de iubire, însă ea e supărici și nu vrea să o facă. Nu te mai foi și stai locului ! Ideea era.... Însă cert e că o idee era. Mă copile, lasă vrăjeala! Ideea se ițește. Îmi vreau prințul chipeș. E superfain, va fi supermișto, un tip de tip! O singură dată în viață Am avut o copilărie însorită, și când îmi amintesc copilăria o fac cu plăcere. Mai ales că războiul mondial se terminase când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
abisuri de spermă, cățărate pe două picioare. Mai fierbinți decât fierbătoarele electrice pe sub cârpele lor. Și când, dintr-o solidaritate petrecăreață de bucureștean, has-Satan sări plictisit între ele, în pijamaua lui alb-verzuie, cu prohabul lui căscat, prin fanta căruia se ițea grumazul gros al sculei belite, iconița atârnată de el și capul bărbos al unui popă de țară. Cap, 132 DANIEL BĂNULESCU câteva secunde de catargul cișmelei, o examinară, înconjurînd-o și ciupindu-i pleoapele și pulpele cu boturile lor de ogari
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
de an, Capitala îl uitase deja, nimeni nu-și mai întrebuința după-amiezele pentru a învăța, pe de rost, numărul ce evalua capacitatea craniană a Spintecătorului sau, măcar, pentru a-i aduce în discuție, ca odinioară, necontroversata putere de seducție. Se ițiseră alți exploratori ai întunericimii comportamentelor omenești: Bar-Marafet, cel care împrăștia tetanosul în semeni, zgîrîindu-i, în intersecții, pe imprudenți, cu vârful bont al unui cui ruginit. Sau încruntații frați Gioală, tripleții care, folosindu-se de fălcile unui clește cu coadă prelungă
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
în batjocură, peste doi metri. Și-aici orice înșelătorie era, cu desăvârșire, exclusă. Picioroange, nu. Sandale cu tocuri de optzeci de centimetri, nu. Toate membrele inferioare ale apariției îi erau descălțate. Și, în plus, de sub cămășoiul de noapte, i se ițeau, de-a dreptul surprinzător, apăsate pe alămurile pedalelor instrumentului, tălpile dezgolite. Tînără! Din două mișcări, uriașa abandonă la preclasici. Nici una, nici două, i se tolăni pe genunchi. Și se porni sălbatecă să pupe și să sufoce la Sinistrat. - Strungarul meu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
nisipului umed. Picăturile de ploaie nu puteau fi zărite decât foarte târziu, când se apropiau la două lățimi de palmă și aproape imediat se spărgeau cu pocnete de becuri pe caldarâm. De ambele rânduri plouă cam o oră. Când își iți capul din vizuina, de sub folia aburită, cercetând strada Perone în lung și în lat, desluși siluete subțiratece, cu um- 374 DANIEL BĂNULESCU fines, jugulând pe nesimțite și cel de-al doilea capăt al strungii de stradă. - Predolene... - Mmîh. Ordonați! zâmbi
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
haina de la costum și așezând-o pe spătarul unuia dintre scaune. Ai nota zece pentru spiritul de observație. Julia a urât tunsoarea din secunda în care a văzut-o. Era mult prea scurtă și evident inegală. Deasupra urechii drepte se ițea un smoc îmbelșugat de păr, în vreme ce urechea stângă nu se lovea de nici un obstacol pilos. La început, Julia nici n-a știut cum să reacționeze. Unde te-ai tuns? Spune-mi și-o să am grijă ca niciodată, în toată viața
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
gemut. Tati prostovanultc "Tati prostovanul" În timp ce frunzărea revista OK!, Julia s-a oprit brusc să se holbeze la imaginea unei femei îmbrăcate în ceea ce părea a fi un abajur cu franjuri întors cu susul în jos. Piciorușele viguroase i se ițeau din fund ca două trunchiuri de copac, iar labele erau îndesate într-o pereche de sandale ortopedice, cu talpă de plută, care arătau cu cel puțin un număr mai mici decât ar fi trebuit. Julia a studiat intrigată fotografia, ca să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
de pâine, invizibilă în spatele crustei de mucegai, zăcea pe o oglindă spartă, iar un păianjen își țesea pânza între una și cealaltă. Cârpe, hârtii și frimituri fuseseră și ele acoperite de învelișul atotstăpânitor al mizeriei. Iar deasupra podelei îmbâcsite, se ițeau, amenințătoare sculpturile. Sculpturi care, prin comparație își făceau străbunele cioplite din Casa Fiului Răsare să pară niște revărsări de frumusețe și bucurie. Respingătoarele și contorsionatele forme, chipuri, trupuri, membre trunchiate și peisaje de coșmar vorbeau despre o patimă tot mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
desprinseră din ochii migdalați și se prăbușiră, cu zgomot stins, de masă. Ce Dumnezeu ai, Lola? am Întrebat-o nedumerit. Mi-a făcut semn că adică să o las În banii ei. De sub rochia roșie, inspirat decoltată, sânii micuți se ițeau pe jumătate, curioși. Era palidă, Lola, și...se făcuse neînchipuit de frumoasă acum. I-am spus: Lolă dragă, Lolă mică și somnoroasă, trebuie să te duc să te culc (și unde se putea mai bine decât la hotelul din centrul
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
deasupra apei, ca un aligator. Mă uit la femeia care dispare În oglinda aburită de lângă mine și-mi zic că ăsta e timpul ei, doar al ei, singură, cu excepția dinozaurului Barney stingher pe care nu l-a observat, care Își ițește deodată capul dintre genunchii ei, cu un rânjet de criminal În serie. Cada e foarte veche, cu porțelanul străbătut de vinișoare gri-albastre. N-am mai avut bani după ce am făcut bucătăria, așa că gradul de jeg crește pe măsură ce urci: cu cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]