19,061 matches
-
aer de nesuportat și un fum iute. Bocetele echipei speciale satirizează mai ales faptele celor rămași în viață.Înhumarea măștii este și o subtilă invocație către puterile mărginite ale naturii, gata să irumpă în mugurul de pom și colțuri de iarbă.Sărbătoarea se încheia cu un bal. OBICEIURI DE CRACIUN Obiceiuri de advent Pentru comunitățile de maghiari și germani din Banat, sărbătorile religioase de iarnă încep cu Adventul sau „Venirea (Domnului)”, perioadă caracterizată printr-o așteptare bucuroasă a lui Iisus. În
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
că vrea să se întoarcă imediat în țară, «ca să se poată delecta cu mâncările gătite cu sarea scoasă din ocnă de Nae Ionescu».“ * Să ți se umple viața, trupul, de insectele în care ți se vor fi transformat cuvintele, ca iarba și fierea nevomitată să se preschimbe în scrierea levitației, fără noroc, fără vină, cu înălțarea retezată la publicare. * Trăim, din nefericire, într-o lume de după neant. Cel ce a părăsit neantul a făcut-o cu scopul sinistru de a fi
Singurătatea lui Adam: despre neîmplinire şi alte regrete by Claudiu Soare () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1325_a_2713]
-
supărării Tale, Doamne,/ Care m-ai azvârlit departe/ ca să nu am de Tine parte,/ nici către inima Ta, cale./ Ci zilele-mi sunt, azi, ca oarba,/ prelunga umbră tot mai lungă/ pe care-amurgul o aruncă,-/ iar eu mă veștejesc ca iarba..."( Psalmul 101). Sau un fragment la care orice filolog vibrează, fie via Dosoftei, fie pe calea unui volum ca șalul e șarpele Isadorei: "La apele care curg/ prin Vavilon, acolo stam/ jelindu-ne, întru amurg,/ Sionul când ni-l aduceam
Șerban al Arabiei by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9418_a_10743]
-
umbrelor: Expresionismul în cinema. Cel mai recent volum al lui Petre Rado este publicat postum, sau, după cum afirma Carmen Firan în introducere, "apare mai devreme decât era plănuit și în același timp prea târziu". Trebuie spus de la bun început că Iarba verde dintre case este un volum (re)compus și eterogen. Întâlnim aici cronici de film, mici eseuri, interviuri și texte memorialistice, care, la prima vedere, sunt așezate destul de haotic și fără discernământ. Pe parcursul lecturii însă, texte care, la un moment
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
tencuiala peticită, igrasia canceroasă a fațadelor, lipsa de logică edilitară a orașului" (p. 90). Oricine poate recunoaște în descrierea exemplară a lui Petre Rado spoiala care ne înconjoară și ne trimite direct la zicala cu gardul vopsit și leopardul aferent. Iarba verde dintre case nu e nici o carte importantă, nici o carte care să facă valuri, nici o carte care va ajunge la mulți cititori. E doar o mică mărturie, înduioșătoare și discretă, întocmai pe măsura autorului ei.
Decadentism la bani mărunți by Răzvan Mihai Năstase () [Corola-journal/Journalistic/9421_a_10746]
-
opera mai multor lucruri decît a unui autor"?): universul prozei lui Gheorghe Crăciun este o lume de citate. Pe cine altcineva decît pe cel robit cărților, ficțiunii, "trucajului" cultural, îl mai poate emoționa marea, o ciutură în mijlocul cîmpiei, firul de iarbă, cerul, văzduhul "plin de cîntece ciripitoare" sau, iată, povestea lui Dafnis și Cloe? Realul nu e al celor care îl "trăiesc", ci aparține, ca fapt literar și, deci, în profunzimea sensurilor sale, scriitorului (lui Vlad Ștefan), insului care, avînd o
O lume de citate by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/9446_a_10771]
-
a doua jumătate a secolului al XIX-lea, deci demodată ca stil de viață, dar relatată prin filtrul unei narațiuni moderne, cu inserții fluide ale trecutului într-un prezent privit printre gene, în care contează mai mult norii și stelele, iarba și florile, ploaia și frunzele decât evenimentele și contextul social. De altfel referințele sociale sunt foarte palide: bărbații maturi din roman fac plasamente la bănci, citesc ziarul "Universul", se întrunesc în serate vag aristocratice, de clasă mijlocie ce își asumă
O iubire de altădată by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9449_a_10774]
-
ajungeau doar imnul și lauda" (Nici adevărurile nu ne fac mai liberi). Fraza se fărîmițează așa încît autorul are impresia a vorbi cu bucăți de var dintr-un perete surpat, sîngele se preface într-un șerpișor care se ascunde în ierburi să-și digere otrava, sufletul duhnește a carne acrită, viața e un ghem de vipere, sărutul e de nisip, moartea se prelinge din memorie asemenea unei bomboane intens colorate între dinții anemici ai copilului. Ca într-un muzeu al ororilor
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
pasul atrocități: "Trompetistului nebun un cîntec i-a smuls/ jumătate de cap/ dar el continuă să cînte/ cu jumătate de gură/ pe malul unui fluviu ce s-a uscat/ precum o pată de cerneală/ care-a udat o sămînță de iarbă să crească" (Jazz). Sau: "Orașul se retrage între zidurile sale de/ carne. cometele sparg vitrinele cozile lor mari/ fac să strănute gropile comune dormitoarele/ comune/ iubirile și absențele comune. femeile care nu au/ fost iubite cîrpesc cu ochii lor cerul
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
avut cine să-l pedepsească..." (Antiteze). Copilăria deturnată, făptura omenească alterată prin neîmplinire constituie de asemenea pregnante referințe la contextul de opresiune în care s-a format autorul: "Ce năpraznic îi crește barba copilului bătrîn/ îi iese din obraji ca iarba dintr-un mormînt/ primăvara un mormînt proaspăt un obraz/ de lut în care rădăcinile sorb ridurile// pliurile pielii ascund micile vietăți care dau/ viață frumuseții eterne umane în fond la ce bun/ o floare în cazanele înfloririi pe un pumn
Întuneric moral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9493_a_10818]
-
într-o "imensă lume în ruină, în care unele ziduri continuă să stea în picioare, în care multe subzistă putrede și sinistre, cele mai multe însă zac deja la pămînt, destul de pitorești - unde au existat vreodată ruine mai frumoase? - și năpădite de ierburi mari și mici". Un simptom al crizei e reprezentat de prăbușirea credinței, de "moartea lui Dumnezeu", centru al unei puteri superioare puterii statale, deoarece a fost înălțată pe spiritualitate. însă religia continuă a viețui măcar în subliminalul gînditorului. Sub fascinanta
Profil Nietzsche (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9519_a_10844]
-
îi este mai aproape RATB-ul decît cerul și mai utilă deratizarea decît converasția metafizico-mondenă cu spiritele strămoșilor sau cu duhurile pămîntului. Și astfel, de o vreme-ncoace grija nu-i dă pace, visu-l ocolește, gura nu-i mai tace, iarba nu-i mai place. Reacționînd în fața unei lumi tot mai bolnăvioare, artistul s-a transformat prompt într-un fel de vindecător, în alcătuirea căruia fuzionează perfect medicul curant și exorcizatorul. El nu-și mai îmbărbătează plămînii și nici nu-și
Secvențe estivale by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9530_a_10855]
-
Pipoton... - stepele trebuie să fie lăsate să crească libere, să dea fân pentru cai, pentru cavaleria sălbatică a lui Gingis-han, idee mongolică de nestatornici; Hrușciov a vrut mai târziu să dea o pondere mai mare, americană, dar n-a ținut, ierburile perene, ideologia asiatică a lui Stalin, adânc pătrunsă și în tratarea pământului, triumfând iarăși, cu tot cortegiul de consecințe, până și în literatură... Cerealele, porumbul, cer efort, perseverență, corectarea naturii. Stalin... și asta mergea și în semiotică, nu-i așa
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
cortegiul de consecințe, până și în literatură... Cerealele, porumbul, cer efort, perseverență, corectarea naturii. Stalin... și asta mergea și în semiotică, nu-i așa?... Stalin nu iubea cerealele, sursă de bunăstare, libertate, deci spirit critic, democratic deci; el iubea instinctiv ierburile perene, asceza, cumpătarea, domnule, teama, frica, spaima, groaza și celelalte din ierburile perene, domnule, pricepi?... hrana trupelor de cavalerie, că păpica o dădeau ceilalți, de pe teren, proaspăt cuceriții, amărâții, domnule, păi? Ce nevoie mai era să te spetești pe câmp
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
corectarea naturii. Stalin... și asta mergea și în semiotică, nu-i așa?... Stalin nu iubea cerealele, sursă de bunăstare, libertate, deci spirit critic, democratic deci; el iubea instinctiv ierburile perene, asceza, cumpătarea, domnule, teama, frica, spaima, groaza și celelalte din ierburile perene, domnule, pricepi?... hrana trupelor de cavalerie, că păpica o dădeau ceilalți, de pe teren, proaspăt cuceriții, amărâții, domnule, păi? Ce nevoie mai era să te spetești pe câmp ca prostu^... (șah mat, făcu Clanc, călărind elefantul Glonț). în acel moment
Pipoton vorbindu-le lingviștilor idealiști by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9544_a_10869]
-
de notat, ca o caracteristică stilistică frapantă, frecvența enumerărilor și a juxtapunerilor. Inventarul substantival, verbal, adjectival, sintagmatic realizează un cumul luxuriant de realități secvențiale, relevate prin aglomerarea de senzații, detalii, fulgurații în veritabile enciclopedii (cum ar fi, de pildă, enciclopedia ierbii, p. 255-256). Cât despre faptul că în numele Leontina se cuprind două identități, una masculină, discretă, în Leon, alta feminină, pregnantă, în Tina, contează prea puțin. În ultimul roman al lui Gheorghe Crăciun speculațiile sau construcțiile teoretice sunt, spre beneficiul literaturii
Savoarea impudorii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9543_a_10868]
-
lături, lăsând să se vadă, când spinarea, când burta albicioasă a prăzii, și trece uneori un sfert de oră, trece aproape un ceas, lupta continuă, lumea se adună ca la înec. în cele din urmă, Mureșul zvârle peste umăr în iarbă somnul de treizeci de kile. într-un oraș în care se lucrează fierul, un pește enorm, palpitând, zbătându-se, rostogolindu-se prin iarba verde, vie, tras la strung milioane și milioane de ani, pare... "un obiect" atât de rar, o
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
lupta continuă, lumea se adună ca la înec. în cele din urmă, Mureșul zvârle peste umăr în iarbă somnul de treizeci de kile. într-un oraș în care se lucrează fierul, un pește enorm, palpitând, zbătându-se, rostogolindu-se prin iarba verde, vie, tras la strung milioane și milioane de ani, pare... "un obiect" atât de rar, o invenție atât de stranie, încât face să te oprești din drum, ca să-l contempli. * Apă și oțel. Două pasiuni. Apa-i viața. Celălalt
Arad,1963(din carnetul de reporter, variantă) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9587_a_10912]
-
vizionarism, postură profetică . Cât de mult vă recunoașteți în toate acestea și cărei experiențe literare a ultimelor decenii vă asimilați? - Mă rugați să vă vorbesc despre poezie, iar eu prefer să vă vorbesc despre cum citește poetul creșterea firului de iarbă. Dar realitatea visului? Dar conținutul unei interogații? Are el experiența norului, a trecutului? Căci, așa cum spunea nobelistul Ivo Andrici, trecutul este doar ceea ce n-a trecut niciodată. Mă preocupă adeseori suprarealiștii de pe o bicicletă chagalliană. În plus, țin să vă
Petru Cârdu by Mirela Giura () [Corola-journal/Journalistic/8036_a_9361]
-
ideologică. Descoperirea unui lăstar verde în mormanul de gunoi metalic și aducerea lui pe nava mamă constituie evenimentul declanșator al unei revolte a mașinilor al cărui lider refuză întoarcerea pe Terra așa cum suna inițial scenariul trasat de înaintași. Firul de iarbă trezește un fior whitmanian în căpitanul obez care-și regăsește cel puțin o parte din vitalismul de odinioară. Terrei i se mai dă o șansă, însă pentru această șansă societatea de pe Axiom trebuie să se trezească din narcoza hedonistă. Dragostea
Wall-E și Eva by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/8197_a_9522]
-
sale în intelect: "cerurile erau căzute-n somn/ apele clipoceau adormite și ele./ eu mă ridicasem de la pămînt,/ așa suspendat dormeam și eu,/ visam/ un cîmp nemărginit// pe care treceau miriade de furnici./ ele își croiseră cărare/ printre firele de iarbă colosale,/ o cărare de la ierusalim pînă în creierul meu./ fiecare furnică purta în spate/ cîte o fărîmă de zid./ desfăcuseră cetatea în părți infinitezimale/ și veneau s-o reclădească în creierul meu" (în somn - o viziune -). Același simțămînt al apartenenței
Un afectiv cerebral by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9632_a_10957]
-
a făcut fiul meu./ S-a făcut o dansatoare din buric./ Cu clipsuri. Barbară./ S-a făcut riduri prin alte femei./ S-a făcut amintire. și uitare./ S-a făcut mielul care suflă aburi cu o nară asupra lumii./ Ca iarba să crească, să iasă de sub/ creasta lumii și să străpungă.// Viața mea s-a făcut un banc bun./ O glumă de-a dreptul existențială./ O poantă aproape hilară." (Lumea amăgitorului. 1. Dulce otravă). Versurile sunt de o inegalitate izbitoare. Sunt
Sex și mistică by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/9631_a_10956]
-
și lumina și a pornit la reorganizarea întregii firi. Sticla a devenit, astfel, materie primă și materie finită, suport mineral și substanță vitală, fermă ca roca meteorică, fragilă ca germenele abia perceptibil prin găoacea seminței și mlădioasă ca firul de iarbă. Ea s-a așezat umilă, asemenea grohotișului, devenind una cu pămîntul, sau, dimpotrivă, s-a înălțat cu o energie nebănuită, transformîndu-se în instalație complexă și în arhitectură cu o irepresibilă vocație sacră. Pentru că, în ultimă instanță, Ioan Nemțoi chiar asta
Portrete și schițe by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9666_a_10991]
-
scrieri diferite de tiparul "cărții-arbore": o scriere realizată prin modelul tulpinilor subterane care se multiplică și se conectează la infinit. Scriitura rizomatică se ramifică imagistic și lingvistic conform unei logici intermediare și hibride, plurale și extensive. Cartea-rizom, având modelul creșterii ierbii în mod dezordonat, descentrat, deschis și non-ierarhic, se opune cărții de tip arbore sau rădăcină, carte fixă, centrată, închisă și ordonată, funcționând în chip genealogic, urmând principiul logicii binare și constituind binecunoscuta emblemă axis mundi. Mai degrabă decât să ofere
Strategii literare by Lucia Simona Dinescu () [Corola-journal/Journalistic/9703_a_11028]
-
Ne atrăgeau și borcănașele cu șerbet de trandafir, în care vâram lingurițele pe rând. Ne adunam pe malul Mureșului înarmați, cum zic, fiecare cu câte o linguriță și apucam din borcănaș porții de șerbet, pe care-l savuram trântiți în iarbă, cu ochii pironiți pe bolta cerului" (pp. 51-52). Unele dintre poveștile de demult sunt la limita bancului. Rememorându-le azi autorul retrăiește întregul context al momentului în care le-a auzit inițial, inclusiv mimica povestitorului și naivitatea copiilor de atunci
Vocile amintirii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9720_a_11045]