113,729 matches
-
a „României literare”, dl Nedelcovici s-a referit la el și la consecințele deschiderii arhivelor fostei instituții comuniste * „Un fel de sondaj, neoficial, desigur” a condus-o pe dna Gabriela Gavril spre titlul editorialului său din Timpul ieșean pe noiembrie: Imaginea șifonată a revistelor culturale. Cît de șifonată, nu știm, fiindcă editorialul nu ne comunică procente, cifre, informații cuantificabile. Nici număr de respondenți (toți, tineri absolvenți ai universității, studenți și elevi). Poate, în numărul pe decembrie * În aceeași publicație, un lung
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
de ZIUA, e de părerea că fostul președinte irakian ar fi fost ținut captiv timp de trei săptămâni. Cităm din Ziua: “Răpitorii au purtat negocieri cu americanii pentru a obține recompensa de 25 de milioane de dolari. Din motive de imagine, americanii au renunțat la tratative și au organizat operațiunea “Red Drawn”. În momentul scoaterii din așa-zisa ascunzătoare, Saddam părea înfometat și bătut. “Numele meu este Saddam Hussein. Sînt președintele Irakului și vreau să negociez” * Unul dintre scenariștii autohtoni este
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13292_a_14617]
-
cu lumini stinse, înviorat totuși de o imaginație destul de îndrăzneață, care n-a trecut neobservată de exigentul E. Lovinescu, al cărui cenaclu îl frecventa de pe vremea liceului și care îl va caracteriza mai târziu și definitiv în formula “miliardarul de imagini”. Căci scrisul junelui aspirant la aureola poetică atrăgea atenția, încă de pe atunci, tocmai asupra unei anumite facilități în provocarea de metamorfoze ale imaginii chemate să aproximeze starea lirică și obiectele ei încă puțin numeroase, dar reverberante pentru fantezia mobilă, deja
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
frecventa de pe vremea liceului și care îl va caracteriza mai târziu și definitiv în formula “miliardarul de imagini”. Căci scrisul junelui aspirant la aureola poetică atrăgea atenția, încă de pe atunci, tocmai asupra unei anumite facilități în provocarea de metamorfoze ale imaginii chemate să aproximeze starea lirică și obiectele ei încă puțin numeroase, dar reverberante pentru fantezia mobilă, deja greu de disciplinat, a acelei prime cărți. Ceea ce a urmat a fost, cum se știe, o suită de transformări spectaculoase ale scrisului său
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
pe care-l dorea adus la zi, adică în sincronie cu pulsul epocii mașiniste și ritmurile ei mecanice, în opoziție însă cu aceeași gramatică și logică nu de mult ironizate: “Creatorul nou a dărâmat deci și regulile cunoscute ale gramaticii. Imaginea nouă a creat și o construcție nouă. Și cât de admirabile imagini rezultă uneori din o greșeală de gramatică” - scria el într-un articol de referință, intitulat chiar Gramatică (în “Punct”, nr. 6-7, 1925). Jurând, atunci, pe doctrina constructivistă ilustrată
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
epocii mașiniste și ritmurile ei mecanice, în opoziție însă cu aceeași gramatică și logică nu de mult ironizate: “Creatorul nou a dărâmat deci și regulile cunoscute ale gramaticii. Imaginea nouă a creat și o construcție nouă. Și cât de admirabile imagini rezultă uneori din o greșeală de gramatică” - scria el într-un articol de referință, intitulat chiar Gramatică (în “Punct”, nr. 6-7, 1925). Jurând, atunci, pe doctrina constructivistă ilustrată în artele plastice abstracționiste, aproxima un derivat echivalent, a ceea ce era propus
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
lună a plăcintarului devenit brusc poet”... Asemenea propoziții făceau, desigur, ecou și postulatelor lui Tzara dintr-un manifest Dada neieșit încă complet din aria de reverberație abstracționistă, după cum această miză pe un soi de poezie concretă, cu exploatarea deopotrivă a imaginii poetice și a configurației sonore și plastice a poemului, nu era străină de recent asimilatele idei ale unui Théo Van Doesburg, citit în franceză și chiar în românește, în texte unde “neoplasticianul” olandez de la “De Stijl” chema exemplul gramaticii stricte
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
corespondențe similare cu arta constructivistă, aproximând o “atitudine” apropiată, “răsfrântă în poezie”, ce presupunea “îndepărtarea oricărui subiectivism, integrarea portretului, naturei moarte, nu ca expresie de suflet, ci ca existență materială, organică”. Sintetic, aceste operații se concentrau într-o definiție a imaginii poetice care circula, în datele ei de bază, în întreg mediul avangardist, de la futuriști la dadaiști și chiar suprarealiști, însă pe care Voronca o remodelează sub accent constructivist-abstracționist: “Plăsmuire abstractă, imaginea: raport pur a două elemente cât mai îndepărtate (sau
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Sintetic, aceste operații se concentrau într-o definiție a imaginii poetice care circula, în datele ei de bază, în întreg mediul avangardist, de la futuriști la dadaiști și chiar suprarealiști, însă pe care Voronca o remodelează sub accent constructivist-abstracționist: “Plăsmuire abstractă, imaginea: raport pur a două elemente cât mai îndepărtate (sau cât mai apropiate) între ele” (v. Tudor Arghezi, fierar al cuvântului, în nr. 3 din mai 1925 al “Integral”-ului). Pe atunci, respingea categoric “dezagaregarea bolnavă, romantică, suprarealistă” abia anunțată pe
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
ivit întotdeauna aceluia ce nu se îngrijea de adevăr, nu-i căuta cu voință conturul, nu-i isca cu preștiință flacăra”. Sensibilitatea frământată, spiritul neliniștit, “romantic” al tânărului poet, înclinația lui mai degrabă spre reverie decât spre ingineria reglată a imaginilor presa, se vede, asupra carcasei articulate la rece a programului adus la zi al discursului, căci încă pe când mai afișa sloganuri “integraliste” sprijinite, zicea, “pe fundamente constructiviste”, mai scăpase câte o propoziție inflamată altfel decât prin scânteie electrică, lăsându-se
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Ilarie Voronca s-a desfășurat într-o deplină osmoză cu acest traiect, i-a urmat zigzagurile și meandrele, ajungând în cele din urmă la un fel de coerență, de unitate în diversitate. Căci, dacă suntem atenți mai ales la definirea “imaginii” de către poet, după ce, pe coordonate post-simboliste (un model a putut fi Adrian Maniu din anumite Figuri de ceară) începuse deja să practice “imagismul”, făcând din metaforă și comparație instrumente amplu reverberante în jurul “obiectelor” de plecare, remarcăm că multiplicarea punctelor de
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
Zonă, apoi programele unor Jules Romains, Georges Duhamel și, mai ales, amplele poeme-reportaj ale lui Blaise Cendrars, Valery Larbaud sau Paul Morand, deschise spre “lumea întreagă”, cu o curiozitate excitată și o retină mereu gata să înregistreze evenimente, obiecte, mișcări, imagini, proiecții ale fanteziei, se potrivea de minune sensibilității sale, imaginației lui “imperialiste”. I-a venit exact la momentul oportun definiția deja citată a “imaginii poetice” ca ecuație între elemente cât mai îndepărtate între ele sau, zicea el, cât mai apropiate
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
lumea întreagă”, cu o curiozitate excitată și o retină mereu gata să înregistreze evenimente, obiecte, mișcări, imagini, proiecții ale fanteziei, se potrivea de minune sensibilității sale, imaginației lui “imperialiste”. I-a venit exact la momentul oportun definiția deja citată a “imaginii poetice” ca ecuație între elemente cât mai îndepărtate între ele sau, zicea el, cât mai apropiate, căci contiguitatea metonimică putea face servicii similare celor ale metaforei. Micul moment futurist-dadaist-constructivist de la “75 H.P.” a fost, așadar, unul de exercițiu destructurant, de
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
bună măsură, și ale mișcării noastre de avangardă în ansamblu, reprezentată emblematic în trăsăturile ei de “sinteză modernă”. În literatura franceză, spre care a trecut după 1933, oarecum cumințit, mărturisind rezerve față de experiențele primei tinereți, când “împreuna cuvinte bizare” și imagini insolite, angajamentul său umanitarist și poezia sa ce se voia “comună” n-au rămas neremarcate, dar nici nu s-au bucurat de ecoul meritat, așteptându-și încă mai dreapta evaluare. Peste mode și timp, vocea autorului lui Ulise și al
Centenar Ilarie Voronca “Miliardarul de imagini” by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/13282_a_14607]
-
fi fost publicat după moartea autorului (dar cu acordul testamentar al acestuia), cine ar fi fost în măsură să garanteze autenticitatea textului? Și-ar fi dat cineva seama dacă editorul ar fi retușat discret conținutul pentru a-și proteja propria imagine sau pentru a pune la adăpost interesele prietenilor ori credibilitatea morală a unor repere ale timpului? Singurul în măsură să certifice autenticitatea unui asemenea document este autorul și, de aceea, consideram că publicarea unui jurnal nu s-ar putea face
Cronica marii bălmăjeli by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13296_a_14621]
-
de afirmare a credinței. În mod absolut, artistul glosează pe tema (spirituală și nu livrescă) a sacralității textului, a identificării transcendenței cu semnul grafic, în timp ce din perspectiva geografiei culturale el ar putea fi plasat la intersecția civilizației hebraice cu lumea imaginii arabe și cu proiecțiile grafice, în special cu acelea din categoria miniaturii, ale creștinismului de factură orientală. Georgeta Năpăruș Chiar dacă succesiunea registrelor pe verticală și ritmica elementelor pe orizontală par a constitui suportul unei lecturi narative, în fapt pictura Georgetei
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
sau de orice altă formă de retorism. Pentru că, în ciuda asocierii lor în același plan, formele sale nu comunică între ele altfel decît plastic. Deși apropiate, ele trăiesc autonom, deși juxtapuse, ele sfîrșesc prin a fi solitare. Tabloul devine, astfel, o imagine extinsă a lumii și o metaforă dezvoltată a realității înseși. Dar a unei realități care a ieșit din amorf și trăiește deplin experiența maximei diversități într-o exemplară unitate. Într-un anume fel, pictorița preia, la altă scară, mai puțin
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
accentele atît de personale din pictura sa nici nu puteau fi preluate, iar elementele exterioare, cele care alimentează, de cele mai multe ori, uceniciile, nici nu prea există. Rafinamentul cromatic și extrema delicatețe a compozițiilor, lirismul difuz și vibrațiile imponderabile însoțesc fiecare imagine, indiferent dacă ea este portret, peisaj ori natură statică. Însă cea care ilustrează deplin calitățile atît de particulare ale acestei picturi este peisagistica. Transparențele atmosferei, ritmurile cromatice și jocurile densităților i-au oferit artistului un spațiu vast și exclusiv pentru
Artiști în epură by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13310_a_14635]
-
Muguraș Constantinescu Cînd în 1697, Charles Perrault (1628-1703) publică volumul care l-a făcut celebru, Povești sau basme de odinioară cu moralități, el strecoară în imaginea de frontispiciu, ce reprezintă o bătrînă istorisind copiilor, seara, lîngă foc, și un al doilea titlu, Poveștile Mamei Mele Gîsca, prin care își recunoaște, s-ar părea, datoria față de sursa anonimă, folclorică. Mama, Lelea, Mătușa Gîscă - numită uneori și Barză
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
istorisind copiilor, seara, lîngă foc, și un al doilea titlu, Poveștile Mamei Mele Gîsca, prin care își recunoaște, s-ar părea, datoria față de sursa anonimă, folclorică. Mama, Lelea, Mătușa Gîscă - numită uneori și Barză - era, fără îndoială, în epocă, o imagine emblematică pentru povestitorul popular. Dar relația poveștilor lui Perrault cu cele tradiționale, istorisite odinioară de “Mama Gîsca” (după cum ne-o arată frontispiciul desenat de Perrault însuși - aceasta toarce lîna și deapănă totodată caierul poveștii, seara) este ceva mai complicată. S-
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
-i albastră, este văzută, datorită contextului - începutul și sfîrșitul poveștii ironizează simțul foarte practic al mezinei, oarecum altfel: Barbă Albastră are și ceva din ființa diferită, respinsă de către ceilalți, condamnată la singurătate sau la moarte. Chiar dacă la nivelul unor secvențe, imaginile și simbolurile pot fi atinse de oribil, de fantastic, de terifiant, sau chiar de macabru (să ne gîndim la unele scene și tablouri binecunoscute din Frumoasa din Pădurea adormită, din Scufița Roșie, din Barbă-Albastră, din Degețel), găsim la nivelul corpusului
Charles Perrault și jocul șăgalnic cu povestea by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13287_a_14612]
-
a II-a) a amintirilor dlui Dan Ciachir despre Eugen Barbu. Om de casă, cîndva, al pe drept contestatul scriitor, dl Ciachir are inteligența să scrie cu obiectivitate despre Barbu, fără a-i insulta memoria, dar și fără iluzia că imaginea negativă a acestuia în opinia culturală românească este neapărat o eroare. * Jurnalul literar (nr. 17-29) reia din revista franceză Eléments pour la civilisation européenne o primă parte dintr-un amplu articol al lui Jean-Claude Maurin despre Cioran și Eliade. Nu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13315_a_14640]
-
buni actori ai teatrului, vechi și noi, și, totuși, nu o să-i recunoașteți. Un spectacol ce coagulează o trupă și un anumit tip de energie în spiritul cel mai pur al redescoperirii forței cuvîntului, al vervei limbii române, născătoare de imagini fantastice, imagini ce-i cuprind din toate părțile pe cei implicați într-o poveste nouă și veche, de ieri, de azi și dintotdeauna. Este vorba, așadar, de Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, în citirea și regia năstrușnice ale lui
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
ai teatrului, vechi și noi, și, totuși, nu o să-i recunoașteți. Un spectacol ce coagulează o trupă și un anumit tip de energie în spiritul cel mai pur al redescoperirii forței cuvîntului, al vervei limbii române, născătoare de imagini fantastice, imagini ce-i cuprind din toate părțile pe cei implicați într-o poveste nouă și veche, de ieri, de azi și dintotdeauna. Este vorba, așadar, de Înșir’te mărgărite de Victor Eftimiu, în citirea și regia năstrușnice ale lui Alexandru Dabija
Ce zic bobii? by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13309_a_14634]
-
teologice unei viziuni platonico-iudaice, veterotestamentare, asupra dumnezeirii, una acorporală și nonvizuală, creștinismul oriental și-a însușit cu o anume vehemență, de cîteva ori de-a dreptul fundamentalist și belicos, interdicția decalogului în ceea ce privește ,,chipul cioplit”. Chiar și numai distrugerea sălbatică a imaginilor, șirul de excomunicări și dezbaterile fără sfîrșit pe tema imaginii din vremea lui Leon al III-lea Isaurul și a urmașilor sînt suficiente și convingătoare. Pe celălalt versant european, pe cel apusean, lucrurile stăteau puțin mai altfel. Moștenitor direct al
Sculptura fără istorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13286_a_14611]