1,813 matches
-
o scriere din 1916, Lenin extindea viziunea antagonistă a relațiilor dintre state, propusă anterior de Hilferding și Bukharin, asupra fenomenului războiului. Scrierile lui Lenin sînt ambigue în privința războiului. Unii cercetători susțin că el nu reușise să evidențieze cauza exactă a imperialismului (Barone 1985: 53). Probabil că nu era un adept al teoriei sub-consumului. Lenin vorbea ca și cum n-ar fi pus niciodată sub semnul întrebării principiul lui Marx cu privire la tendința scăderii ratei profitului, ca primă cauză a imperialismului (O'Connor 1970). Cu
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
evidențieze cauza exactă a imperialismului (Barone 1985: 53). Probabil că nu era un adept al teoriei sub-consumului. Lenin vorbea ca și cum n-ar fi pus niciodată sub semnul întrebării principiul lui Marx cu privire la tendința scăderii ratei profitului, ca primă cauză a imperialismului (O'Connor 1970). Cu toate acestea, el era ferm convins că tendința către monopoluri interne nu poate fi replicată la nivel internațional. Altfel spus, el nu accepta viziunea unui trust mondial, care să conducă lumea în mod brutal, dar care
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
dinspre ramurile și țările cele mai dezvoltate, și în care rata profitului este cea mai scăzută, spre cele care oferă cel mai mare profit. Ceea ce înseamnă că deplasarea capitalului spre alte ramuri și țări devine cea mai importantă caracteristică a imperialismului capitalist. Nu nevoile comerciale, ci cele financiare provoacă o competiție internațională între monopoluri și o reîmpărțire a lumii între țările cele mai puternice. Acest argument se opune altei faimoase teorii marxiste, anume teza ultra-imperialismului a lui Kautski (pe care atît
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
care atacurile lui Lenin și Bukharin împotriva lui Kautski nu sînt convingătoare, fără ca prin aceasta Kautski să aibă dreptate, vezi Brewer 1990: 131-2). TEORIA SOVIETICĂ A RELAȚIILOR INTERNAȚIONALE Baza concepțiilor sovietice asupra relațiilor interna-ționale este reprezentată de teoriile marxiste asupra imperialismului. Evoluția lor prezintă totuși o legătură disproporționat de strînsă cu practica politicii externe sovietice. Reinterpretînd legile marxismului, teoria sovietică își propune să interpreteze trecutul, să ghideze deciziile prezente și să prevadă viitorul. Cu toate acestea, dacă comportamentul politic extern înregistra
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
cele două abordări. Cu toate acestea, reducînd balanța puterii sau corelația forțelor la doi poli principali, decurg firesc argumentele sumei zero. În plus, ambele concepte sînt absolut esențiale pentru marile lor școli de gîndire, respectiv realismul și teoria sovietică a imperialismului. Balanța puterii și corelația forțelor sînt factori obiectivi care limitează domeniul consecințelor posibile în politica internațională, precum și posibilul comportament rațional (și legitim) al statelor. În afară de asemănările evidente între cele două concepte, nu toate diferențele invocate între ele sînt reale. În ciuda
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
diferite a politicii externe capitaliste și a celei socialiste, sau sînt rezultatul oportunităților și valorilor diferite. Nici chiar includerea categoriei de clase sociale, teoretic prioritare în raport cu statele, nu este suficientă, atunci cînd este aplicată, pentru a diferenția teoriile sovietice ale imperialismului de teoriile balanței puterii. Teoretic vorbind, introducerea actorului clasă poate permite o explicație mai rafinată: chiar și atunci cînd atributele statelor nu se schimbă, corelația forțelor se poate schimba. Așa că teoriile sovietice ale imperialismului pot concepe schimbarea, pe cînd o
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
pentru a diferenția teoriile sovietice ale imperialismului de teoriile balanței puterii. Teoretic vorbind, introducerea actorului clasă poate permite o explicație mai rafinată: chiar și atunci cînd atributele statelor nu se schimbă, corelația forțelor se poate schimba. Așa că teoriile sovietice ale imperialismului pot concepe schimbarea, pe cînd o concentrare exclusivă asupra statului nu va fi capabilă să o perceapă. În practică, analiștii sovietici, atunci cînd stabilesc corelația forțelor, accentuează tot mai mult relațiile dintre state, în dauna concentrării inițiale asupra claselor. În
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
interstatală: coexistența pașnică și îngrădirea Coexistența pașnică, la fel ca și îngrădirea, este o politică între două superputeri și aliații lor, bazată pe o strategie a cooperării și confruntării simultane (vezi capitolul 4). Chiar dacă motivele războiului sînt de găsit în imperialism, tabăra socialistă poate accepta să conviețuiască cu forțe imperialiste, cel puțin pentru o vreme. Coexistența pașnică corespunde unei strategii de cooperare tactică. Ea se bazează, înainte de toate, pe decuplarea competiției internaționale de la sfera militară și redirecționarea ei către sfera economică
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
noi din afara vechiului continent. Caracterul revoluționar al multora dintre politicile noilor state făcea ca sistemul Concertului să devină problematic. "Epoca noastră trebuie să găsească o structură care să împace responsabilitățile noilor națiuni cu aspirațiile lor" (Kissinger 1969: 54). Odată cu declinul imperialismului, lumea devenise finită: conflictele europene nu puteau fi nici exportate, nici compensate în afara Europei. În fine, creșterea interdependenței globale crea o legătură între decizii și efectele lor în întreaga lume. Orice eveniment influența balanța centrală, dar nu era în mod
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
înspre concepte de putere structurală, iar apoi va examina economia politică internațională dezvoltată de Gilpin și Strange. PUTERE ȘI DEPENDENȚĂ Originile intelectuale ale teoriilor dependenței Se pot identifica două rădăcini intelectuale impor-tante în dezvoltarea teoriilor dependenței: teoriile marxiste occidentale ale imperialismului și criticile structuraliste ale teoriilor liberale ale comerțului internațional. Teoriile marxiste occidentale postbelice ale imperialismului nu sînt preocupate în primul rînd de lupta între clasele burgheze din țările industrializate, așa cum erau predecesorii lor clasici (vezi capitolul 6). Teoriile absorbției surplusului
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și Strange. PUTERE ȘI DEPENDENȚĂ Originile intelectuale ale teoriilor dependenței Se pot identifica două rădăcini intelectuale impor-tante în dezvoltarea teoriilor dependenței: teoriile marxiste occidentale ale imperialismului și criticile structuraliste ale teoriilor liberale ale comerțului internațional. Teoriile marxiste occidentale postbelice ale imperialismului nu sînt preocupate în primul rînd de lupta între clasele burgheze din țările industrializate, așa cum erau predecesorii lor clasici (vezi capitolul 6). Teoriile absorbției surplusului au încercat să înțeleagă cum clasele capitaliste din țările nucleului cantonează Sudul în subdezvoltare și
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
să înțeleagă cum clasele capitaliste din țările nucleului cantonează Sudul în subdezvoltare și cum statele nucleului și corporațiile multinaționale controlează țările de la periferie prin intermediul exploatării (economice) (vezi fig. 11.1). Fig. 11.1. Teoriile absorbției surplusului (Baran și Sweezy) Față de imperialismul clasic, marxismul occidental de după 1945 (de exemplu Baran și Sweezy) subliniază trei fenomene noi. Primul este un nou tip de monopol, care explică atît subconsumul, cît și expansiunea imperialistă. Într-o situație de capitalism monopolist, competiția prețurilor este eliminată, ele
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
el descrie relațiile de putere în cadrul sferei de schimb (monopolul) și în cadrul sistemului politic (coerciția extra-economică). La fel, Bill Waren (1980) reinstituie autonomia politicii, respingînd determinismul economic care apare în unele scrieri despre dependență. În viziunea lui, identificarea (leninistă) a imperialismului cu extinderea pieței mondiale duce la confuzia între efectele negative ale creșterii capitalului, care ar trebui văzută ca un fenomen economic, și impactul statelor capitaliste avansate, care este politic. Dacă capitalismul este progresist, cum afirmă marxismul ortodox, atunci subdezvoltarea trebuie
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
subdezvoltarea trebuie să-și aibă explicația în altă parte, fie în amînarea efectelor pozitive pentru mai tîrziu (cum a făcut Marx), fie în atribuirea unei determinări cauzale mai puternice relațiilor politice. O astfel de accentuare a cauzelor extraeconomice în analiza imperialismului poate fi găsită și la Laclau, care definea dependența economică ca "absorbția constantă de către o regiune a surplusului economic al altei regiuni" (Laclau 1979: 36), o definiție pur descriptivă ce nu prea i-ar deranja pe mercantiliști. Dar economiștii nemarxiști
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
vor pleda pentru o teorie dinamică a avantajului comparativ, în care dotările ar trebui create prin politici conștiente și protejate în faza lor incipientă; de asemenea, ea va fi criticată și de socialiști și de Lenin în teoria sa asupra imperialismului. În viziunea lui Gilpin, primul război mondial a constituit un test pentru deplasarea de putere produsă o dată cu declinul Marii Britanii și ridicarea Germaniei și a Statelor Unite. Lipsa unei conduceri puternice în perioada interbelică a dus la prăbușirea sistemului. O nouă ordine
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
și inextricabil legate" (Gilpin 1987: 46). Într-o lucrare ulterioară, el discută din nou diferența dintre cele două ideologii și spune că ea constă în principal în două concepte diferite asupra naturii umane. Marxismul susține maleabilitatea omului și anunță sfîrșitul imperialismului, al războiului și al statului, după revoluția comunistă (Gilpin 1987: 43). Aici Gilpin atinge o idee profundă. Realismul se bazează pe un scepticism filosofic în ceea ce privește potențialul naturii umane, într-un sens în care marxismul, copil al Iluminismului, nu o face
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
1987: 59) analizează revoluția keynesiană ca reacție la problemele inerente capitalismului din secolul al XIX-lea, pe care Marx le-a identificat într-un mod mai mult sau mai puțin corect. Capitalismul este totuși, prin natura sa, expansionist. O dată cu sfîrșitul imperialismului teritorial și, deci, cu diminuarea capacității de a exporta povara ajustărilor capitaliste, contradicțiile capitaliste au ricoșat înapoi către economiile conducătoare. Cum s-a văzut încă de la sfîrșitul secolului al XIX-lea, capitalismul devine prin natura sa conflictual la nivel internațional
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Calleo și Strange 1984: 114). Strange critică teoria regimurilor, considerînd-o o idiosincrazie puternică, care încă dă prea multă atenție relațiilor interguvernamentale și care este astfel înclinată în favoarea celor bogați și puternici și a agendei lor (Strange 1982b: 17). Este ideologia imperialismului non-teritorial (Strange 1982a: 482). Ținînd seama de toate acestea, mesajul este clar: principala tendință de teoretizare din relațiile internaționale și economia internațională fie prezintă sistemul internațional ca fiind "consacrat de către Dumnezeu sau de către Istorie" (Strange 1975: 215), fie îngustează agenda
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Relations, Brighton: Harvester Press, pp. 3-21. Banks, Michael and Martin Shaw (eds) (1991) State and Society in International Relations, London: Harvester/ Wheatsheaf Press. Barnes, Barry (1982) T.S. Kuhn and Social Science, London: Macmillan. Barone, Charles A. (1985) Marxist Thought on Imperialism: Survey and Critique, London: Macmillan. Bartelson, Jens (1996) 'Short circuits: society and tradition in international relations theory', Review of International Studies 22, 4 (October), pp. 339-60. -(1995) A Genealogy of Sovereignty, Cambridge: Cambridge University Press. Beitz, Charles (1979) Political Theory
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
im 20. Jahrhundert, Stuttgart: DVA. Brecher, Michael (1993) Crises in World Politics, Oxford: Pergamon Press. Brenner, Robert (1977) 'The origins of capitalist development: A critique of Neo-Smithian Marxism', New Left Review 104, pp. 25-92. Brewer, Anthony (1990) Marxist Theories of Imperialism, 2nd edn, London, New York: Routledge. Brown, Chris (1992) International Relations Theory: New Normative Approaches, New York et al.: Harvester Wheatsheaf. Bull, Hedley (1984) 'The revolt against the West', in Hedley Bull and Adam Watson (eds) The Expansion of International Society, Oxford
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
System, Boulder, Colo.: Westview Press, pp. 103-129. Claude, Inis L. (1962) Power and International Relations, New York: Random House. -(1989) 'The Balance of Power Revisited', Review of International Studies 15, 2 (April), pp. 77-85. Cohen, Benjamin J. (1973) The Question of Imperialism: The Political Economy of Dominance and Dependence, London: Macmillan. Collier, David (ed.) (1979) The New Authoritarianism in Latin America, Princeton: Princeton University Press. Connolly, William (1991) Identity/ Difference: Democratic Negotiations of Political Paradox, Ithaca: Cornell University Press. Cox, Robert, W
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Institutional Change, and Economic Performance, Cambridge: Cambridge University Press. Nye, Jr., Joseph S. (1990) 'Soft Power', Foreign Policy 80 (Fall), pp. 153-171. -(1988) 'Neorealism and Neoliberalism', World Politics, 40, 2, pp. 235-51. O'Connor, James (1970) 'The Meaning of Economic Imperialism', in Robert I. Rhodes (ed.) Imperialism and Underdevelopment: A Reader, New York: Monthly Review Press, pp. 101-49. Odell, John S. (1988) 'From London to Bretton Woods: Sources of Change in Bargaining Strategies and Outcomes', Journal of Public Policy (special double issue
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Cambridge University Press. Nye, Jr., Joseph S. (1990) 'Soft Power', Foreign Policy 80 (Fall), pp. 153-171. -(1988) 'Neorealism and Neoliberalism', World Politics, 40, 2, pp. 235-51. O'Connor, James (1970) 'The Meaning of Economic Imperialism', in Robert I. Rhodes (ed.) Imperialism and Underdevelopment: A Reader, New York: Monthly Review Press, pp. 101-49. Odell, John S. (1988) 'From London to Bretton Woods: Sources of Change in Bargaining Strategies and Outcomes', Journal of Public Policy (special double issue: 'International Monetary Cooperation, Domestic Politics, and
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Politics and Foreign Policy: A Reader in Research and Theory, New York: Free Press, pp. 304-14. -(1964) 'The Stability of a Bipolar World', Daedalus 43, 3, pp. 881-901. -(1959) Man, the State, and War, New York: Columbia University Press. Warren, Bill (1980) Imperialism: Pioneer of Capitalism, London: New Left Books. Wassmund, Hans (1982) Grundzüge der Weltpolitik. Daten und Tendenzen von 1945 bis zur Gegenwart, München: Beck. Webb, Michael and Stephen D. Krasner (1989) 'Hegemonic Stability Theory: An empirical assessment', in Review of International
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
artistului), ambiția afirmării individuale în plan pur spiritual prin capitalizarea unei puteri simbolice, activate de principiul ascetic. Drept urmare, nici cea mai pesimistă "filosofie" (shopenhauerianismul, de pildă) nu va reuși să anihileze cu totul "voința de putere (expresie a individualității)" pentru că "imperialismul e adevăratul principiu al personalității omenești". Ca atare, sentimentul morții și aspirația ataraxică se regăsesc atât în creația eminesciană, cât și în cea lovinesciană, fără ca speculația teoretico-filosofică despre lume și viață să aibă consecințe practice și să conducă la sterilitate
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]