5,387 matches
-
accesul indivizilor la scopurile pe care aceștia le valorizează. Privitor la sistemele de indicatori de referință, în prezent considerăm că indicatorii dezvoltării mileniului (ONU) constituie sistemul de măsurare cu cea mai ridicată vizibilitate, alături de sistemele de indicatori structurali și de incluziune socială implementați în cadrul UE și deci cu o aplicabilitate mai restrânsă spațial, pe aceștia din urmă alegând să îi tratăm distinct, ca exemplificare a modului în care au fost preluați și completați în România. Obiectivele de dezvoltare ale mileniului, rezultat
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
literatura de specialitate românească, măsurarea dezvoltării sociale a urmat în special două direcții de cercetare, una privind calitatea vieții și alta centrată pe sărăcie/deprivare și probleme sociale, la care se adaugă în ultimii ani o nouă perspectivă, cea a incluziunii sociale. Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. UE utilizează o serie de indicatori de incluziune socială structurat pe mai multe nivele, având un set comun de indicatori pentru
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cercetare, una privind calitatea vieții și alta centrată pe sărăcie/deprivare și probleme sociale, la care se adaugă în ultimii ani o nouă perspectivă, cea a incluziunii sociale. Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. UE utilizează o serie de indicatori de incluziune socială structurat pe mai multe nivele, având un set comun de indicatori pentru țările-membre (de nivel primar și secundar), propus într-o variantă extinsă de studiul lui
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sociale, la care se adaugă în ultimii ani o nouă perspectivă, cea a incluziunii sociale. Recent, a fost inclusă printre sistemele de măsurare în România și perspectiva incluziunii sociale promovată la nivel european. UE utilizează o serie de indicatori de incluziune socială structurat pe mai multe nivele, având un set comun de indicatori pentru țările-membre (de nivel primar și secundar), propus într-o variantă extinsă de studiul lui Atkinson et al.. (2002) și adoptat de Comisia Europeană într-o variantă mai
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune/incluziune socială</style></title></titles><dates><year>2004 </year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" size="100%">Bucure</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ști</style></pub-location><publisher><style face="normal" font="default" size="100%">Institutul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
font="default" size="100%">, Comisi</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">a</style><style face="normal" font="default" size="100%"> Na</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">țională Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale</style></publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Panduru et al., 2004); - capabili să măsoare mai degrabă rezultatele (cât pot oamenii citi și scrie) decât intrările (cât s-a cheltuit pe educație); - bazați pe o teorie bine întemeiată, adică testată
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
regional, dezvoltați de marile regiuni politice și economice, au elaborat sau sunt în procesul de elaborare de indicatori regionali de dezvoltare. În ceea ce privește UE, Comitetul de Protecție Socială (SPC) a propus un set de 10 indicatori primari și opt secundari de incluziune socială, aprobat la Summitul UE de la Laeken în 2001 ADDIN EN.CITE <EndNote><Cite><Author>Atkinson</Author><Year>2002</Year><RecNum>64</RecNum><record><rec-number>64</rec-number><foreign-keys><key app="EN" db-id="efxwr2vxxfpseuear9bv2armwff9tsw2rxzw">64</key></foreign-keys><ref-type name="Book">6
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
author><author><style face="normal" font="default" size="100%">Vlad Grigora</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ș</style></author></authors></contributors><titles><title><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">Indicatori de excluziune/incluziune socială</style></title></titles><dates><year>2004 </year></dates><pub-location><style face="normal" font="default" size="100%">Bucure</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">ști</style></pub-location><publisher><style face="normal" font="default" size="100%">Institutul
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
font="default" size="100%">, Comisi</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">a</style><style face="normal" font="default" size="100%"> Na</style><style face="normal" font="default" charset="238" size="100%">țională Anti-Sărăcie și Promovare a Incluziunii Sociale</style></publisher><urls></urls></record></Cite></EndNote>(Panduru et al., 2004). O altă abordare la acest nivel este European Structural Indicators, elaborați ca răspuns la apelul summit-ului de la Lisabona de a transforma UE în „cea mai dinamică și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de poluare al unor tehnologii este regăsită chiar și în regiunile cele mai slab dezvoltate ale planetei, grație acțiunilor organizațiilor ecologiste. Oferă oportunități structurate de exprimare a revendicărilor unor categorii excluse îndeobște din procesele politice convenționale și contribuie, astfel, la incluziunea socială. Piven și Cloward (1977) au arătat că mijloacele democrației reprezentative sunt puțin accesibile și eficiente pentru promovarea intereselor categoriilor sărace din țările dezvoltate. Participarea la m.s., ca instrument și manifestare a democrației participative (vezi participare și dezvoltare socială și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
fără a se ajunge la un rezultat. În aceste situații, este necesară o organizare foarte bună a cadrului general de dezbatere și o coordonare strategică a întregului proces. De exemplu, în cadrul procesului de elaborare a documentului strategic comun în domeniul incluziunii sociale (JIM), elaborat de către Guvernul României și Comisia Europeană în perioada 2003-2005, numărul mare de instituții implicate care aveau de elaborat contribuții sectoriale a generat inițial un blocaj în demararea elaborării propriu-zise a documentului. Stimularea și relansarea acestui proces s-
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
importante în ceea ce privește obiectivele dezvoltării, relațiile dintre dimensiunile economic, social și politic și rolurile diverselor categorii de actori implicați în activități de dezvoltare. Prosperitatea economică este văzută ca incompletă și nesustenabilă fără atributele cetățeniei sociale și politice (Marshall, 1950), ceea ce presupune incluziune socială și participare (cetățenie activă), obiectivul la nivel macro fiind coeziunea socială. Reevaluarea operei lui Tocqueville, mai ales a intuițiilor sale privitoare la rolul comportamentului asociativ și participativ în funcționarea democrației americane și curentul „capitalului social”, care a teoretizat, inițial
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
instituțional format din ministere, agenții, comisii. Trebuia identificată, în interior, instituția responsabilă. În 1998, datorită conflictelor din Guvern, strategia a rămas pe hârtie. Ea nu a fost implementată. În 2001, noul Guvern a instituit Comisia Anti-Sărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) subordonată primului ministru, în cadrul Guvernului. Primul pas al implementării strategiei a fost crearea unei instituții - CASPIS. CASPIS a elaborat un Plan anti-sărăcie și de promovare a incluziunii sociale. Planul a reprezentat al doilea pas al implementării strategiei. Desigur
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
2001, noul Guvern a instituit Comisia Anti-Sărăcie și de Promovare a Incluziunii Sociale (CASPIS) subordonată primului ministru, în cadrul Guvernului. Primul pas al implementării strategiei a fost crearea unei instituții - CASPIS. CASPIS a elaborat un Plan anti-sărăcie și de promovare a incluziunii sociale. Planul a reprezentat al doilea pas al implementării strategiei. Desigur, în anii care s-au scurs de la adoptarea strategiei, planul a suferit modificări importante față de forma inițială. CASPIS trebuia să elaboreze atât planul, cât și un plan de implementare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și a obiectivelor generale propuse. Spre exemplu, în cazul PNAinc, o componentă importantă a impactului implementării a fost crearea mecanismelor și a capacității instituționale pentru p.s. CASPIS a promovat o nouă politică socială integrată, centrată pe un nou concept - promovarea incluziunii sociale -, depășind abordarea fragmentară orientată exclusiv spre combaterea sărăciei și a problemelor sociale critice. Au fost fixate prioritățile în cadrul problemelor sociale grave, cu dezvoltarea unor direcții precise de acțiune. Deși implementarea planului a fost parțială, ea a contribuit la cristalizarea
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
și Familie). Raportată doar la structura unei organizații, Mercer restrânge aria de utilizare a p.s. la domeniul instituțiilor publice. Există însă și planuri strategice sectoriale care implică efortul a două sau mai multe instituții. Planul național antisărăcie și promovare a incluziunii sociale, strategia de promovare a turismului, strategia de promovare a produselor românești sunt doar câteva exemple de astfel de planuri. Concluzii În sectorul public, utilizarea p.s. nu a cunoscut aceeași amploare ca în domeniul economic sau militar. James L. Mercer
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
ale acesteia: - instituțională, care favorizează două direcții: una orientată spre legitimizarea activității de planificare și alta orientată spre instituționalizare ca oportunitate pentru implementarea planurilor și proiectelor; - interactivă, orientată spre crearea legăturilor public-privat pentru a îmbunătăți performanțele planificării; - sociocrată, centrată pe incluziunea în societate. Etapele p.t. sunt aceleași ca în orice proces de planificare strategică: definirea problemelor (inclusiv diagnoza problemelor), stabilirea obiectivelor, generarea alternativelor de soluționare, evaluarea acestora, selectarea celor mai viabile soluții, implementarea lor și asigurarea unui feedback prin monitorizare și
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Regională și aprobat de Consiliile de Dezvoltare Regională. Județean Planul de amenajare a teritoriului județean (PATJ) Este elaborat sub coordonarea Consiliului Județean. Programul de dezvoltare economică și socială a județului Este elaborat sub coordonarea Prefecturii. Planul județean antisărăcie și promovarea incluziunii sociale (până în 2005) înlocuit de Planul județean din domeniul incluziunii sociale și protecției sociale (începând cu 2007) Este elaborat sub coordonarea Consiliului Județean. Este elaborat sub coordonarea Prefecturii. Zonal Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) De exemplu, zona metropolitană
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
de amenajare a teritoriului județean (PATJ) Este elaborat sub coordonarea Consiliului Județean. Programul de dezvoltare economică și socială a județului Este elaborat sub coordonarea Prefecturii. Planul județean antisărăcie și promovarea incluziunii sociale (până în 2005) înlocuit de Planul județean din domeniul incluziunii sociale și protecției sociale (începând cu 2007) Este elaborat sub coordonarea Consiliului Județean. Este elaborat sub coordonarea Prefecturii. Zonal Planul de amenajare a teritoriului zonal (PATZ) De exemplu, zona metropolitană a Bucureștiului, zona periurbană a municipiului Târgu-Mureș. Local Planul urbanistic
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
sfârșitul secolului al XIX-lea, drepturile sociale prind contur abia în secolul XX. Drepturile sociale sunt mai vag definite decât cele economice și politice, ele fiind cuprinse pe o plajă foarte largă, de la dreptul la o minimă securitate financiară la incluziune socială și dreptul la un trai decent, în concordanță cu standardele predominante la nivelul societății. Ce presupun politicile sociale? Necesitatea existenței unor p.s. se fundamentează pe recunoașterea necesității intervenției statului în economie. Dacă necesitatea existenței unor politici publice care să
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
într-o bunăstare modestă. În țările care optează pentru o ideologie liberală, egalitatea nu este o valoare. Importanța competitivității economice diminuează importanța egalității sociale. Un caz special îl constituie apariția unor noi valori: de exemplu, în UE, coeziunea socială și incluziunea socială. b. Fezabilitatea/oportunitatea soluționării respectivei probleme. Apariția resurselor necesare de soluționare a unei probleme sau apariția de noi oportunități de acțiune face ca aceasta să devină manifestă. De exemplu, dezvoltarea medicinei, a capacităților de tratament, face ca incidența bolilor
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
Guvernul a elaborat strategii pentru fiecare domeniu de politici publice supus cadrului larg al reformelor de preaderare. Din perspectiva tranziției și a dezvoltării sociale, cele mai relevante documente ale perioadei 2001-2007 sunt Programele Economice de Preaderare (PEP), Memorandumul Comun al Incluziunii Sociale România-UE (JIM) și acordurile cu FMI și BM. Comisia Europeană a inițiat și o serie de reforme instituționale în administrația publică prin intermediul programelor de twinning cu cele 15 state membre UE de la acea vreme. Relația României cu instituțiile financiare
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
internaționale ce au avut ca obiectiv îmbunătățirea calității vieții la nivel global. Consiliul Europei a decis, în cadrul Conferinței de la Nisa, din decembrie 2000, ca până în 2001 toate statele membre, dar nu numai, să realizeze strategii antisărăcie și de promovare a incluziunii sociale. Remarcăm, în acest context, corelațiile care se stabilesc între cele două procese: cel al sărăcirii și cel al excluziunii sociale, care impun abordări comune de eradicare. Sărăcia în România Analiza s. în România a conturat concepte distincte. Astfel, distincția
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
adoptat în iulie 2002 de către Guvern, ca program oficial de guvernare și actualizat pentru perioada 2006-2008. Studiile și analizele efectuate de către CASPIS în colaborare cu mediul academic de specialitate s-au finalizat prin elaborarea unui sistemului național de indicatori de incluziune socială, ce permite o abordare pertinentă a politicilor sociale specifice, punând la dispoziția specialiștilor și a factorilor de decizie instrumentele ce vizează întărirea coeziunii sociale. Implicarea actorilor sociali, guvernamentali și non-guvernamentali a permis studii și analize care evaluează, elaborează politici
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
caracteriza un grup de persoane, au fost înființate la nivel județean comisiile CJASPIS, care au ca obiectiv identificarea s. și a excluziunii sociale zonale, a politicilor și măsurilor de combatere a acestora. MMSSF și CASPIS au elaborat „Memorandumul Comun de Incluziune Socială” (JIM), document deosebit de util pentru viitoarele politici și strategii de susținere a incluziunii sociale. Rolul acestui document nu a fost doar de a face o diagnoză a problemelor României, ci mai ales de a stabili principale politici sociale pe
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]