3,164 matches
-
septuagenară, chipul adolescentin cu părul șaten retezat până la umăr, cu breton și mină gingașă, dar foarte serioasă. Chipul lui Miramoț din liceu! Răcni și el la rândul lui: -Copii, unde sunteți?! Veniți repede încoace, dacă puteți, s-a întâmplat ceva... incredibil! Pe rând, lumina poposi pe chipul lui Flower-Power, al lui Doc, al Patriarhului, al Diplomatului, al Solitarului. Papa nu se supuse imediat examinării. Râdea în hohote pipăindu-și singur fața: -Baieți, mi-am pierdut mustața și barba în cădereeee! Ha
CAP.9 (PARTEA A II-A) de ANGELA DINA în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372112_a_373441]
-
a Corinei Dimitriu, citita într-o noapte cu “super Lună plină în Pești”! Cine știe, m-oi fi conectat la „înțelepciunea universală” în acea noapte magică când orice miracol se poate petrece, de m-am simțit cuprinsă “de o stare incredibila de magie” lecturând unul după altul minunatele poeme de dragoste din cartea mai sus amintită! Atâta candoare, curăție și har ce se adaugă cu fiecare poem m-au făcut să mă întreb dacă poeta este un om foarte religios. Oarecum
“SUFLET CA UN CER MÂNGÂIAT DE LUNĂ” CORINA DIMITRIU – “ÎN PREATÂRZIUL CLIPEI”, EDITURA ROVIMED PUBLISHER, BACĂU, 2014 de DORINA STOICA în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372191_a_373520]
-
elemente supracalificate cu sau în stări, nu toate facultative, ci pare-mi-se, la un moment dat, obligatorii, cu toate nuanțele necesare pentru un curcubeu veritabil. E trăirea adâncă a poeziei vii, care se lovește, deloc altfel, decât de bolta incredibila, impasibila și uneori aproape că imposibila de-nțeles, ea, soartă. După cum excelent remarca în studiul său introductiv Acad. Eugen Evu, așa și e... O exprimare-n extrapolare a lumii curbate, îndoite-n sentimente grave, fără neapărat să-l parafrazez pe
NOU VOLUM DE VERSURI de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372212_a_373541]
-
în vederea manipulării mai lesnicioase de către direct interesații de la soare-apune și complicii lor - nepioritoarele cozile de topor... Acest meșteșugit poem în proză este un necesar exercițiu retoric de admirație (și adorație) față de un ținut binecuvântat de Dumnezeu, arătând parcă politicienilor de incredibilă platitudine și nu numai, că țara asta minunată trebuie gospodărită mai acătării, mai cu dragoste de neam și respect față de înaintași, care s-au sacrificat pentru a o face și mai frumoasă, iar nu pentru a o sluți diverși Manea
REGĂSIREA PARADISULUI PIERDUT, SAU FUGA DIN INFERN DE PROF.UNIV.DR.CONSTANTIN FROSIN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 2244 din 21 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376230_a_377559]
-
bun în creația sa, căci dragostea este un sentiment care atinge cu aripa lui pe tot omul. Iubirea, făcând liantul care conferă bucurii și puterea de a înfrunta nebănuitele încercări ale vieții, în același timp, ea poate să facă salturi incredibile dând naștere la neliniști, îndoieli, ori amărăciuni, îndemnând să căutăm certitudini. Pe un astfel de fond își conturează și poeta Tatiana Dabija sentimentele construindu-și discursul liric din mici fragmente de oglinzi. Eul feminin îi frământă spiritul și judecata: „În
PLASA UNEI ILUZII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1520 din 28 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374696_a_376025]
-
nou-născut. Poate avea să-i dea și lui Chițu câteva boabe după ce avea să se sature, gândi Mihai, intrând și mai determinat pe teren pentru repriza secundă. Pasele îi intrau ca niciodată, recupera mingi imposibile și dădea goluri din unghiuri incredibile, de parcă nu ar fi fost un joc cu miză uriașă, de parcă pentru el ar fi fost floare la ureche să joace pentru primul loc din prima divizie. Iubea handbalul, dar niciodată nu reușise să marcheze atâtea puncte într-o partidă
STRUGURI de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374755_a_376084]
-
luăm puterea, după care vom face ce vrem noi, nu ceea ce trebuie pentru cetățeni. Pe de altă parte, majoritatea politicienilor au ajuns în funcțiile pe care le ocupă prin șmecherii “inginerești” politicianiste, nicidecum printr-un examen cinstit. Posibilitățile financiare ilegale incredibile i-au făcut pe unii politicieni să creadă că pot cumpăra orice și pe oricine, inclusiv pe Dumnezeu. Ghinion! De data aceasta, politicienii unor partide s-au pus cu cine nu trebuia, cu Sfântul Ardealului. În altă ordine de idei
LECŢIA PĂRINTELUI ARSENIE BOCA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1417 din 17 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371669_a_372998]
-
dosul palmei, ca un copil oropsit. În piept, inima e toată o rană ce pulsează sub arsura durerii. Sub ochelarii negri de soare, paravan inutil și patetic pentru ochii orbiți de torentul fierbinte al lacrimilor, tristețea grăiește mută povestea ei incredibilă. E sărbătoarea mamelor din lumea întreagă...Femeie, mamă, soră, fiică, bunică...iubită...da, întrunesc toate aceste atribute! Dar le simt greutatea ca pe un blestem! Bucuriile mele se jelesc dincolo de cerul ascuns sub bezna durerii. Nu îmi dau seama când
DAR DE ZIUA MAMEI de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2259 din 08 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375650_a_376979]
-
la capătul lumii, până și locurile de carantină sunt paradisiace. Nu pot opri acest sentiment copleșitor de uimire să-mi invadeze sufletul, cu fiecare privire descătușată mă confund cu locul acesta fabulos, unde risipa de frumusețe este de-a dreptul incredibilă, chiar revoltătoare. Tabăra este amplasată pe colțul unei plaje imense cu nisip alb, ca pudra, între șiruri răzlețe de palmieri, arbori de cacao și mango, învăluiți în acel verde-smarald unic ( imposibil de comparat cu altceva! ) și marea albastră-verzuie, turcoaz, îngemănată
DRUMUL APELOR, 34 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375692_a_377021]
-
ăia de fii ai tăi, scumpii mei cumnăței. Am înghițit și am tăcut. Da´...nu mai pot, bă, nu mai pot. Să vorbească legea, numai tu să pleznești odată, că m-ai îmbătrânit cu viața asta lungă a ta. Vorbele incredibile i se înfigeau în adâncul creierului ca niște piroane. Niciodată nu-i vorbise gineri-său așa. Numai vorbe mieroase și atenție grijulie de câte ori venea și le umplea portbagajul. Acum...ce l-o fi apucat? În aceste condiții, sufletul lui moș
SCUZAȚI, CĂ MOR! de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 2118 din 18 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379131_a_380460]
-
acum sunt istorie. Deschid yala, ușa era blocată! Broasca de jos, încuiată! Fug pe balcon, eram la etajul al treilea. Jos nimeni! Cui să cer ajutor? Alerg de la intrare pe balcon și înapoi preț de câteva minute bune. Ce zi incredibilă! Cine spunea că formularea unei probleme e chiar mai importantă decât soluția ei? Mă opresc să găsesc o rezolvare, o iau pas cu pas. Dl. administrator a deschis ușa. Cheia ar trebui să fie în casă . Nefiresc mi s-ar
CAP DE BOUR de FLORICA PATAN în ediţia nr. 2253 din 02 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369152_a_370481]
-
de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”. Dar, să ne întrebăm azi în baza crudei realități despre situația materială precară în care este nevoită celebra artistă (induce consternarea incredibilă o astfel de constatare), ce folos de toate acestea pentru spiritul actriței prăbușite în dezolare, și pentru ființa-i, șubrezită de ghearele bolii, (în lupta cu ea nu are suficienți bani pentru cumpărarea medicamentelor) și de lipsuri de tot felul
AIMÉE IACOBESCU. CU MEDALIA PE PIEPT, ÎNGENUNCHEATĂ! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1808 din 13 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/378642_a_379971]
-
emisar la București. Primele contacte lasă deschisă calea speranței într-un compromis, însă otomanii își rigidizează poziția prin intermediul lui Fuad Pașa, trimisul lor la București. Bălcescu va scrie că turcii au privit în tăcere, cu arma la picior, această prăbușire incredibilă a unui popor care s-ar fi ridicat în sprijinul lor și care, prin revoluție, le conferea o popularitate și o putere morală de care n-au avut niciodată parte și de care nici un alt guvern nu beneficia în acea
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
suficientă pentru familia lui. Într-un ținut necivilizat în mare parte, poți să dai tuturor fără să iei nimănui." O ultimă frază luminează ignoranța franceză și instaurează o identitate inocentă: "Aceste imense preerii pustii care îl surprind pe călător prin incredibila lor bogăție, prin varietatea unui covor de flori deosebit sînt singurele ținuturi din Europa care amintesc măreția-spațiilor americane". Războiul Crimeei va dispersa cultura exilului, inițiind un nou "Ce-i de făcut?" care va pretinde că trebuie să se facă tabula
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
de clasă din țară și din afară. Copilul comunist este un mic războinic sigur de victorie, deoarece luptă împotriva unei lumi în descompunere. Or, România construiește iar copiii ascultă povestindu-li-se, din 1948 și pînă în anii '80, istorii incredibile cu eroi infailibili: ei sînt învingători datorită tehnicii și datorită ideologiei care-i face stăpînii acestei tehnici. Translarea modelului sovietic al anilor '30 în România anilor '50 este impresionantă pentru observator. Ca și cum, în sfîrșit, după ce Antonescu ar fi încercat să
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
fluturînd, la Alba Iulia, în 1918, pe cîmpul devenit legendar. La adunarea de mai multe ori fericită de-acum, fluturau și cîteva drapele cu înfrigurata gaură din mijlocul galbenului. Cum se leagă, insolit, acel 1918 de 1989 și de izbînda incredibilă de-acum! La barbișon, o rimă (imperfectă) Barbizon. Raiul din Seine-et-Marne, sejurul monștrilor sacri: Rousseau, Corot, Diaz, Dupré, Millet. Dar și ora astrală a picturii românești, fără de care totul ar fi arătat extrem de tern, cum arată pictura vecinilor noștri. Prin
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noul, gigantescul, grotescul. Cunoașteți și alte cazuri, nu? Dacă vă doriți un moment de puritate, intrați în Muzeul de Artă și veți găsi acolo Capul de fetiță de Tonitza! Toată gingășia lumii s-a adunat pe această față de o frăgezime incredibilă: ochii, ușor mijiți într-o adumbrire vesperală, nările calm respiratorii, buzele senzual-candide, ovalul chipului, aureolat de părul brun, iată însemnele secundei pure sub care s-a mișcat pensonul inegalabilului Tonitza. Intrați! Seara, restaurante goale, în care orchestra cîntă pentru nimeni
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
dați seama al cui era "organul". Ei bine, îmi revenea, prin destin pictoricesc, să fac și retuș de fotografie. Și, slavă Domnului, era ce retușa! Se-ntorceau frații de la "agrară" din teren (cum se zicea) cu imagini de un tragism incredibil. Oameni nenorociți, în opinci, cu căciuli, trudeau... cu entuziasm pe tarlalele înfrățite. Imaginile destinate paginii întîi a "organului" nu puteau, evident, apărea așa. Deci: retuș. Îi descălțam pe aliații clasei muncitoare de opinci și-i încălțam cu cizme de cauciuc
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
însemnat, mai întîi de toate, o stare de spirit. Una mizerabilă, desigur, dar nu mai puțin consubstanțială mentalului general, parte moștenit balcanic, parte fasonat de dictatură. În locul ăsta mizer tot așteptînd "să se dea" ceva își aflau întîlnire cele mai incredibile subiecte, cele mai proaspete noutăți (atît cît noutățile puteau ajunge la urechile celor de la coadă, cît îngăduiau asta celelalte urechi, ale urechiștilor de profesie). Cîteva generații s-au maturizat la școala cozii, gradul de instruire și de perseverență al statului
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
noii sale cunoștințe cîteva minute pentru edificare întru pictură. Gracila ființă practică aspra îndeletnicire în taină și și-ar dori o ieșire în lume cu lucrările care s-au tot adunat. Accept și mă aflu în fața unei făpturi de o incredibilă gingășie. Mirarea-mi tocmai aici își are impactul, între finețea de heruv cu fustă (foarte scurtă) și presupusa asprime a pasiunii divulgate. Iar cînd, îndemnată să-mi spună cam ce pictează, îmi mărturisește că o pasionează constant portretul atît de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
amenințat e, într-adevăr, un Eveniment? De văzut. 28 iunie Vă mai aduceți aminte, cred că vă mai aduceți aminte de piramidalul capitol despre rolul maselor în istorie, ham-ham, bla-bla. Ei bine, conceptul n-a pierdut din vigoare. Vedem imagini incredibile și nu prea cu susținători ai regelui bulgar Simeon II, cei care au și decis recent modificarea tranșantă a eșichierului politic la sud de Dunăre. Fie vorba între noi, niște mațe-fripte, coate-goale, vorba lui Nenea Iancu, niște ăia, pegra de
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
totdeauna un atît de neîndoios efect catartic. Chiar dacă efectul vine dintr-o dispoziție oarecum dureros-nostalgică ("nostalgia este o formă de autointerpretare, uneori chiar chinuitoare și obsesivă" Paul Ricoeur). Într-un recent album cu bucureșteana Cale a Victoriei, colcăind de imagini incredibile (pentru noi, cei de azi), în care se răsfață inconfundabile clădiri de stil, trotuare cu promenade la patru ace, carosabile cu bizarele, dar frapant-elegantele pe-atunci Forduri. Alte imagini au valoare documentară: un incendiu lîngă clădirea CEC (premoniție la scandaloasele
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Veți observa că nu Rafael, Rembrandt, Van Gogh, Dali, giganți oricum, dar neconsonînd cu entuziasmele/ umorile personale, au fost convocate să decidă pe loc, ci: 1. Da Vinci, unicul, neconcurat în rafinament coloristic de congenerii săi renascentiști. 2. El Greco, pentru incredibila (în acea vreme) pensulație alegră, prefigurînd gestica... modernă; dar Velasquez, cu perfecțiunea compoziției? 3. Hals, din același motiv, al spontaneității fără cusur, determinînd captarea miraculoasă a solarității; dar din alt motiv, cel al nobleței cromatice și al confortului civilizat Vermeer
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
lăsa maldărul de ziare, intra o umbră și lăsa cafelele pe biroul lui de strateg al donquijoteștilor bătălii, se așeza la masa de scris: "Să notăm, să nu uităm ce-am vorbit...". Împrăștiatul, atît de meticulos ordonîndu-și bioritmul într-o incredibilă cadență! Fascinante, vizitele acestea (ale de curînd debutantului în pictură, ale redactorului pentru arte de la "Cronica", contînd pe colaborarea sistematică a febricitatului cărturar), fascinante (și vivante), asigurîndu-mi-le pentru îndepărtarea eventualelor parșive bîrfe privind specialul libidou al gazdei cu ușoara companie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
ar fi ca tot mai multe personaje de această ținută să circule printre noi, să ne atragă atenția că ne aflăm, totuși, într-o Românie europeană, că cealaltă Românie, care nu fusese urîțită de comunism, așa arăta/ așa arată în incredibilele ilustrate pe care, arar, le mai răsfoim. Trotuarele fojgăie acum de exemplare imposibile, vara ieșite doar în izmene trei-sferturi și în maieu, iarna în "geci" ca de tablă. Deși nu ne cunoaștem, o să încep să-l salut cu respect pe
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]