3,607 matches
-
vietnamezi, înmânate Guvernelor din America Latină ca să ucidă indieni. Aș vrea să știu ce ar spune Bolívar... Sau poate n-a luptat pentru o viață mai bună pentru indieni...? Probabil că nu, pentru că, de când a murit, creolii au progresat mult, dar indienii n-au avansat deloc în peste un secol.“ Ce diferență era între yubani, care se opuneau trecerii șoselei, și cei care s-au opus venirii conchistadorilor? Și unii și alții luptau pentru același lucru: independență și libertate. Între dușmanii lor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Nu, pentru Dumnezeu! — Nu? În Brazilia, obișnuiesc să o facă... Chiar tu ai spus-o. Când vor să dea gata un trib, le dăruiesc haine care au aparținut unor bolnavi. Cu tigaia în mână îi privi printr-o ferestruică pe indieni, care prădaseră colibele, punându-și pe ei toate boarfele găsite. — Privește-i! N-ar fi acceptat hainele alea, pentru că sunt bănuitori. Dar, acum, sunt prada lor de război. Ieși din bucătărie și începu să-i cheme strigând pe yubani. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
problemă complicată, interveni preotul. Chiar și mie îmi vine greu să înțeleg... Important este să se știe dacă poporul tău vrea pace și să ajungă la un acord, sau preferă să continue războiul. Nu știm. Despre asta trebuie să vorbim. Indianul se ridică în picioare: — O să-i consult pe războinici. Se îndreptă spre ușă, dar o voce îl opri: Da...? — Dacă aleg războiul, vom fi nimiciți. Cu toții... Amintește-ți că m-ai trimis la Santa Cruz, când eu nu vedeam nici o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
partidele de stânga și, când acestea îi vor prezenta factura pentru voturile acordate, în aceste facturi vor fi incluse întreprinderile americane. — Situația pare promițătoare. — Acum depinde de yubani. Când reapăru José Correcaminos, privirile încercară să pătrundă dincolo de impenetrabilitatea lui de indian. — Ce au spus? Dacă sunt șosele, nu e învoială. Sierralta se îndreptă spre ușă: — Bine... Treaba e grea, dar o să vedem. Mă duc să-l aduc. Se întoarse către José Correcaminos: Îmi garantezi că nu se va întâmpla nimic...? Yubani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
războinici înarmați. Crezi în teama de scandal? — Tu știi mai bine decât mine că, în țara ta, opinia publică are o mare greutate. Compatrioții tăi târăsc după ei un fel de remușcare națională pentru ce le-au făcut bunicii lor indienilor de pe pășuni. Nu le va plăcea să fie acuzați că îi ucid în continuare pe indienii de dincolo de frontiere. S-a încheiat războiul din Vietnam. Împotriva cui va mai protesta acum toată acea „minoritate zgomotoasă“ care a transformat plimbarea pancartelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
ta, opinia publică are o mare greutate. Compatrioții tăi târăsc după ei un fel de remușcare națională pentru ce le-au făcut bunicii lor indienilor de pe pășuni. Nu le va plăcea să fie acuzați că îi ucid în continuare pe indienii de dincolo de frontiere. S-a încheiat războiul din Vietnam. Împotriva cui va mai protesta acum toată acea „minoritate zgomotoasă“ care a transformat plimbarea pancartelor într-un fel de sport național...? — Ce contează motivul? interveni preotul. Vor să ajungă la o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
la celălalt și nu îi privi pe albi când își continuă discursul, dar vocea lui denota hotărâre: Această șosea înseamnă pentru noi o sentință la moarte și preferăm să murim luptând. Mr. Stevens ascultă în tăcere, privindu-l atent pe indian, care vorbea ca și cum s-ar fi adresat mesei. Rămase apoi pe gânduri și scotoci în haină până dădu peste un pachet de țigări. Luă una și le oferi și celorlalți, care acceptară tăcuți. Gubern, avocatul, se grăbi să caute o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
scoțându-l cu trenul. Și construirea unei șosele costă de trei ori mai mult decât instalarea unei căi ferate. Compania dumneavoastră ar ieși în câștig. Celălalt medită asupra propunerii pe care tocmai o primise. Îl observau cu toții. Îl privi pe indian. — Ce ar spune yubani-i? Va trebui să-i consult, spuse José. Dar pot să-i fac să înțeleagă că este, poate, singura ieșire. Se întoarse acum spre avocat: — Ce părere aveți? Gubern ridică din umeri: — Pentru noi, pare o soluție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
care să nu trebuiască să le schimbăm la fiecare doi ani, la frigidere care să funcționeze pe termen nedefinit și care să se poată repara fără probleme... Ne vom întoarce, de asemenea, la o planificare demografică precum cea a acestor indieni, care nu permit niciodată tribului să crească atât de mult, încât să pună în pericol bunăstarea comună. Au învățat să supraviețuiască în aceste păduri, hrănindu-se din ele și făcându-le să dăinuie pentru generațiile următoare. Va trebui să reușim
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
în slăvi ca națiune. Din ziua în care au învățat să respecte Natura, au început să se considere cu adevărat „civilizați“. Mișcă din mâini într-un vag gest nedeslușit. În ziua în care și noi vom învăța să respectăm peisajul, indienii și animalele noastre, vom fi devenit cetățeni adulți și o națiune care își merită acest nume. Zâmbi ușor. Ce e rău în faptul că doresc să fiu un Theodore Roosevelt al țării mele? — Nimic, admise el. Cu excepția faptului că n-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
pe malul râului San Pedro, încercând să decidem ce se va întâmpla cu yubani-i și cu aceste selve. Se întoarse spre Cáceres și îl privi stăruitor. De ce ați venit? Dacă ați căutat impactul publicitar, ați reușit fotografiindu-vă cu acești indieni. Ce veți face acum pentru ei? Văd că vă place să mergeți direct la țintă. Se scărpină în cap, gânditor. În ziua de azi, eu nu pot decât să-i folosesc ca să denunț politica guvernamentală pe care o va urma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
are în mână două lucruri care mie îmi lipsesc. Banii companiei și puterea aliaților, Îi privi. Vocea lui sună ciudat de dură, deși voia să fie ironică, aproape umoristică. Dacă o să-i vindeți ceva, luați-i mulți bani! Selvele astea, indienii ăștia și libertatea lor valorează mult. Nu îi vindeți pe nimic. Stevens și Gubern veniseră. Americanul îi zâmbi lui Cáceres. — Bună ziua, Cáceres! Mă bucur să vă văd. — Bună ziua, Stevens! Regret că nu pot spune același lucru. V-a mers bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
scheletic. Într-un colț, ardea o afumătoare din care răbufnea un parfum dens ce se agăța de gâtlej. José Correcaminos, „curierul lui Dumnezeu“, stătea pe vine lângă Xudura, fără să-și ia ochii de la cel ce zăcea. — Ce se întâmplă? Indianul își ridică privirea: — Huayahuasca i-a arătat viitorul nostru. — Ce a spus? José mișcă hamacul. Băiatul deschise niște ochi injectați cu sânge și îi plimbă, fără să vadă, pe tavanul de trestie. — Ce ai văzut în călătoria ta în viitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
este vorba de un drog euforizant, sursă a păcii sufletești, pe care îl iau personajele din Minunata lume nouă. Arborele achiote sau bija, cu denumirea științifică Bixia orellana, din semințele căruia se extrage o substanță roșie pe care o foloseau indienii să-și vopsească trupurile, iar azi este întrebuințată la fabricarea vopselelor. Specie de palmier cu lemnul tare. Personajele povestirii Perla a scriitorului american John Steinbeck (1902-1968), Premiu Nobel pentru literatură în 1962. Poliția pădurilor (în engl., în orig.). Textual, Bate-Drumurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
se preocupe de oricare dintre subiectele acestea, așa că ajunse să citească știrile fotbalistice și să considere că-și făcuse datoria. Cumpără din nou ziarele În dimineața următoare și Începu să le parcurgă cu atenție. Revolte În Albania, kurzii, un vulcan, indieni omorându-se Între ei, de data aceasta În numele politicii În loc de religie, dar nu se pomenea nicăieri că s-ar fi găsit reziduuri toxice lângă lacul Barcis. Știind că era o nerozie dar incapabil să se Înfrâneze, coborî la tabloul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
dintre ei se uita spre ea, aceasta se și apropia surîzÎnd: „Suc? Bere? Cafea ?“ Au vorbit despre Los Angeles Lakers, baschetbaliștii de poveste, Bert a zis ceva despre niște lupte de stradă Între poliție și imigranți, toată America era imigrantă, indienii roșii, doar, erau de acolo - una peste alta, invazia nu se terminase, tot veneau străini peste angelinos, cum Își ziceau, mîndri, locuitorii orașului. Fusese prăpăd În urmă cu două săptămîni. Spre miezul nopții au hotărît să se culce. Cu greu
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
se îndrepte ? ar fi vrut să-l întrebe toate acestea pe Ken, să-l roage să dea puțin filmul înapoi, dar nu îndrăznea. Ken îi vorbise totuși de un cazinou și de un motel undeva pe lîngă o rezervație de indieni. Ceva o impresionase cînd Ken adusese vorba despre acești indieni care îl adorau pe Kokopelli. Și care îl pictau pe Kokopelli pe mici pietricele plate precum și pe bucăți de scîndură și chiar pe tricouri. De altfel, undeva, în drum, se
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
pe Ken, să-l roage să dea puțin filmul înapoi, dar nu îndrăznea. Ken îi vorbise totuși de un cazinou și de un motel undeva pe lîngă o rezervație de indieni. Ceva o impresionase cînd Ken adusese vorba despre acești indieni care îl adorau pe Kokopelli. Și care îl pictau pe Kokopelli pe mici pietricele plate precum și pe bucăți de scîndură și chiar pe tricouri. De altfel, undeva, în drum, se opriseră și Ken îi cumpărase un mic medalion, o mică
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
îl pictau pe Kokopelli pe mici pietricele plate precum și pe bucăți de scîndură și chiar pe tricouri. De altfel, undeva, în drum, se opriseră și Ken îi cumpărase un mic medalion, o mică bucățică de gresie pe care mîna unui indian pictase, fără niciun tremur, cu o precizie de admirat, un mic personaj cocîrjat cîntînd la flaut. — Ken... Da ? — suntem la ei, la Kokopelli ? — Cred că da. — am uitat cine e Kokopelli. — a fost un zeu care s-a supărat pe
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
este vorba și de un cazinou. Mi-a plăcut și povestea cu Kokopelli, cu atît mai mult cu cît nu este inventată. în America sunt la modă încă romanele „etnice”, ca urmare, dacă dezvoltați aventura și mai vorbiți și de indieni sau de vechi tradiții și de metafore obscure, partida este cîștigată. în orice caz, vă îndreptați spre un fel de road movie, gen inepuizabil. Cînd două personaje se urcă într-o mașină și încep să traverseze Europa, faptul nu are
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
care Victor nu le vizitase încă, deși deșertul american îl fascina. Ca mai toată lumea, avea în minte imaginile din filmele western, cavalcadele avînd ca fundal pereții abrupți de la Grand Canyon sau formidabila scenă din filmul Diligența cu un atac al indienilor și o urmărire printre ciudatele formațiuni stîncoase de la Monument Valley. Victor își reprimă însă aceste divagații pentru a se concentra pe vis, pentru a nu-l pierde întrucît îl simțea fragil. Cum de ajunsese el colo, în deșert, sub capota
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
încât se îngrijesc, nu atât să construiască, cât mai degrabă să nu dea scandal vreunuia. Desigur, revoluția copernicană a schimbat totul, însă nu a denaturat emoția și poezia aurorei și a amurgului. Ceea ce îi dădea fiori psalmistului, marelui Rumi ori indianului din America îi mai vorbește și acum inimii, cu toate că Pământul a fost atât de crunt devastat. Revoluția antropologică, de care uneori ne simțim asediați și inundați, ca și cum ar fi vorba de un teribil tsunami, a influențat limbajul, astfel că termeni
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
Demersul etnografic este o alt( form( de colectare a datelor, mult timp circumscris studiului societ(ților fă(( de care cercet(torul este total str(în: cel mai adesea, ((rile colonizate din Occident sau (inuturile arhaice sau pe cale de dispari(ie indienii din America de Nord sau comunit(țile ((r(ne(ți franceze. Aceast( etnografie, adesea considerat( ca reprezentînd metodă anchetei specfice antropologiei, comport( trei aspecte principale: a) inventarul formelor fixe a unei oarecare culturi materiale: uneltele, tipurile de habitat, tehnicile de produc(ie
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
propria sa mână l-a șters primele dăți la gură sau la fund. I-a cumpărat un costum, l-a lansat în societate, și-a dedicat după-amieze pentru a-l dezobișnui de mania aceea neplăcută de a-și izbi, ca indienii, buzele țuguiate, cu podul palmei, în vreme ce conversa. L-a pus în legătură cu SIGLA și i-a pețit o soție. Cocondy habar n-avea cu ce fel de persoană avea să-și împartă, de atunci, micul și marele dejun. Dar nici nu
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
și hrubițele tăinuitului Sile Smalț, calif odinioară peste hoți, tata a tuturor sfîrtecătorilor și pârjolitorilor din Bucureștiul interbelic. De îndurările Smalțului își ascuțiseră ei hoții cosoarele și din ugerul încuviințărilor lui supseseră ei cu buza și Gigă Muci și Paranghielie Indianul și Marțafache și Gărgăriță. Din jeepul milițienesc, zăbrelit și mânjit cu șapte litere albe pe ușița din spate, de la marchiză, nu se înghesui însă să debarce nici un caschetar. Fierul milițienesc adulmeca mai curând cu nara ciulită la gloata nehalită, tălăzuind
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]