2,027 matches
-
pe o bucată, dar e grea ca plumbul. Astfel de păduri se găsesc și în alte state, în special în Arizona. De-a lungul timpului rădăcinile acestori copaci ajungeau în straturi de cenusă vulcanică, bogate în siciliu, care s-a infiltrat în țesuturile copacilor, pietrificându-i. Vrem să luăm masa în pădurea arhaică dar constatăm că ne-am uitat tolba cu alimente în stațiunea de benzină, după ce am ieșit din grotă. Trecem pe acolo, și înainte de a coborî, flăcăul nostru, radios, se
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
Un imprudent din public se ridică și-l Întrebă de ce ordinul său pretindea că este autentic, din moment ce viola regula tăcerii, caracteristică oricărui adept adevărat al Marii Frății Albe. Bramanti se ridică și zise: „Nu știam că și aici s-au infiltrat provocatori aflați În solda materialismului ateist. În aceste condiții, eu nu mai vorbesc”. Și ieși, cu un fel de maiestate În ținută. În seara aceea telefonă Agliè, Întrebându-ne ce mai facem și anunțându-ne că În ziua următoare vom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2112_a_3437]
-
pyre în timp ce un preot arunca ghee în foc pentru a-l face să ardă mai bine, apoi se face din nou frig și întuneric. Picăturile de apă îi cad pe frunte, apoi pe un obraz, pe limbă. Curând, apa se infiltrează neabătut, în șuvoaie. Perdelele ude se umflă și fâlfâie. Începe să bată vântul și, totuși, nu vine nimeni după ea. Nimeni nu i-a spus nici măcar ce se întâmplă. Fără tată, fără mamă, trebuie să-și poarte singură de grijă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
să arate pe hartă, să măsoare, să combine cifre și formule... Bologa îl asculta din ce în ce mai mohorât, fără să mai rostească un cuvânt. Glasul căpitanului, în care bâlbâia numai frica, începu să-l indigneze. Se stăpânea, simțind însă cum i se infiltra ura în sânge, cum îi alerga prin toate vinele, ca o otravă. Se uita pe hartă și vedea numai degetele căpitanului, ținând compasul și mișcîndu-se de ici-colo, desenând o umbră ciudată, în formă de spânzurătoare... Apoi Klapka plecă liniștit, încrezător
Pădurea spânzuraților by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295612_a_296941]
-
urmat că se înstrăinase mult de nevastă- să și că aceasta devenise suspicioasa. Știa când lucra mult, că era foarte ocupat, dar o neglijase în ultimul timp, ceea ce îi dădea de bănuit. Era convinsă că în viața soțului ei se infiltrase “o agenta blondă”, judecând chiar și numai după cele câteva fire de păr descoperite pe pantalonii lui de la costum și mai apoi pe scaunele de la mașină, cel de la volan, ceea ce însemna că ”individa” îi și conducea mașina acea scumpă
AGENT SECRET, LAURA by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83482_a_84807]
-
cele ale mamei, seamănă cu ea doar la bărbie, de multă vreme nu mai privisem un bebeluș de la o distanță atât de mică. Deci așa arătați voi cu adevărat, șoptesc eu, mă simțeam ca un spion care reușește să se infiltreze în tabăra dușmanului, pentru că, în ciuda celor repetate la nesfârșit în urechile fetelor de la cămin, este vorba, totuși, de niște ființe, care au nevoi, fiecare la fel de mare, fără voia mea, se pare că și eu mă obișnuisem să văd în creaturile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
predici despre morală, am nevoie de ajutorul tău, ai spus că ai venit să mă ajuți, și abia în clipa aceea îmi dau seama și întreb, dar de unde ai aflat? Udi m-a sunat, spune ea, în vocea ei se infiltrează picături de mândrie, iar eu întreb încordată, de unde, de unde te-a sunat, și ea răspunde, mi-a spus că este în sud, în deșert, am impresia, mi-a cerut să fiu alături de voi, eu ridic din nou tonul vocii, știa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
fără să intre în detalii. După aceea, nimeni nu s-a dus acolo să le numere. Poate că nu erau toate viabile. Eu cred că aici colonii au fost zdrobiți numericește; și nu cred că primii extratereștrii care s-au infiltrat în colonie au avut timp să se ducă să caute restul ouălor din nava străină. De aici reiese că ei au venit din altă parte. ― Aceasta este chestiunea de la ordinea zilei, declară Bishop pivotând cu scaunul spre ea. Mă gândesc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
fiți lucizi și vigilenți. Dacă Ripley are dreptate, ei vor încerca să testeze soliditatea pereților. Va trebui să-i împiedicăm să intre înainte ca situația să ne scape din mâini. Doborâți-i unul câte unul, pe măsură ce vor încerca să se infiltreze până la noi. Cei doi infanteriști dădură din cap. Hudson se ridică de la consolă, își luă pușca și se luă după Vasquez care pornise deja spre culoarul principal. Ripley remarcă o ceașcă de cafea pe jumătate plină, o luă și o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85118_a_85905]
-
puțin, luminăția-ta, se corectă repede Barzovie-Vodă. Numai la nord, până la Suceava. La Pașcani, de pildă, nu găsești picior de șnițel. — Și pe unde dracu’-a intrat? - se enervează viziriul. — Prin trecători, din Transilvania - răspunse temător Barzovie-Vodă. — Uite-așa se infiltrează dușmanul! - medita viziriul. Azi un șnițel, mâine-un vals, poimâine-o divizie întreagă. Te pomenești că-ți plac și hamburgării? Jur că n-am mâncat în viața mea! - grăi cu spaimă Barzovie-Vodă. — Bine, să zicem că te cred. Kir Haciaturian
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
rărunchii, blestemând în gând bătălia de la Kulikovo (1380î unde tătarii, în loc să se alieze cu rușii spre a-i bate mai târziu pe turci, au fost înfrânți de cneazul Dimitri, siliți fiind astfel să se alieze cu otomanii și să se infiltreze împreună în Moldova, ca să-l facă pe el, pe Barzovie, să bată drumurile și să-și pună, iată, stomahul la-ncercare. — Maică Precistă! - gemu Barzovie, ștergându-și colțurile gurii cu o olandă. Aibi îndurare de mine! în concepția medievală despre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
se pune, fără nici un fel de lămurire prealabilă, întrebarea: „Îl cunoașteți, o cunoașteți, îi cunoașteți?“. Nu-ți vine să întrebi automat: „Pe cine, domnule?“? Numai că răspunsurile de la care se așteaptă o elucidare nu duc nicăieri. La Ionesco, absurdul se infiltrează sub acoperirea celor mai banale situații. Personajele recurg, aproape de fiecare dată, la propriul lor sistem de referințe, fără legătură cu ce li se comunică. O țin pe-a lor. Absurdul se naște dintr-o încăpățânare imbatabilă. Dintr-un autism generalizat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
așa... Nu te cunosc... Nu mă cunoști ! Veșnica scuză a necunoașterii copiilor ilegitimi ! Încep să cred că ești capabilă numai de mărunte sentimente pământești. De data asta însă tu, legitima, îmi ești inferioară. Eu sunt un spirit reîncarnabil. M-am infiltrat în corpul doctoriței Alindora Bosch ca, prin ea, să nu ți se închidă toate căile de reîntoarcere la lumea ta meschină. Îți mulțumesc... Nu de mulțumiri aveam nevoie, ci de ceea ce ești incapabilă, de puțină iubire. Dacă aveam dovada asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
început tare, bum, bum, bum, zile de carceră, citat pe ordin disciplinar, pe urmă cine credeți c-a obținut cea mai lungă permisie? El, cine altul? Mie a început să-mi miroase de pe atunci, mă, că avea spatele asigurat, fusese infiltrat între noi, de aia îi convenea s-o facă pe nebunul, voia atmosferă, trebuia să-și formeze un mit. El nu putea să respire la un loc cu noi, lui îi trebuia oxigen pur, măi, toată lumea de la general la soldat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
spre stupoarea celor doi adolescenți care o urmăreau sceptici, convinși că acea toană maternă nu putea fi de durată. Moda pentru tineri începu să o frământe nemaipomenit, știa că e un punct nevralgic, un locușor prin care s-ar putea infiltra spre sufletele lor cu ușurință, de aceea consulta acum cu fervoare jurnalele de modă, vizita magazinele de fond plastic, nu prea știa ce să facă, un timp a oscilat, spiritul ei clasic, anchilozat se împotrivea, pe urmă s-a cabrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de vânt și căldură, fața omului care stă mult timp în aer liber. Purta blugi și o jachetă cu buzunare multe, fermoare și capse, dar dincolo de aerul său adolescentin afișat, umbra din ochi, de la colțul gurii, un fel de oboseală infiltrată în el, trăda vârsta de 40 de ani. Ela a apărut și ea imediat și l-a apucat de mână. El a tresărit, s-a oprit din vorbă și spontan s-a întors către dânsa, a ridicat-o în brațe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
de pui. Pe urmă mi-am amintit dintr-odată de iarnă, de frig, deși nu era nici iarnă nici frig, m-am gândit că poate s-a mutat într-un apartament nou și vrea să chituiască geamurile ca să nu se infiltreze vântul. Era ploaie de vară, termometrul indica 25 de grade iar ea se gândea deja la frig. Asta mi-a creat un sentiment de tristețe, de groază. Mă simt nepregătită să înfrunt din nou iarna, frigul, greutatea hainelor de pe mine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
îi creau o dispoziție grozavă, ce plăcut era să fie omul din umbră care se gândește la toate, asta-i crea sentimentul de prospețime, de tinerețe, voia să trăiască de una singură senzațiile stinse, uitate, ale unui început, să se infiltreze în viața celor doi tineri, îi era așa de bine să balanseze, acum se simțea mamă, acum se simțea tânără, copleșită de beția începutului de viață. Până și Trofin, tremurând de emoție și încântare, îi mărturisi că dorea să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1497_a_2795]
-
trădeze slăbiciunea În fața domnului Bitter. Pe când Încerca să reziste, aerul a Început să miroasă a praf și mucegai, ca și când camera intrase În putrefacție. Fie momentul prezent se deteriora rapid, transformându-se Într-o rămășiță a timpului, fie putreziciunea trecutului se infiltra În prezent. Porțile interioare ale timpului așteptau să fie desferecate. Pentru a le ține Închise și a păstra totul În ordine, mătușa Banu a scos Sfântul Coran pe care Îl ținea Într-o Învelitoare Împodobită cu perle, Într-un sertar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ridicând o mână și spunând: „Norman! Norman! Trebuie să...“, pentru ca apoi să se prăbușească peste el. Norman căzu pe covor, sub canapea, alunecând către peretele exterior rece al Încăperii și realizând cu groază că Întreg covorul era ud. Apa se infiltra În habitat! Trebuia să facă ceva: se zbătu să se ridice În picioare, stropit de apa care pătrunsese printr-o fisură de la Îmbinarea pereților. Privi În jur și văzu cum apa țâșnea Înăuntru În mai multe locuri din tavan și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
mult orizontul profesional. Din ce își șopteau cu religiozitate părinții mei înțelegeam că Victor se îndrepta acum spre transdiciplinaritate. el era interesant acum de științele transfrontaliere sau de transfrontieritatea ca știință. Cu și mai mare religiozitate însă începu să se infiltreze în casa noastră și în sînul familiei noastre o altă informație sau idee : viitorul lui Victor nu putea fi în niciun caz europa, el era făcut să meargă în amerICa. 16. tăcerea orașului îl izbește fizic, ca și cum ar primi un
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
aceștia pe care nu-i mai vede nu au oare nevoie de ajutor ? să fie vorba de o evacuare generală a cartierului ? s-au mai auzit cazuri, în Brazilia s-ar părea, cînd întreaga canalizare a unui oraș a fost infiltrată cu gaz metan și toată lumea a trebuit să fie evacuată. Vocea pufnește din nou (dezaprobare sau refuz de a comunica ?). Bizar, își spune X, orice evacuare este precedată de o alarmă, ar fi trebuit, deci, să audă sirenele. ar fi
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
drept cuvânt, un tip popular, iubit În toate cercurile, mai ales În cele cu coriste și cai. Pentru simplul fapt că Îi aduce cărți, don Tulio se bucură de acces nelimitat În casa eroului nostru, unde a izbutit să se infiltreze În atenanse, dar n-a iertat nici beciul din pivniță. Pentru moment, Cufărașu’ Îi acordă toată Încrederea și Îi dezvăluie, În formă de confidențe, toate dedesubturile: mamă, mamă! Vorbesc serios: de cum Îl zăresc pe don Tulio, eu Îl prind bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
un stat ce se dorea ateu. Tevatura colaboraționismului cu fosta Securitate nici nu ar trebui adusă în discuție, pentru că niciun ierarh sau preot nu a semnat de bunăvoie și nesilit de nimeni vreun angajament cu Securitatea, excepție făcând doar cei infiltrați în Biserică pentru interesele comuniștilor. Ca și în cazul altor clerici, și Patriarhul Teoctist a colaborat cu structurile comuniste pentru a păstra Biserica. O revoltă internă, mânată de trăirea duhovnicească profundă, dar fără discernământ, ar fi dus România în groapa
Discursul religios în mass-media. Cazul României postdecembriste by Liliana Naclad [Corola-publishinghouse/Journalistic/1410_a_2652]
-
și zdrobitoare lovitură, România urma să dispară de pe harta războiului și, cine știe, poate și a Europei, iar, în al doilea rînd, știa că este căutat. I se dăduse de urmă, cineva vorbise ce nu trebuia, poate reușiseră să se infiltreze nemții în rețea, totul era posibil, cum plauzibil era și faptul că o asemenea ofensivă se pregătește cu deosebită grijă, iar una dintre măsurile de siguranță este aceea de a "pieptăna" drumurile, trecerile, de a pune la popreală suspecții, de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]