10,350 matches
-
scrie: „În ajunul morții sale, Pitagora le-a spus discipolilor că perfecțiunea muzicii se dobîndește mult mai inteligibil prin numere decît pe cale senzorială, cu ajutorul auzului.” (p. 129) Cu alte cuvinte, cei mai buni compozitori sunt matematicienii, calculul avînd întîietate față de inspirație. Remarca a fost infirmată de istorie, muzica fiind altceva decît, bunăoară, șahul, unde schema combinatorică de tip aritmetic bate imaginația de ordin anticipator. Oricum, intuiția lui Pitagora rămîne în picioare: armonia cere numere frumoase. Erudită și trădînd un spirit de
Arheul numeric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3761_a_5086]
-
actuala stațiune turistică cehă Karlovi Vary). Dar ceea ce pune capăt scurtei sale cariere diplomatice este altceva: la înmormântarea celor doi fruntași legionari români care luptaseră în brigăzile internaționale de pe frontul iberic, Ion Moța și Vasile Marin, el are lipsa de inspirație să trimită coroane funerare, gest considerat ofensator și condamnabil de guvernul spaniol pe lângă care este acreditat. Se adaugă și acuzația că, la o reuniune mondenă din capitala Franței, la care I.Th. Florescu participă alături de colegi din alte țări, discuțiile invitaților
I.L. Caragiale: de la literatură la istorie și retur by Gelu Negrea () [Corola-journal/Journalistic/3760_a_5085]
-
construcțiile sale ample, redactate mai tîrziu în legătură cu specificul României, vor pleca, direct sau indirect, de la această constatare făcută de critic atunci cînd punea pentru prima oară piciorul pe pămîntul românesc. După ce a încurajat, apoi a patronat discret revista "Contemporanul", de inspirație socialistă declarată, după ce a reușit să se stabilească definitiv în România, fără teama de a mai fi răpit de ruși, așa cum i se întîmplase în timpul Războiului de Independență, Gherea își începe brusc activitatea de critic în anul 1885, cu articole
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
secolului al XIX-lea, Gherea începuse să-și concentreze energia pentru atenuarea, revizuirea și amendarea aserțiunilor apodictice din primele sale articole. Se vede că marxistul ajunsese "revizionist"! Acestei treptate reconversiuni i se adăuga un fapt imposibil de ocultat: literatura de inspirație socialistă, pe a cărei apariție în România mizase Gherea, lipsise de la întîlnire; revista "Contemporanul", de apariție relativ îndelungată, ca și publicațiile din orbita ei, nu reușiseră să producă decît o literatură submediocră, de a cărei calitate criticul era perfect conștient
De la Marx citire by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6907_a_8232]
-
în lipsa desenului, le-ai putea descrie prin cuvinte. La Paștina nu există sens logic, ci doar miez estetic care culminează în tresărire mistică. Contemplativ pînă la înlemnirea cu orele într-un scaun, Paștina nu pictează din imaginație și nici sub inspirația unui motiv cultural, și de aceea ar fi inutil să te întrebi ce spune cutare tablou. Pentru Paștina, sensul logic al picturii e vană superstiție, din acest motiv pînzele nu spun ceva, ci trezesc dispoziții asemănătoarecelor din care s-au
Armonie inversă by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3624_a_4949]
-
de televiziune și nici în ziare. Este păcat și grav că așa se întâmplă lucrurile. Chiar dacă lucrurile merg prost în țara noastră, nu voi pleca din România", ne-a spus Gogu Neagoe. Artistul ne-a mai zis că are mereu inspirație atunci când vine vorba de creațiile pe care le face. Are de unde să se inspire - atât din lumea mondenă, cât și din lumea politică: "Eu nu rămân niciodată în pană de idei. Când mă plictisesc de caricatură, aleg să pictez și
De Paște, Băsescu și Ponta se ciocnesc cap în cap by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/36313_a_37638]
-
Cînd literații sînt în pană de inspirație, matematicienii le iau locul, cum se întîmplă cu belgianul Cédric Villani, a cărui carte publicată la Editura S. Fischer a provocat rumoare în rîndul cititorilor culți din Germania. Teorema vie (Das lebendige Theorem), cum se numește volumul, este autobiografia unui
Nobel pentru matematică () [Corola-journal/Journalistic/3637_a_4962]
-
îngropat reguli precum legea egală pentru toți, justiția independentă și cerința ca politicienii să fie arestați și condamnați atunci când încalcă legea penală. Trec peste izul neplăcut pe care-l transmite acest personaj trist, prin declarațiile sale, atunci când apără comportamentul de inspirație comunistă al foștilor săi subordonați, pentru că scopul intervenției mele nu este acela de a genera o dispută cu cineva care nu contează - nu doar pentru mine, dar nici pentru majoritatea românilor. Ce m-a deranjat este modul isteric în care
Năstase despre cazul Bolintineanu: PDL avea ocazia să tacă, dar a vorbit fostul procuror ceauşist, Monica Macovei by Florin Pupăză () [Corola-journal/Journalistic/36467_a_37792]
-
irațională a sufletului colectiv. De aceea, Wagner are virtuți de vraci declanșînd energii organice, asemenea unui „ventriloc al lui Dumnezeu“, după fericita expresie a lui Nietzsche. Replica lui Thomas Mann: la Wagner perseverența lucidă a elaborării depășește spontaneitatea obscură a inspirației, autorul lui Tristan și Isoldafiind un creator cult, nu un posedat mefistofelic, măcinat de stihii oculte. Creația și filosofia. Ce definește posteritatea lui Wagner e că lumea muzicală îi venerează opera și îi respinge viziunea filosofică. Cu alte cuvinte, creatorul
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
de aceea Wagner prefera, în locul platei Musikdrama, termenul de Theaterfest, un oficiu teatral menit a-l transpune pe spectator în starea de inițiere într-un mister religios. „Operele“ lui Wagner sunt de fapt eleusii de ordin german, adică misterii de inspirație mitică transpuse în cadru scenic. Acestui oficiu scenic i se poate spune „operă“ numai în măsura în care respectăm etimologia lui „opera“ (ca sinonim pentru opus, cu sensul de „act“, adică de dramă în cursul căreia spectatorul e martorul declanșării unor latențe de
Ventrilocul lui Dumnezeu by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3650_a_4975]
-
Grete Tartler În linia gândirii antice, care pune iubirea și muzica alături de poezie, Goethe a fost însoțit toată viața, pe lângă talentele de muzician, artist plastic, naturalist sau filozof, și de inspirația unui „perpetuu îndrăgostit”. Despre femeile din viața sa s-au scris tomuri întregi, de la iubirea nefericită a tânărului de 24 de ani pentru Charlotte Buff (care a dat naștere Suferințelor tânărului Werther), la iubirea condamnată la renunțare pentru Ulrike von
Goethe îndrăgostit: de la madrigale la Jurnal by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/3380_a_4705]
-
au intrat în zestrea cunoștințelor de cultură generală, ci un fizician care, tocmai pentru că a înțeles, poate face bucle de interpretare, propunînd analogii, exemple surprinzătoare sau cazuri de reducere la absurd. Vietnamezul vorbește dinlăuntrul temelor, jucîndu-se cu ele după pofta inspirației, senzația fiind că face slalom printre ele. Asupra cititorului comentariul inteligent are efect de persuasiune treptată, chiar dacă mai toate subiectele ți-au mai trecut pe dinainte. Mai mult, oricîte rețineri ai avea față de cosmologie, o virtute nu i se poate
Patru perplexități by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3395_a_4720]
-
imprudent, prin focalizare. Atent și metodic, criticul „optzecist” notează scăderile și deficiențele lirismului marca Ion Mureșan. Aproape toate poeziile de mică întindere „sînt dezamăgitoare față de cele ample”. Din ele, „ideile mari lipsesc”, iar dimensiunile reduse „par consecința unei sufocări a inspirației”. Și la poemele ample apar obiecții: uneori, sensul e „prea obscur”, poetul dezvoltînd „dezordonat imagini și paradoxuri «inspirate»”. Alteori însă, „obscuritatea prinde bine”, ceea ce duce la concluzia unei adaptări inteligente a analistului la concretul fiecărui text în parte. Cred că
Tînărul Mureșan (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/3397_a_4722]
-
locuiește în continuare la Abu Dhabi și merge la Paris doar când e nevoie - la târguri de carte și întâlniri cu publicul cititor. În cazul lui, marginalitatea literară - regională și tematică, fiindcă, așa cum mărturisește, toate cărțile sale au ca sursă de inspirație Corsica, cu peisajele și oamenii ei (locul pe care-l cunoaște cel mai bine) - reprezintă un exemplu de vitalitate, de „sânge proaspăt” în literatura franceză actuală, marcată adesea - așa cum se spune - de fomalism sau de autoficțiune. Pe de altă parte
Creșterea și decăderea unei lumi by Adina Dinițoiu () [Corola-journal/Journalistic/3403_a_4728]
-
cu publicul mesmerizat. Malițios, în minunatul său eseu intitulat Nu!, Eugen Ionescu se apucase să numere de câte ori mai bea câte ceva Allan în romanul Maitreyi. Maftei, în schimb, pare să-l sfătuiască pe actor ceva similar - dacă rămâi în criză de inspirație mai trage o dușcă să umplem spațiul, să facem tăcerea să vibreze. Și aici intervine al doilea mare păcat al ecranizării, totala lipsă de comprehensiune a regizorului față de ceea ce a citit, față de personajele cărții devenite niște marote manevrate mecanic, așa cum
Siropuri, pomezi și alifii – despre frizeria cinematografiei by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3146_a_4471]
-
așezat al intelectualilor ardeleni? Răspunsul lui Ion Simuț nu lasă loc de speranțe: Călinescu nu are nimic ardelenesc, căci pentru criticul ieșean critica înseamnă talent și impresie estetică, spre deosebire de optica ardelenească, la care metoda și seriozitatea trec înaintea harului și inspirației. În al doilea rînd, ca reacție la umoarea ironică, jucăușă și corozivă a lui Călinescu, ardelenii răspund printr-o frondă sistematică la stilul călinescian. Cu alte cuvinte, critica universitară ardeleană e fie fățis anti-călinesciană ( G. Bogdan Duică și D. Popovici
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/3105_a_4430]
-
al universului, cu domiciliu în „Amarul târg” se dovedește a fi unic expert în mutația regnurilor. Cu toate că trupul este tandrețea unei așteptări, iar din cotidian eul culege majestuoasele resturi ale obișnuinței - sau tomai de aceea - mărturisitorul nu-și ascunde oboseala, inspirația însăși îi apare ca o hârtie de pe care și-a luat zborul noaptea. Câteva litere lipsesc cărții spre a o face capodoperă, ne zice: „Pictorul pur a sfârșit/ printr-o mare smerenie/ pictează văzduhul gol”. Starea sa va fi o
De Opera omnia by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/3117_a_4442]
-
care arată cum grupul celor nouă se disocia de aerul dezbaterilor de epocă, de acele obsesii ale comilitonilor români, preocupați mai degrabă de discuții „strict pe propriile texte în cercurile lor literare” sau de polemici pe „tema diferitelor grade de inspirație”. Reproșul vine scurt: „reacționau dezinteresat sau chiar scârbiți la orice problematizări politice.” Bun, înțelegem încotro bate Wichner, dar poeții români nu aveau backgroundul cultural al poeților germani, ca și posibilitatea, cu minime excepții, de a citi literatură germană din Vest
„În fața realității” by Nicolae Coan () [Corola-journal/Journalistic/3124_a_4449]
-
mii,/ Dac-or mai fi atuncea librării.../ Dar va mai fi atuncea omenire? (Întîlnire). Zvîcnirile lirice ale epicului și filozofului Philippide sunt mult mai numeroase decît cele reproduse mai sus, atestînd forța celui care și-a restrîns în mod intenționat inspirația. Versurile memorabile au fost compuse de la debut și pînă la ultimul volum, într-un interval de aproape jumătate de secol; ele oferă aceeași atmosferă, poartă același mesaj și atestă o indubitabilă perfecțiune formală. La rigoare, ar putea forma o unică
Alexandru Philippide – pentru totdeauna by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/3140_a_4465]
-
bani, cu o situație dificilă sau cu un impas financiar. Ne-am asumat obiective de performanță curajoase, am dezvoltat o strategie de marketing foarte bine gândită și am beneficiat din partea agenției de creație Jazz de o foarte bună gândire strategică, inspirație, creativitate și dedicare. Premiul de la Effie este încă o dovadă a faptului că am reușit să construim împreună cu Jazz un parteneriat de success bazat pe încredere, comunicare și profesionalism pentru care le mulțumim”, Marilena Bârliga, Senior Marketing Manager al Provident
Premiu important pe piața creditelor by Roxana Covrig () [Corola-journal/Journalistic/29362_a_30687]
-
că nu e nevoie de stăruit asupra disocierilor pentru finalitatea acestui proiect, care nu este nicidecum doar unul amator de izvoare literare. Nici măcar în sensul canonic al comparatismului, acela de a adânci relațiile spirituale, raporturile existente de fapt între operele, inspirațiile și viețile unor scriitori aparținând mai multor literaturi. Mai degrabă, funcționează paralelismul conform căruia coincidențele estetice și ideologice sunt manifestări independente ale spiritelor înrudite. Sunt incidențe firești. Trebuie spus că Hortensia Papadat- Bengescu nu e atât de radical „novistă”, pentru că
Glose pentru Hortensia Papadat-Bengescu by Constantin Trandafir () [Corola-journal/Journalistic/2941_a_4266]
-
scenică și care de peste 180 de ani se păstrează în repertoriul multor companii de balet până astăzi. În jurul anului 1830, romantismul, în plină înflorire, se extindea de la literatură la teatru și de la teatru la balet. Contrastul între serafic și grotesc, inspirația din folclor și din basme medievale se transpun în dans prin apariția unor personaje supranaturale, silfide, elfi, iele (Sânzienele din folclorul românesc), simboluri ale unei spiritualități nu totdeauna benefice, întruchipate printr-un dans aerian, cast, pudic. Sunt personaje urcate pentru
„La Sylphide“ Cap de serie al baletelor romantice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2942_a_4267]
-
scene de prestigiu, între care o amintim pe cea de la Bolșoi din Moscova, prezenta premieră de la București fiind cea de a șasea producție. Viața și visul sunt teme eterne. Înterferența vieții reale cu lumea fantasmelor este un izvor inepuizabil de inspirație, care tentează mereu spiritul uman. Adesea, chemările inimii - cum spune coregraful - ne atrag dincolo de rațional, cum i se întâmplă și personajului James. Ceea ce diferă, însă, este întotdeauna modul de tratare a temei, propriu fiecărei epoci în parte, iar ceea ce ne
„La Sylphide“ Cap de serie al baletelor romantice by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/2942_a_4267]
-
în demersul său publistic: „Dar să nu generalizez. Sunt și masoni de toată isprava...”. Din același număr al revistei piteștene am reținut și debutul(?) în poezie al criticului literar Nicolae Oprea. El publică un amplu grupaj de versuri reflexive, de inspirație egeeană, scrise sub semnul lui Kavafis: „Olimpienii par întrupați în arbori și arbuști cu mari corole,/ De la măslinul sfânt până la leandrul roz și senzual,/ Vița de vie, arborele-trompetă, palmierul, arborele de mătase,/ Teiul înmiresmat și pinul înaintând spre mare/ Dinspre
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/2957_a_4282]
-
În ceea ce privește opera ca atare, m-au fascinat sunetele șocant de „actuale”, ceea ce mă făcea să sper că destinul acestei creații copleșitoare abia urma să înceapă. Deocamdată, nu prea sunt semne că marile scene lirice sunt interesate să monteze tragedia de inspirație greacă, dar timpul nu e pierdut... Premiera mondială a operei a avut loc pe 13 martie 1936, la Opéra Garnier din Paris, bucurându-se de un mare succes. Compozitorul român se alătura astfel vedetelor vremii, atingând o nouă culme. Activitatea
Sindromul Argetoianu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/2894_a_4219]