5,645 matches
-
din 1990 și urmând unei sciziuni a fostului partid unic în urma morții lui Houphouët-Boigny, încercarea de exaltare a unei esențe naționale etnicizate constituie, în cursul ultimilor cinci ani (1995-2000), o tentativă de inversare a schemelor anterioare de legitimare. Regimul politic instaurat de Houphouët-Boigny a fost de fapt contestat încă dinaintea independenței, invocându-se conivența acestuia cu străinii: cu fostul dominant european, dar și cu cei originari din țările învecinate, cărora statul le-a facilitat întotdeauna instalarea, mai ales în mediul rural
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
sfera muncii și, prin urmare, schimburile lor sunt într-o anumită măsură nesemnificative din punctul de vedere al înscrierii lor în economia de piață. Fără vreo ambiție politică sau economică de a răsturna sistemul dominant, ei caută înainte de toate să instaureze relații interpersonale, fiind totodată deja incluși într-un țesut asociativ dens. Convivialitatea care rezultă din SEL și care vine să îmbogățească rețeaua preexistentă este așadar cea dintâi satisfacție a acestora. Din acest moment, SEL nu poate fi înțeles altfel decât
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
experți în dezvoltarea economică, malgași sau europeni, face din imitarea modelului capitalismului de piață tema esențială a unei duble pantomime prin care se reproduce un raport de exterioritate mutuală care face imposibil orice dialog autentic. Obiect principal al relației pedagogice instaurate de acești actori pe lângă săteni (atât în continuitatea, cât și ca negare a opresiunii anterioare), ea este pentru cei din urmă o pură înscenare a subordonării. Aceste exemple luate din perioade istorice diferite evidențiază măsura în care cuplul dominație / rezistență
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
relațiile cu strămoșii și divinitățile, participanții își joacă în cadrul ritualului condiția de dominați, împărtășită în fața străinilor prin intermediul schimbului monetar la care se adaugă hainele, limbajul, prezența funcționarilor. De asemenea, schimburile monetare ceremoniale intervin în cadrul căsătoriilor în care urmează să fie instaurat un spațiu de comunicare între două grupuri familiale, închis fiecare cu strămoșii lui într-un câmp singular. Rolul cultural atribuit banilor dezvăluie această particularitate: preotul satului îi stropește pe participanți folosindu-se de bancnote înmuiate într-un vas umplut cu
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
breșele" și ezitările lui, atât în aporturile, cât și în eventualele devieri, a căror învățătură este, într-o situație de emergență, potențial euristică. Apare o primă întrebare: care sunt punctele de articulație între o întreprindere în plină mutație, preocupată să instaureze scheme de organizare și de comunicare originale, și etnologie? Mai prozaic, ce imagine a etnologiei oferă întreprinderea pentru a veni în întâmpinarea interesului curentelor importante ale managementului? Care sunt principalele tematici ale literaturii etnologice pe care acestea din urmă le
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
temporari și "celibatari" (bărbați singuri), precum și asupra schimbărilor induse, în regiunile de origine, de migrările raportate la muncă. Evidența deplasărilor indivizilor în spații geografice și sociale diverse presupunea elucidarea raporturilor între diverse locuri 84. La vremea respectivă, însă, studiul relațiilor instaurate în sfera muncii ca atare nu s-a impus în atenția cercetătorilor: abia către anii șaptezeci și optzeci antropologii au început să se intereseze cu adevărat de raporturile stabilite în interiorul uzinelor sau întreprinderilor. Totuși, problematica formulată încă din anii treizeci
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a trăi. Iată deci obiectul antropologiei: studierea proceselor de producere a societății. În privința societăților contemporane de orice fel -, cine poate afirma că activitatea industrială 88 nu este un suport esențial de producere a societății, a raporturilor pe care oamenii le instaurează între ei? Totuși, lucrările de etnologie dedicate activităților industriale raporturi de muncă și de producție pe care le putem recenza rămân destul de rare. Mai mult, cele care privesc Franța sporesc anumite ambiguități. Există un acord unanim asupra faptului că studiile
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
dispozițiile speciale de asistență și protecție socială pe care le determina acest statut, citate prin regruparea unei majorități a personalului, extensia controlului lucrătorilor din domeniul huilei la diverse activități asociative, sportive, culturale etc. Ierarhiile din cadrul muncii determină totodată forma raporturilor instaurate în cadrul urban. Cetățile-grădină care înconjoară siturile de producție erau astfel organizate: casele minerilor erau cele mai numeroase; cele ale maiștrilor, mai mari și distingându-se cu precizie, se aflau în vecinătatea lor; în sfârșit, net separate de garduri sau ziduri
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
socială și politică ale subiecților. O reconstrucție imaginară a dominației Să ne prefacem că ieșim din domeniul "economic" pentru a explicita această propunere examinând o experiență de cooperare descentralizată a cărei influență este semnificativă 115. Un "schimb reciproc" a fost instaurat la sfârșitul anului 1999, în cadrul unei înfrățiri între orașul Lille prin intermediul unei asociații și orașul Saint-Louis din Senegal. Doi senegalezi, unul inserat în mediile asociative și celălalt conducând un comitet de cartier în orașul lor, au fost invitați pentru trei
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
și fragilizarea organizării sindicale sau corporative, ducând la contestarea cadrelor și la dezmembrarea clasei muncitoare 123. Aceste evoluții sunt marcate de efectele de modă, care se succed cu o viteză accelerată în sectorul privat și în administrații. Ele tind să instaureze o financiarizare completă a modelelor de organizare internă ale întreprinderilor, care se află în plin proces de realizare la sfârșitul anilor nouăzeci 124: legăturile de subordonare din cadrul muncii sunt traduse în termeni de interdependență comercială și de obligație contabilă, încurajând
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a fost într-un anumit fel salvată de politică: în nordul statului Congo, nu exista o organizație de partid adevărată. Partidul nu a existat decât printre birocrații posturilor, viața politică neimplicând decât această margine minimă a populației. Or, sistemul electoral instaurat fiind întemeiat pe sufragiul universal (pentru moment cel puțin; se vorbește din ce în ce mai mult de un sistem care să nu acorde drept de vot decât titularilor unui certificat de studii), era nevoie de un intermediar între această birocrație și populația rurală
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
acesta. Șeful nu este decât un element al sistemului de exploatare, și nimic altceva. Prin urmare, față de săteni, el nu se poate situa decât într-un raport de forță, care e o simplă concretizare locală a sistemului coercitiv de ansamblu instaurat de puterea colonială. Această structură sătească de violență va fi deosebit de sensibilă în ceea ce privește șefia de la Congo-Ocean: înconjurat de partizanii săi, șeful, în numele administratorului, exercită o dictatură despotică și fără scrupule. Prin urmare, cele două elemente constitutive ale acestei șefii sunt
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
Ne putem gândi și la altceva (chiar cu dușmănie, prin respingere, prin delimitare), ne putem raporta la alte universuri și la alte opțiuni, nu numai la noi (doar la noi!), într-o închidere surdă și rapid sufocantă. Pentru mulți, se instaurează o stare de liniște care îi deschide, le permite dialogul, permeabilitatea, entuziasmul, optimismul. Când sunt cu altul/alții apare sensul vieții, fragmentele existențiale minore se leagă și dau un întreg, prin care se exprimă și se întregesc, deopotrivă. Siguranța și
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
dintre postulatele lui (superioare) nu mai stau în picioare, individul se trezește față-n față cu o lume care (aproape în totalitate sau în fundamentele ei) se prăbușește, iar această (neașteptată, șocantă) experiență dă naștere unei angoase extreme. Se pot instaura condițiile unui traumatism psihologic (poate fi vorba chiar de un brusc și nescontat moment de fericire ce poate produce un riscant șoc psihologic!). În ceea ce le privește, postulatele abstracte (aflate, precum am văzut, la nivel superior) nu se supun introspecției
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
în postulatele abstracte pe care se sprijină adaptarea noastră la condițiile obișnuite. B. Rimé scrie: Interpretând în sensul cel mai favorabil experiențele pe care le trăiește în viața de zi cu zi, el (individul n.n. G.A.) ajunge astfel să instaureze, să conserve și să pună la adăpost valorile care îl apără de precaritatea sa" (2008, p. 387). Pe scurt, potrivit acestei teorii, impactul experiențelor emoționale profunde (chiar extreme) pot pune sub semnul întrebării fundamentele universului virtual al individului sau pot
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Sunt preferate textele scurte (povestiri sau nuvele) căci ele permit menținerea tensiunii dramatice redând, în esență, povestea unei revelații. Apare efectul de real sugerat de text cu scopul de a se realiza contrastul dintre reprezentarea obiectivă a lumii și dezordinea instaurată de fantastic, dar și identificarea și asimilarea naratorului cu protagonistul povestirii, urmând nuanțe ce se raportează jocului viziunii și a perspectivei din afară, ceea ce face ca existența eroului să fie dublă pe de o parte literară, pe de altă parte
Fantasticul în proza lui Ion Luca Caragiale by Elena Deju () [Corola-publishinghouse/Science/1278_a_1923]
-
să le fie alături artiștilor în marginalitatea lor socială. Ei le oferă oportunități materiale: case de creație, ateliere subvenționate parțial, ateliere-reședință, comenzi (Menger, 1983 și 1986; Lamy și Liot, 2002); crearea, dacă nu avantajoasă, măcar derogatorie, a statutului angajaților temporari instaurează un regim de șomaj pentru artiștii și tehnicienii din domeniul spectacolului. Ea este contestată de patroni și mai mult sau mai puțin apărată de oamenii politici, împărțiți între exigența legitimării charismatice (susținându-i pe artiști, se lustruiesc pe ei) și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
îl neagă" (1994, capitolul IV: "L'économie des biens symboliques"). Autonomizarea câmpului (religios) se poate măsura prin dezvoltarea unui corp de profesioniști care elaborează și transmit o știință în cadrul unei educații specializate și definesc accesul la calificarea profesională. Acești preoți instaurează o tradiție, ceea ce îi opune profeților. Analogia este foarte evidentă cu câmpul școlar: profesorii sunt ca niște preoți, iar autorii ca niște profeți (la fel, în câmpul cultural, artiștii sunt ca niște profeți, iar profesioniștii culturii ca niște preoți). Aplicație
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Bastiat, apărută în anul 1863, tomul V, Ce qu'on voit et ce qu'on ne voit pas, pp. 327-341, disponibil on-line grație Cercle Bastiat (www.bastiat.org). 2 La 22 februarie 1848 în Paris izbucnește revoluția în urma căreia este instaurată efemera Republică a II-a (n. tr.). 3 Revoluția de la 1848 din Franța înseamnă și prima manifestare politică a socialismului. Un socialist, Louis Blanc, este membru în guvernul revoluționar care, la presiunea cluburilor socialiste, proclamă dreptul la muncă și creează
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
ai Revoluției franceze, discipol al lui Rousseau, lider al Clubului iacobin, membru în Consiliul Salvării Naționale și responsabil în bună măsură de instaurarea Terorii (n. tr.). 21 Louis Blanc (1811-1882), autor și politician socialist francez. Ca membru în Guvernul provizoriu instaurat după februarie 1848, Louis Blanc promovează dreptul la muncă și adoptarea unei legislații a muncii în Adunarea Națională; tot el este responsabil pentru experimentul Atelierelor Naționale din Paris, întreprinderi publice create pentru a da de lucru muncitorilor șomeri din capitala
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
încercat în 1816-1817, prin hotarnica banului Petrache Negrea, să se stingă litigiile dintre răzeși, făcându-se o redistribuire pe cei 34 bătrâni, înmânându-se și acele țădule ca un fel de acte de proprietate și ar fi trebuit să se instaureze pacea și înțelegerea între copărtași, ceea ce nu s-a întâmplat. Numeroasele dosare din fondul arhivistic al Judecătoriei ținutului Tecuci și de la alte instanțe cuprind între coperțile lor jalbe, rapoarte, citații, adrese, jurnale (procese-verbale) de constatare etc., stau mărturie a frământărilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întotdeauna limba afară în mod limpede. Preotul lasă limba să atârne afară. FRATELE LUI MARIEDL: Dacă ăsta a dat ortul popii, atunci putem fără grabă într-o totală destindere și liniște să i-o tragem: ce zici tată? Sau a instaurat statul că se declară o încălcare a legii atunci când i-o tragi unui popă mierlit? TATĂL LUI MARIEDL: Statul mi-e indiferent, și poporul nu e mulțumit de nici un preot mort. Poporul apucă pur și simplu preoții lui de sexele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
într-un mediu total diferit. A existat și un prim radar încă de la început, dar unul cu performanțe insuficiente. Numai stabilirea momentului instalării rachetelor sol-aer rămîne încă neexplicată. A doua problemă a lui Allison, cea în legătură cu decizia Statelor Unite de a instaura o blocadă, poate fi și ea elucidată cu ajutorul celui de-al doilea model. Decizia blocadei a fost influențată de două constrîngeri birocratice sau organizaționale. Această decizie a fost luată atunci cînd era deja prea tîrziu pentru a împiedica transporturile spre
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
conturat în idealismul german al secolului al XIX-lea (Palan și Blair 1994). Filosofia lor este totodată consecinționistă, politica internațională fiind în ultimă instanță angrenată atît pentru a proteja interesul național, cît și pentru a menține sau a căuta să instaureze o ordine internațională legitimă, așa cum spu-nea Kissinger, o ordine care să facă diplomația să funcționeze și care să limiteze eventualele conflicte. Eventuale teorii etice mai ambițioase nu ar fi de nici un folos la nivel internațional. Scepticismul funcționează și aici ca
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
le ghidează acțiunea. Pînă la urmă, aceasta poate avea efecte politice semnificative: chiar la sfîrșitul războiului rece, care probabil că a zguduit viziunea realistă asupra lumii, practicile realiste puteau mobiliza vechile coduri, pentru a atenua potențiala ruptură istorică a sistemului instaurat după căderea zidului Berlinului. Realismul stă încă la baza principalelor reconceptualizări ale actualului sistem internațional, de la reificarea geo-culturală a lui Huntington la "neo-medievalism" - și justifică politicile externe care pot fi deduse din acestea. Scepticismul luat în serios: critica sceptică a
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]