2,609 matches
-
situație care avea să deschidă o altă perspectivă de abordare practicii instructiv-educative. În cele ce urmează ne vom opri succint asupra celor mai reprezentative dintre aceste teorii ale învățării, insistând îndeosebi asupra impactului pe care le-au avut asupra procesului instructiv-educativ, psihicului și personalității umane. Derularea pe baze științifice a actului educațional nu se putea produce în afara cercetării psihologice, implicată nemijlocit în procesul instructiv-educativ propriu-zis. Numeroase investigații, în special cele privitoare la actul învățării, au luat un demaraj fără precedent după
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
reprezentative dintre aceste teorii ale învățării, insistând îndeosebi asupra impactului pe care le-au avut asupra procesului instructiv-educativ, psihicului și personalității umane. Derularea pe baze științifice a actului educațional nu se putea produce în afara cercetării psihologice, implicată nemijlocit în procesul instructiv-educativ propriu-zis. Numeroase investigații, în special cele privitoare la actul învățării, au luat un demaraj fără precedent după anii '50 ai secolului trecut, cercetări ce aveau să deschidă o nouă perspectivă practicii instructiv-educative. Necesitatea perfecționării actului didactic a scos în evidență
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
produce în afara cercetării psihologice, implicată nemijlocit în procesul instructiv-educativ propriu-zis. Numeroase investigații, în special cele privitoare la actul învățării, au luat un demaraj fără precedent după anii '50 ai secolului trecut, cercetări ce aveau să deschidă o nouă perspectivă practicii instructiv-educative. Necesitatea perfecționării actului didactic a scos în evidență mai mult ca oricând dezvoltarea unei așa-numite științe a învățării. Învățarea beneficiază astăzi de conotații multiple, incluzând orice achiziție care îl pregătește pe om să facă față unor situații noi de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
instrumente intelectuale care favorizează diferențierea punctelor de vedere între indivizi. O asemenea teorie prezintă o mare importanță pentru actul didactic, deoarece înțelegerea semnificației acesteia îi dă posibilitatea profesorului să decidă în cunoștință de cauză când anume poate demara un proces instructiv-educativ de tip euristic. Conform teoriei lui Piaget, actul învățării parcurge următoarele etape: depistarea operațiilor implicate în noțiunea ce trebuie asimilată; crearea unei situații care să permită construirea operațiilor - o problemă; efectuarea acțiunii; interiorizarea acțiunii și construirea operațiilor. O astfel de
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
realizarea transferului la nivelul principiilor; formarea în rândul elevilor a deprinderii de a descoperi în mod individual anumite adevăruri etc. Ca o concluzie aproximativă, teoria bruneriană asupra învățării poate fi inclusă în categoria teoriilor pedagogice valoroase și eficiente în procesul instructiv-educativ al copiilor și tinerilor. Celebra și arhicunoscuta teorie a învățării ca organizare a relațiilor de întărire, elaborată de psihologul american B. F. Skinner, poate fi încadrată în categoria teoriilor asociaționist-comportamentaliste de tip behaviorist, alături de alte teorii ale învățării, precum: teoria
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
elocventă a teoriei psihanalitice în pedagogie o oferă ansamblul relațiilor profesor-elev. Eficacitatea activității educative desfășurată de către profesor pare a fi determinată de caracterul și intensitatea activității prin care elevii se simt legați afectiv-emoțional și caracterial de propriul lor educator. Demersul instructiv-educativ al profesorului cu proprii săi elevi trebuie să aibă un caracter directiv pentru a putea contribui la continuarea demersului de cristalizare a ,,supraeului” la elevi, absența spiritului autoritar al educatorului provocând elevilor un sentiment de neliniște, așa cum prezența activă a
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
vedere opțiunile pedagogice personaliste, pedagogia existențialistă, fenomenologică etc. Soluționarea conflictului dintre esență și existență umană la nivelul gândirii pedagogice moderne impune adoptarea unei teorii unificatoare, aptă să asigure instituirea unei corelații optimale între idealul educației - chintesența pedagogiei esenței - și activitatea instructiv-educativă focalizată pe competențe impuse de cerințele vieții în derulare - chintesența pedagogiei existenței. Opoziția dintre natură și educație influențează dezvoltarea gândirii pedagogice prin avansarea ,,postulatului finalității naturale” a activității de formare a personalității umane. Într-un alt orizont de discurs, apariția
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
fiind subordonat prevederilor Legii Ratio Educationis, adoptată în anul 1777. Acest act normativ asigura un învățământ ,,pentru folosul binelui comun”, care să aibă un conținut practic și o diferențiere în funcție de categoriile sociale: săteni, orășeni, militari etc. și prevedea organizarea procesului instructiv-educativ pe cinci trepte: școli primare naționale, școli latine sau gramaticale, gimnazii și arhigimnazii, academii regești, Universitatea Regală. Același act normativ așează întregul învățământ bănățean sub îndrumarea și controlul direct al statului, derulat prin intermediul unei Comisii școlare. Predarea urma să fie
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
protopopul Caransebeșului, Ioan Tomici, în anul 1820. În anul 1831, Loga a elaborat un ,,plan spre întocmirea școlilor preparande,” aprobat și avizat de Ministerul de Război din Viena, iar la 12 februarie 1832 a deschis la Caransebeș Școala Preparandă. Programul instructiv-educativ în această școală se întindea pe trei ani consecutivi, câte două luni doar în perioada de iarnă. Asemenea cursuri erau frecventate de învățătorii fără calificare și de tinerii care doreau să devină dascăli. Absolvenții ,,cu spor bun” primeau un certificat
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
a funcționat și la Neuwerk), Josef Franz, Johann Bösz, Ludwig Gasparics. La Neuwerk a existat în mai multe rânduri o școală confesională catolică, ultima funcționând în clădirea Casei Pădurarului, în apropierea Bisericii Catolice. Aici, între 1856-1902 și-au derulat activitatea instructiv-educativă următorii dascăli: Karl Funke, N. Müller, Georg Speichert, Ludwig Gasparics, Georg Ondra și Andreas Krolky. În localitățile bocșene, chiar și după Legea Apponyi, cu toate restricțiile impuse în legătură cu creșterea numărului de ore cu predare în limba maghiară, cu salarizarea personalului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
funcționeze câte o școală confesională poporală cu sprijinul Bisericii Ortodoxe și al părinților elevilor. Aceasta o dovedește continuarea instrucției în limba română chiar și în perioada primului război mondial, când protopopiatul din Bocșa Montană se ocupa nemijlocit cu organizarea procesului instructiv-educativ din conscripția sa. Astfel, printr-o circulară din 17 aprilie 1918, protopopul Mihail Gașpar fixa data examenului final în școlile românești: ,, Onoratul oficiu parohial va comunica comitetului parohial ca scaun școlar că examenul final de la școala noastră poporală se va
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
identitatea românească, prin ele s-a educat conștiința colectivă în spiritul acestei identități, oferind suportul popular inițiativelor naționale din întreg secolul XIX și din primele două decenii ale secolului XX. Comunitatea rurală și urbană a susținut procesul de alfabetizare, progresul instructiv-educativ și modernizarea învățământului, a facilitat avansarea frontierei instrucției propriu-zise până la nivelul categoriilor populare. Circularele școlare din Banatul Montan ilustrează fidel relația stat-comunitate rurală, rolul comunității sătești în dinamica raportului școală-societate, într-un secol în care procesul de modernizare a învățământului
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
mult mai complicat. Școala este o FIINȚĂ. Dacă nu suntem atenți, putem ajunge în situația în care devenim orbi în fața acestei ființe. Educația și învățământul sunt în serviciul unei națiuni. Roadele școlii se culeg peste decenii, iar consecințele unui proces instructiv-educativ defectuos se pot ameliora cu mari eforturi. De aceea trebuie să cumpănim cu cea mai mare responsabilitate atunci când inițiem acțiuni care țin de formarea unei generații, de gimnastica minții, de caracterul și virtuțile acesteia. De fizionomia școlii, de substanța sa
Din viaţa, activitatea şi gândurile unui profesor by Mihai TOMA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101007_a_102299]
-
întrec la Parada Costumelor, la concursul de înfășurat mumii sau la pescuitul merelor, totul desfășurându-se sub paza uriașilor dovleci candelă. Deschiși spre Europa În condițiile create după Revoluția din anul 1989, școala a fost puternic implicată în perfecționarea procesului instructiv-educativ și a rezultatelor obținute de elevi, în îmbunătățirea activităților extracurriculare și în formarea de cetățeni europeni în perspectiva alinierii României la standardele europene, precum și la dezvoltarea relațiilor interstatale în vederea unei mai bune comunicări. În acest sens, Liceul Teoretic “Miron Costin
DESPRE NOI CEVA EXTRA... (CURRICULAR). In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Geanina Honceriu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1862]
-
cenușii de la adevărata durere. Administrarea unei corecții corporale de o brutalitate inimaginabilă ne-a oripilat. Mă gândesc pe bună dreptate cum a fost posibilă o asemenea dezlănțuire animalică din partea unui individ care era plătit de stat să desfășoare un proces instructiv-educativ de formare a unui tânăr capabil să se integreze social și să contribuie la progresul și la dezvoltarea țării. Pe creștetele noastre erau niște ridicaturi ușor de pipăit, din care cursese sânge și se închegase în părul năclăit și asudat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
a avea o casă de cultură nouă și modernă. În întreaga perioadă comunistă, lipsa unei judecătorii și a unui notariat a provocat mari nemulțumiri localnicilor, nevoită să se deplaseze la Vaslui pentru a-și rezolva problemele. În anul 1963, procesul instructiv-educativ al tinerei generații din raionul Huși se desfășura în cadrul celor 73 școli cu durată de patru ani, 59 școli de opt ani, 55 unități preșcolare și 3 școli medii. Ulterior, s-au mai construit încă 55 localuri noi de școală
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
327 gimnazial), 2.156 în învățământul liceal, 862 în învățământul de arte și meserii și 87 elevi înscriși în învățământul postliceal. Școlile sunt dotate cu 38 laboratoare, trei săli de gimnastică, opt ateliere școlare și șase terenuri de sport. Procesul instructiv-educativ se desfășoară în 187 săli de clasă și cabinete școlare, fiind asigurat de un număr de 369 cadre didactice, din care 55 personal didactic în învățământul primar, 91 în învățământul gimnazial, 139 în învățământul liceal și 84 în învățământul de
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
încercat un model de învătământ adaptat școlilor noastre. Receptiv la nou, Ion Creangă, nu a puț utuita, nici macar peste ani, lecția maestrului Titu Maiarescu deși acest lucru nu l-a împiedicat să repereze numai decât carentele de fond ale procesului instructiv-educativ din epoca. Cu zestreasanativă, cu finaintuiție a bunului simț alături de cele ce învățase cu osârdie că elev la Școală Normală, Ion Creangă și-a impus de la început să valorifice resursele învățământului național, convins că și Eminescu de faptul că ,,o
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
186 14.3. Existențialismul educația ca proces de "trezire" 189 14.4. Critici aduse filosofiei pragmatice a educației 196 14.4.1. Perenialismul 196 14.4.2. Esențialismul 197 14.4.3. Reconstrucționismul 199 15. CERCETĂRILE PSIHOLOGICE ȘI INOVAREA PROCESULUI INSTRUCTIV-EDUCATIV 202 15.1. Învățarea ca proces de elaborare a unor structuri operaționale 203 15.2. Învățarea ca proces de formare a "acțiunilor mintale" 207 15.3. Cunoașterea ca triplă reprezentare: activă, iconică și simbolică 211 15.4. Instrucția ca organizare
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
S.U.A.). Învățămîntul superior n-a cunoscut schimbări esențiale, în afara unei creșteri și diversificări a instituțiilor școlare cu profil tehnic. Numărul studenților nu a cunoscut o creștere deosebită, în afară de S.U.A. În elaborarea programelor școlare pentru învățămîntul primar și în desfășurarea procesului instructiv-educativ se simțea destul de puternic influența ideilor promovate de educația nouă. (În școala secundară europeană aceste idei au pătruns totuși destul de puțin). S-au impus în mod deosebit două principii: a) legarea școlii de viață, ceea ce a dus, în unele țări
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
atît la orașe, cît și la sate (unde, multe au fost realizate prin contribuția directă a sătenilor); a crescut numărul copiilor și tinerilor cuprinși în învățămînt; s-a asigurat o mai bună pregătire a corpului didactic care a imprimat procesului instructiv-educativ un nivel ridicat, confirmat de gradul înalt al științei și tehnicii românești în acea perioadă. Pentru fiecare din aceste înfăptuiri au fost înfrînte numeroase dificultăți, cele mai multe provenite din condiții materiale obiective. De aceea, toate aceste realizări n-au acoperit decît
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
redus, de asemenea, numărul burselor. În cursul deceniului al patrulea au fost formulate repetate critici la adresa conținutului învățămîntului supraprimar, insistîndu-se asupra necesității diferențierii acestuia potrivit particularităților mediului geografic. Tot acum s-a manifestat o puternică tendință de modernizare a procesului instructiv-educativ în spiritul principiilor ,,școlii active". Tendința este puternic reliefată în proiectul de lege al lui Dimitrie Gusti (1933) (5), în legea asupra învățămîntului primar și primar-normal din 1939 (Petre Andrei) și chiar în unele din modificările aduse legii din 1924
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
în 1934 (de către C. Angelescu). Se propunea întocmirea unor programe cu caracter regionalist, gruparea cunoștințelor pe centre de interes, utilizarea unor metode active, crearea comunităților de muncă, conducerea autonomă a elevilor etc. În scopul unei mai bune adecvări a procesului instructiv-educativ la particularitățile psihice și fizice ale elevilor, precum și pentru sprijinirea acțiunii de orientare școlară și profesională s-a hotărît, de către Ministerul Instrucției, obligativitatea introducerii fișelor individuale (1934). Legea P. Andrei, din 1939, prevedea o programă minimală, comună tuturor școlilor, și
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
Se poate vorbi de continuarea tendinței de științifizare în perioada interbelică, prin depășirea caracterului unilateral al pedagogiei experimentale, limitată la studierea copilului, și prin orientarea cercetărilor spre fenomenul educației ca atare, în care sînt implicați elevul, educatorul și conținutul procesului instructiv-educativ. O lucrare de epistemologie pedagogică presupune însă și o cercetare asupra valorii cunoașterii științifice, a obiectivității rezultatelor la care s-a ajuns. Ștefan Bârsănescu, călăuzit de spiritul pedagogiei culturii, nu încearcă să explice o orientare sau alta prin adeziunea la
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
educație prin programe și cărți școlare comune. Astfel conceput, învățămîntul primar a distrus "țăranul", fără a putea crea ,,burghezul" omul de inițiativă, întreprinzător. Pentru ca școala să răspundă nevoilor satului preciza I. C. Petrescu, în spiritul sociologiei gustiene trebuia ca întreaga activitate instructiv-educativă să se întemeieze pe munca țărănească și valorile create în viața satelor. Acestea, dincolo de nota lor comună, se deosebesc între ele datorită unor diferite "determinări" istorice, geografice și sociale, ceea ce înseamnă că nici în mediul rural școala nu trebuie să
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]