4,971 matches
-
în curând va deveni obsedantă și constrângătoare, este asociată cu două personalități istorice atât de sumbre astfel încât, în ediția din 1971, numele lor vor fi eliminate? Asocierea lui Nietzsche și a nihilismului cu evenimentele epocii este pur și simplu episodică? Instrumentală? Oportunistă? Sau eliminarea din 1971 semnalează o conexiune nu foarte edificatoare, dar din acest motiv nu mai puțin adevărată și esențială? Își croiește drum o ipoteză care trebuie verificată în întregime, dar nu mai puțin fascinantă. Heidegger s-ar fi
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
amândouă Nimicul. Sensul acestei filozofii este un ateism fățiș și un nihilism metafizic, analog celui reprezentat mai cu seamă de scriitorii evrei, cu alte cuvinte un ferment al depravării și distrugerii poporului german 162. O utilizare atât de grosieră și instrumentală a unui concept filozofic elevat precum cel de metafizică, asupra căruia Heidegger medita la acea vreme și asocierea lui cu un termen precum cel de nihilism, care apărea din plin în textele lui Nietzsche, dar a cărui semnificație mai profundă
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
lui Max Weber privind raționalizarea societății și culturii moderne. În timp ce Max Weber vorbea despre sentimentul de absurditate (similară cu cea din romanele lui Kafka) produs de birocrație, Ritzer argumentează că restaurantele McDonald's au devenit exemplul mai potrivit pentru raționalitatea instrumentală și pentru consecințele umane iraționale și destructive 32. Mcdonaldizarea este o reconceptualizare a raționalității, explicând felul în care s-a făcut trecerea de la un mod tradițional la unul rațional de gândire, ajungându-se la managementul științific. Pentru Ritzer, mcdonaldizarea are
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
o regulă, va funcționa ca atare deoarece noi preferăm să ne conformăm regulii date de așteptarea că și ceilalți se vor conforma la rândul lor"86. 3.1.2. Funcțiile sociale și culturale ale normelor Normele sociale au un caracter instrumental în viața socială, fiind folosite în cele mai simple interacțiuni din viața socială, oferind indicații clare despre cum trebuie făcute lucrurile, cum trebuie să saluți, să mănânci, să vorbești și să arăți. Toate aceste indicații sunt afectate de contextul socio-cultural
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
potrivite sau nepotrivite. Aceste reguli pot fi explicite sau implicite. În cazul în care aceste reguli nu sunt respectate se poate ajunge la pedepse severe, cum ar fi, de exemplu, excluderea intr-un grup"209. Normele sociale au un caracter instrumental în viața socială, fiind folosite în cele mai simple interacțiuni din viața socială, oferind indicații clare despre cum trebuie făcute lucrurile, cum trebuie să saluți, să mănânci, să vorbești și să arăți. Toate aceste indicații sunt afectate de contextul socio-cultural
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
lui Max Weber privind raționalizarea societății și culturii moderne. În timp ce Max Weber vorbea despre sentimentul de absurditate (similară cu cea din romanele lui Kafka) produs de birocrație, Ritzer argumentează că restaurantele McDonald's au devenit exemplul mai potrivit pentru raționalitatea instrumentală și pentru consecințele umane iraționale și destructive. Mcdonaldizarea este o reconceptualizare a raționalității, ce arată felul în care s-a făcut trecerea de la un mod tradițional la unul rațional de gândire, ajungându-se la managementul științific. Pentru Ritzer, mcdonaldizarea are
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
al cadrelor didactice este mai mare, cu atât climatul este mai rece) și compoziția umană a școlii (vârstă, sex, pregătire profesională; în școlile în care există diferențe importante în privința pregătirii profesionale, de exemplu, pot apărea mai frecvent stări conflictuale). * Factori instrumentali țin de condițiile și de mijloacele de realizare a obiectivelor propuse: condițiile materiale, relațiile dintre membrii școlii, stilul de conducere și competența directorului, eficiența comunicării în interiorul școlii și între școală și deferiți parteneri externi. * Factori socio - afectivi și motivaționali se
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
diferite căi de transmitere și de decodificare a mesajului (verbal sau nonverbal); * competența informațională este demonstrată de repertoriul de cunoștințe, de noutatea și de consecințele acestora; * competența teleologică este capacitatea de a concepe rezultatele educației sub forma unor finalități; * competența instrumentală se dovedește prin utilizarea ansamblului de metode și de mijloace în vederea obținerii unei performanțe la elevi conform scopurilor propuse; * competența decizională presupune alegerea cea mai bună între cel puțin două variante de acțiune posibile; * competența apreciativă presupune măsurarea corectă a
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
centrul de greutate, de la întrebările de orientare cu fluxul învățător elev, la cele cu caracter de investigare, cu fluxul elev-învățător. Învățătorul va declanșa astfel problema încât să stârnească curiozitatea, interesul, gândirea elevilor spre găsirea unor soluții. Dialogul școlar poate fi: instrumental - princare se investighează volumul de cunoștințe al elevilor; euristic - prin care educatorul sugerează, fără a impune, mersul gândirii operaționale a elevului pentru descoperirea unui adevăr. Această metodă conferă elevilor o anumită autonomie în abordarea problemelor plastice, manifestată în general prin
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
negative) asupra partenerilor și a copiilor. 2. 1. 2. Participarea familiei la viața școlară a copilului Aparenta renunțare a familiei la implicarea în viața școlară a copiilor repune în discuție „mizele familiale ale școlarității” (Stănciulescu, E., 1997, P. 72): * mizele instrumentale - se referă la preocuparea părinților pentru viitorul economic al copiilor, pentru un loc de muncă al lor; * mizele statutare - se referă la rolul școlii în alocarea statutelor sociale, reușita școlară apărând ca o condiție a reușitei sociale; * mizele afective - se
MANAGEMENTUL PARTENERIATULUI ȘCOALĂ - FAMILIE by FLORENTINA DUMITRACHE () [Corola-publishinghouse/Science/1260_a_1935]
-
232). În acest sens, Patton (1990) spune că: Validarea pragmatică înseamnă că perspectiva expusă este judecată prin relevanța și folosința ei de către aceia cărora le este prezentată: acțiunile și perspectiva lor asociată cu acțiunile și perspectiva cercetătorului. (p. 485) " Utilitatea instrumentală" a fost validată prin prezentarea studiului studenților și prin discutarea lui cu o grupă numeroasă de masteranzi compusă din profesori și directori de școală generală sau liceu. Atît studenții, cît și profesorii au confirmat că studiul i-a ajutat să
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
antrenare comunitară; • sensibilitatea evocă dimensiunea "poetică" a persoanei: accentul pe imaginație, creativitatea; accentul pe construirea unui ideal, a unei credințe; dezvoltarea gustului, a sensului dragostei. Autorii fac precizarea că autoreglarea și acomodarea sînt frecvent numite, în literatura de specialitate, aspecte "instrumentale", iar cooperarea și sensibilitatea sînt adesea regrupate sub titulatura de "expresivitate". Se consideră că, deși cele patru dimensiuni sînt proprii, în mod normal, oricărui proces de educare/socializare familială, accentul pus pe una sau alta dintre acestea induce un stil
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Din cele cincisprezece variante de răspuns, părinții puteau alege cel mult șapte aspecte asupra cărora au pus accentul cel mai mult. Itemii au fost astfel aleși încît să subsumeze patru domenii distincte: dorința de influențare în sensul autonomiei, acomodării valori instrumentale și obiectivele formulate în sensul dezvoltării capacității de cooperare și a sensibilității valori expresive. TABELUL 8.1. Procentul alegerilor mamelor pentru diferitele obiective educative pe termen lung în funcție de reușita școlară a copiilor Media generală clasele V-VI Obiectivele educative ale
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
asigura copilului reușita în plan social. Cooperarea valoare "expresivă") este cerută în mai mare măsură fetelor decît băieților în familiile de tip Companional și Bastion și în mai mică măsură în cele de tip Paralel și Asociație. Pentru autoreglare valoare "instrumentală"), lucrurile stau exact invers: e așteptată mai mult de la băieți pentru primul grup de familii și mai puțin pentru cel de al doilea. În familiile de tip fuzional Companional și Bastion, în care cooperarea grupului domestic funcționează bine datorită socializării
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
asigurarea funcționalității grupului domestic. În ceea ce privește expresivitatea, singura situație în care este contrazis stereotipul conform căruia acest tip de valori sînt mai importante pentru fete decît pentru băieți îl constituie familiile de tip Bastion, fuzionale și închise spre exterior. Acomodarea, valoare "instrumentală", este aleasă în mai mare măsură pentru băieți decît pentru fete în familiile deschise spre exterior Companional și Asociație și în mai mare măsură pentru fete în cazul familiilor închise spațiului social extern. Familiile Companionale și Asociație, cu un standard
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Povestea lui Sindbad, o istorie foarte veche din seria celor O mie și una de nopți, cuprinde cîteva descrieri de acest tip. De la începutul povestirii, tărîmul pe care îl descoperă Sindbad-cel-de-pe-țărm este descris ca o grădină paradisiacă (adiere dulce, concert instrumental și voci etc.). Insulele pe care Sindbad marinarul le va întîlni în călătoriile sale se aseamănă toate în mod straniu. Insulele din prima și a cincea călătorie sînt descrise după același model: (5) [...] și ajunserăm, călăuziți de ursită, la o
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
rezultate (statusul ocupațional și venitul) central este potențialul de producere al capitalului uman. Cunoștințele, sau ceea ce raportul numea cunoștințe incluse, sunt valorificate în concordanță cu potențialele lor rezultate economice. Din punctul de vedere al teoriei capitalului uman, cunoștințele devin pur instrumentale pentru producția economică. Continuând acest demers, acreditarea cunoștințelor incluse devine cheia deciziilor de piață și a evaluării capitalului uman. OCED a scos în evidență câteva proiecte naționale care constituie pași importanți în "implementarea politicilor care reformează informația privind capitalul uman
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
de conflict social între cei educați și cei needucați. De aceea, o funcție importantă a frecventării școlii și a pregătirii într-o societate educațională este reducerea conflictului social prin îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor tuturor oamenilor. În acest context, educația devine instrumentală pentru creșterea economică și pentru atingerea unui nivel competitiv în economia globală. De exemplu, latura instrumentală a literaturii și a filosofiei este accentuată cu referință la consum și la informație. După scoaterea în evidență a importanței cunoașterii științifice pentru consumator
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școlii și a pregătirii într-o societate educațională este reducerea conflictului social prin îmbunătățirea abilităților și cunoștințelor tuturor oamenilor. În acest context, educația devine instrumentală pentru creșterea economică și pentru atingerea unui nivel competitiv în economia globală. De exemplu, latura instrumentală a literaturii și a filosofiei este accentuată cu referință la consum și la informație. După scoaterea în evidență a importanței cunoașterii științifice pentru consumator, Carta Albă a specificat: "Literatura și filosofia îndeplinesc aceeași funcție cu privire la bombardamentul nediscriminatoriu de informație din
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
mass-media și, în viitorul apropiat, de la rețele informatice largi" (European Commission, 1996 38). Documentul argumentează în continuare că aceste subiecte protejează individul de manipulare și contribuie la abilitata individului de a interpreta informația. Astfel, într-o societate educațională, cunoașterea este instrumentală pentru creșterea economică, iar certificarea cunoașterii prin calificări scrise sau acreditarea competențelor transformă relațiile sociale în relații de învățare. Pe lângă creșterea economică, conform Cartei Albe, o societate a învățării este necesară pentru a avea de-a face cu schimbarea tehnologică
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
muncă, rezultate din inovația tehnologică. "Scopul unic ultim al pregătirii, construirea încrederii de sine și a capacității ocupaționale pentru indivizi, o face axa centrală a adaptării și a schimbării." (European Commission, 1996 13) Argumentul anterior adaugă o altă dimensiune naturii instrumentale a învățării. Cele două scopuri principale ale societății educaționale sunt "să ofere acces persoanelor la o bază largă de cunoaștere și să le construiască abilitățile pentru o ocupație și pentru viața economică." Școlile sunt identificate drept sursă majoră a cunoașterii
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
alt fenomen al ambivalenței culturale dezvoltat în interiorul grupurilor minoritare involuntare, silite să ajungă în această situație, fenomen absent în cazul grupurilor voluntare (de emigranți, de exemplu) care au alte tipuri de conduite și atitudini. Sistemul ambivalenței culturale are un aspect instrumental care constă în căutarea mijloacelor cele mai adecvate pentru a reuși social, profesional sau școlar, în paralel cu unul expresiv, în așa fel încât atașamentul acestor comunități la propria cultură și istorie îi pune în opoziție cu grupul majoritar și
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
școlii. Contrar opiniilor unor cadre didactice, majoritatea părinților manifestă interes față de funcționarea și inițiativele de dialog ale școlii, deși așteptările lor sunt de multe ori diferite și chiar contradictorii: părinții ce aparțin mediilor muncitorești cer școlii să acorde prioritate obiectivelor instrumentale (efort, disciplină, capacitate de a se descurca în viață), în timp ce părinții aparținând categoriilor superioare așteaptă ca școala să dezvolte autonomia și spiritul critic al copilului. Evaluarea după criterii diferite a activității școlare determină insatisfacții în rândul unor părinți sau cadre
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
Reprezintă un loc de înnoire culturală. I7. Reprezintă un loc al sprijinului profesional reciproc și al împărtășirii inovațiilor pentru îmbunătățirea metodelor de învățare și predare (diseminarea cunoștințelor și schimbarea educațională). L O C A L L1. Sprijină nevoile economice sau instrumentale ale comunității locale prin profilul și calitatea ofertelor educative. L2. Întâmpină nevoile sociale ale comunității (integrarea socială a unor membri, facilitează depășirea condiției sociale, promovează egalitatea socială etc.) L3. Facilitează afirmarea și exercitarea drepturilor și responsabilităților de cetățean. L4. Sprijină
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
necesare existenței și concurenței într-o societate modernă. La nivel instituțional, instituțiile educaționale se preocupă de calitatea și transparența serviciilor pentru clienți, angajați și partenerii organizației. La nivelul comunității și al societății, școlile și instituțiile educaționale sprijină nevoile economice și instrumentale ale comunității locale, modifică și formează comportamente economice și contribuie la dezvoltarea și stabilitatea societății în ansamblul său. Acestea alimentează nivelul global printr-un sistem educațional și de formare a adulților capabili și responsabili din punct de vedere economic, tehnologic
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]