9,535 matches
-
indiferent de număr). Conjuncția și Tot în „Observator cultural” nr.330, Cronicarul a remarcat dezbaterea „Un altfel de interbelic” la care participă, cu contribuții echilibrate, Zoltán Rostás, Paul Cernat, Ionuț Butoi, Theodora- Eliza Văcărescu. Textelor lor iau în discuție perioada interbelică căreia caută să-i lărgescă conținutul, în dimensiunile sale sale reale și complete, dincolo de o imagine ce a devenit clișeu: „interbelicul nu a fost numai Eliade, Cioran, Ionesco și Noica, o economie înfloritoare, dezbateri de idei de dreapta și politica
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]
-
participă, cu contribuții echilibrate, Zoltán Rostás, Paul Cernat, Ionuț Butoi, Theodora- Eliza Văcărescu. Textelor lor iau în discuție perioada interbelică căreia caută să-i lărgescă conținutul, în dimensiunile sale sale reale și complete, dincolo de o imagine ce a devenit clișeu: „interbelicul nu a fost numai Eliade, Cioran, Ionesco și Noica, o economie înfloritoare, dezbateri de idei de dreapta și politica rafinată, a fost și mișcare feministă, stânga intelectuală și militanta, experiment artistic asumat marginal, dinamica problematică a drepturilor cetățenești etc. Camil
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5311_a_6636]
-
subiectului e mixată cu personaje și fapte aparținînd ficțiunii, fără ca, în genere, planurile să se stînjenească între ele, întrucît cel secund are darul de-a întări concretețea evocării, a-i amplifica eposul. Naratorul e un produs al mahalalei bucureștene din interbelic. Departe de a-și ascunde ori mistifica proveniența, d-sa încearcă a o reconstitui în liniile aspre, în culorile pestrițe ce-i caracterizează priveliștea și nu în ultimul rînd în profilul ei moral, aidoma unui sol din care își trage
O miniJudecată de Apoi by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5435_a_6760]
-
Cum ar fi să interzici unui cântec să se nască, unei voci să ne vorbească, unei conștiințe să se exprime? Greu de imaginat, ... astăzi. Și totuși, nu mai departe decât în deceniile de mijloc ale secolului trecut, spre sfârșitul perioadei interbelice, în Europa cea pretins civilizată, atât în Vest cât și în Estul bătrânului continent, în virtutea unor comandamente de ordin politic, oameni de diferite credințe, de diferite naționalități, au fost suprimați, mulți artiști au fost marginalizați, creațiile lor au fost aruncate
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
să afirm cu siguranță faptul că prezența lor ar fi dat consistență intelectual-artistică unei epoci care s-a dovedit a fi văduvită de câțiva actori importanț i. Nu pot să-mi imaginez faptul că mari spirite ale epocii în Germania interbelică, mă gândesc numai la Richard Strauss sau la Willhelm Furtwaengler, artiști oficiali ai regimului, n-ar fi cunoscut situația reală din underground-ul spațiului public. Procesul lor de revenire spre normalitate, în perioada postbelică, a avut în spate tragedii greu de
Muzică refuzată, muzică regăsită... by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5437_a_6762]
-
cultură a ospitalității și relațiilor umane. Așa că mi-am dat demisia de la BBC și m-am întors ls Paris. Spațiul german nu v-a atras niciodată? Deși am trăit într-o zonă de cultură germană (Rădăuți, Bucovina), unde în perioada interbelică popula- ția era alcătuită din 5000 de nemți, 5000 de evrei și 4000 de români, deși am învățat germana din clasa a V-a de liceu, nu m-am simțit atras de cultura germană, fiindcă știam că a scrie literatură
prezențe la Festivalul „Zile și nopți de literatură“, Neptun, 2011 Matei Vișniec: „La 55 de ani trebuie să furi cît mai mult timp pentru tine însuți“ by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5456_a_6781]
-
cumva, cu omenie. Simte că i-ar putea fi prieten omului acestuia. Îi plac mult însemnările lui Sebastian despre instituția criticii literare, pe care le transcrie și le comentează: „Ca limbaj intelectual, Camil și Sebastian (și foarte puțini alții din interbelic) sunt perfect moderni și ar putea scrie aproape la fel și azi. Mai inteligent și mai flexibil decât 90 la sută dintre contemporanii mei. Lui Sebastian nu-i înțeleg prea bine temele și obsesiile, dar îi înțeleg limbajul.” (p 315
Profesiunea mea, literatura (II) by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5380_a_6705]
-
poporului” din noiembrie 1953, cu titlul Alegeri și aleși, odinioară, atestă explicit voința de compromis a scriitorului, dar nici el nu ridică nici un fel de osanale noului regim, mulțumindu- se să rememoreze câteva tablouri grotești din istoria eșecurilor democraț iei interbelice. Compromisul, în acest caz, nu constă în minciună, ci în inoportunitate: este nepotrivit (ca să nu spun altfel) să critici o democrație, când trăiești în plin regim totalitar. În orice caz, coinciden- ță sau nu, cele trei intervenții din 1953 se
Arghezi sub vremi by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5383_a_6708]
-
în „Gibraltar Chronicle” cu o săptămână înaintea marilor ziare londoneze! ...O zi mai târziu, pe plaja de la Alcaidesa, câțiva kilometri la nord de Gibraltar, mi-am amintit de plajele copilăriei mele și de unchiul Alecu, gazetar local și corespondent, în interbelic, al unui mare cotidian din capitală. Una din culmile carierei sale era un „scoop” povestit, cu mândrie, de mai multe ori: într-un orășel dobrogean avea loc o alegere de primar. După anunțarea alesului: banchet. Ca să nu-și strice cheful
Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/5385_a_6710]
-
într-un fel de pastișă după strigătul lui Edvard Munch, unde se salvează din vârtejul portocaliu produs de zeul mașină, externându-se într-o singurătate circumspectă, aproape împins în afara tabloului. Femeile sale sunt decupate cumva de pe coperțile celebrelor dox-uri, din perioada interbelică: siluete mondene așteptând pe o plajă corăbiile aventurierilor din alt secol, iar bărbații și-au pierdut înfățișarea domestică și traversează, pe motoarele lor, ca niște extratereștri, peisaje precum cel care reproduce un tablou al lui Van Gogh, cu chiparoși răsuciți
Nicolae Comănescu din Berceni by Petre Tănăsoaica () [Corola-journal/Journalistic/5387_a_6712]
-
fidelitate în epoca noastră. O vreme, la începuturile comunismului, a făcut adepți necondiționați teza lui Constantin Dobrogeanu- Gherea despre „poetul țărănimii”. E aceea pe care generația mea a învățat-o la școală. Mai încoace, a fost redescoperită, o dată cu poezia modernă interbelică, analiza lui G. Călinescu din încă nereeditata Istorie a literaturii române de la origini până în prezent, în care Coșbuc era privit cu mai mare înțelegere estetică, adică, mai puțin sociologistvulgar. Întreaga critică contemporană a rămas la aceste două teze, cu nuanțele
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
cei care cred că trebuie să ascundem sub preș ceea ce Marta Petreu numea „trecutul nostru deocheat”. Scrierile intelectualilor care, în anii ’30, au aderat la Mișcarea Legionară trebuie cunoscute și, pe cale de consecință, ele se cer dezgropate din paginile ziarelor interbelice și editate științific. În primul rând, pentru că este vorba, din păcate, de nume de prim-plan ale culturii române și chiar universale, a căror rătăcire trebuie explicată (spre a nu se repeta), iar în al doilea rând, deoarece confruntarea cu
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
științific. În primul rând, pentru că este vorba, din păcate, de nume de prim-plan ale culturii române și chiar universale, a căror rătăcire trebuie explicată (spre a nu se repeta), iar în al doilea rând, deoarece confruntarea cu extrema dreaptă interbelică a constituit un moment crucial al istoriei noastre contemporane, cu consecințe până azi. În acest context, personalitatea lui Nae Ionescu ocupă un loc aparte. A fost „maestrul spiritual” al generației lui Mircea Eliade, dar, în același timp, a refuzat sistematic
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
prolifereze - în cercuri mici, însă obstinate - legenda. Multele reeditări, în special ale cursurilor sale universitare, au adus puține revelații și, mai ales, n-au risipit această legendă, dăunătoare înțelegerii activității lui Nae Ionescu și a relațiilor sale cu „tânăra generație” interbelică. Publicistica sa rămâne învăluită în misterul necunoașterii, reeditările și edițiile selective - vizând unicul său volum antum, Roza vânturilor, articolele teologice din revista Predania, precum și două antologii comprehensive - nefiind suficiente nici cantitativ, nici calitativ. Îngrijitorilor lor le-a lipsit fie competența
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
profesorului. Și în articolele publicate pentru prima dată aici, Nae Ionescu este același ideolog antidemocrat, anti-individualist, anticapitalist, adept al „decuplării de Europa” și al statului corporatist. Pe scurt, un foarte original gânditor de extremă dreapta, care credea că dizolvarea democrațiilor interbelice este un proces istoric inevitabil, iar apariția sistemelor totalitare, o formă de avangardă politică. Indiscutabil că publicistica sa este ceva mai complexă, iar cine o citește înzestrat cu spirit critic (nu e cazul Mirunei Lepuș, îngrijitoarea volumului de față) sesizează
Încă o ediție tendențioasă by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5417_a_6742]
-
decât ilustrul său predecesor, Chamayou dezvoltă o veritabilă magie timbrală ce se instituie cu sens de viziune orchestrală. Este drumul unei școli pianistice care pornește în secolul al XIX-lea de la Liszt însuși și continuă în secolul trecut, în perioada interbelică, cu Ravel, cu Cortot. Claritate, rafinament timbral de largă extensie, vibrație poetică înaltă, sunt atributele acestei mari școli în pianistica europeană. Constatând această direcționare poți observa motivul pentru care nu Beethoven și nu Robert Schumann ci tocmai muzica lui Debussy
Cultura recitalului de pian by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5419_a_6744]
-
surpriză, ceea ce ne ambiționa să-l „anticipăm” cumva. N-am reușit niciodată, pentru că Vartic era (și încă tot este!) mult mai inteligent și mai subtil decît se poate admite. Am avut norocul să facem cu Mircea Zaciu și seminariile de interbelică, nu doar cursul - și, cu toate că inhibați, am încercat să prindem de la el adecvarea la text. Profesorul nu te lăsa să aiurezi sau să aberezi. Seminarii extrem de atractive erau și cele ale lui Leon Baconsky, Sergiu Pavel Dan, Sara Iercoșan sau
Al. CISTELECAN: „Criticul nu-i doar o mașină de citit, ci și un stil, o fascinație, un seducător” by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/5098_a_6423]
-
gîndire care, căzînd în delictul de a nu se supune convențiilor epocii, e repudiată pe motiv de recalcitranță ideologică, urmarea fiind că autorul primește unul sau altul din stigmatele în vogă. Și cum e o convenție ca, vorbind despre perioada interbelică, să spunem numai anumite lucruri și să trecem sub tăcere altele, Lucian Boia încalcă regula și spune tot: nu doar ce hram a purtat tabăra dreptei, cu excesele și paroxismele ei, dar mai ales originea celor care au reprezentat stînga
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
în colimatorul celor care ne monitorizează cultura printr-o unică și obsesivă grilă și va fi trecut pe lista intelectualilor contagioși, care emană o halenă apostată de spirit neaservit. Sub unghiul verdictului pe care îl pune curentelor socialiste din epoca interbelică, cartea e strivitoare. Prin statisticile etnice și geografice pe care le prezintă, Boia confirmă caracterul de grefă ideologică pe care l-a avut tabăra comunistă, dezvăluind niște detalii ilicite de pe urma cărora autorul se va alege cu o faimă greu de
Istoricul reacționar by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5115_a_6440]
-
Simona Vasilache Exista, cu acest nume, prin anii ’70, la Albatros, o colecție de antologii. Alăturând interbelici odinioară ascunși, ca Blaga ori Voiculescu, în elegante ediții româno-germane, de mai contemporanii Radu Stanca, Nichita sau Ana Blandiana. Printre ei, traduceri din scriitori moderni și contemporani ai literaturii universale din toate spațiile, neocolind, de pildă, lirica sanscrită ori poeți
Cele mai frumoase poezii by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5118_a_6443]
-
bun de murit/ sau dacă poți să-ți dorești/ să învii?” (45). Să mai observăm o netă deosebire între poetica ilustrată de Theodor Damian și cea cu care, istoricește, ar putea fi pusă în relație, aparținînd poeziei noastre mistic-religioase din interbelic. Pe cînd gîndiriștii exploatau cu fervoare stratul tradiției, etalau cu mîndrie specificul etnic, își ornau lexicul cu arhaisme și regionalisme, bardul în discuție are, dimpotrivă, beția spațiilor transfrontaliere. O insațiabilitate geografică îl frisonează.. Departe de figura sacerdotului ortodox tradițional, cufundat
Între credință și simbolism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5120_a_6445]
-
o limbă literară normată și un tipar prozodic acreditat de o tradiție solidă. Eugen Pavel, editorul beletristicii din volumul de față, a trebuit să se confrunte și cu edițiile anterioare, dintre care unele - cum ar fi edițiile Cardaș, pentru perioada interbelică, ulterior ediția Florea Fugariu, pentru cea actuală - au avut o circulație care le-a consacrat ca repere în mediul școlar, singurul, de fapt, în care Budai-Deleanu este încă un scriitor viu. Restaurarea prozodiei întrebuințate de scriitor a trebuit să treacă
Ion Budai-Deleanu în ediție critică (II) by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5133_a_6458]
-
ele. În sine, asta nu reprezenta o mare izbândă: fluxul conștiinței care mă purta de la mașina cu aburi la prima mea lecție de germană, de la itinerariile bine gândite ale autobuzelor care legau Londra de zona rurală la istoria planificării urbane interbelice - erau ușor de canalizat și de urmărit în tot felul de direcții interesante. Dar cum aș fi putut recupera în ziua următoare acele urme pe jumătate îngropate?” Ceea ce ne oferă Tony Judt nu e însă o proză „modernistă”, o transcriere
Memorii de dincolo de mormânt (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5346_a_6671]
-
Luminița Marcu (...) [În numerele din 1961] Revista revine la subiecte strict literare, sub un titlu cu aer interbelic, „Proza de analiză”. Discuția se va întinde pe cîteva numere și cred că se poate ușor observa că de data aceasta dezbaterea e una reală, fără indicație de la partid, dar argumentele rămîn în sfera politicului și a literaturii partinice. Adevăratele
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5376_a_6701]
-
campionul unor astfel de rivalități ofensive. Romanul lui G. Călinescu, cel declarat deosebit de important de Paul Georgescu cu cîteva numere în urmă [Scrinul negru], prilejuiește, în primul rînd, deschiderea discuției asupra „prozei de analiză”, o categorie ce ținea de dezbaterea interbelică și care tulbură apele prozei realist-socialiste a momentului, cam în aceeași măsură în care poezia tinerilor publicați de Editura Luceafă rul tulburase apele poeziei festiviste. Proza realist-socialistă, ca și poezia partinică, avea clasicii ei, chiar dacă uneori erau tineri ei înșiși
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5376_a_6701]