4,443 matches
-
5) După orizontul de timp pentru care se efectuează, analiza statistico economică poate fi: − pe termen scurt (zile, decade, luni, trimestre, semestre); − pe termen mediu (unu-trei ani); − pe termen lung (peste trei ani). Analiza statistico-economică are caracter multidisciplinar și interdisciplinar, presupunând cunoștințe din domeniul economic, statistic, matematic, informatic etc. Concluziile analizei statistico-economice sunt judecăți de valoare ce se bazează pe analiza cantitativă și calitativă a fenomenelor și proceselor economice. Analiza statistico-economică servește la: − cunoașterea realității economice; − verificarea unor concepte și
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
demografia studiază cu metode statistico-matematice populațiile umane, concentrându-și atenția asupra fertilității, mortalității, nupțialității, divorțialității și migrației. Se poate afirma din această perspectivă că demografia se apropie mai mult de statistică, de științele relativ exacte; − în sens larg, corespunzător caracterului interdisciplinar al obiectului ei, studiază în plus mobilitatea socială, structura social-economică a populației și factorii social-economici care influențează fenomenele demografice, precum și raportul reciproc dintre populație și economie. În acest caz, vorbim despre Analiză demografică, situație în care demografia se apropie mai
Analiza statistico-economică. In: Analiză statistico-economică by Mirela Lazăr, Cornel Lazăr () [Corola-publishinghouse/Science/185_a_490]
-
restabilit contactul între lingvistică, logică și filosofie (se știe că lingvistica istorică a secolului al XIX-lea era insensibilă la marile probleme ale limbajului, cu excepția ches-tiunii evoluției), iar pe de altă parte s-a dovedit prin fondarea semiologiei "un cercetător interdisciplinar în sensul modern al cuvîntului avant la lettre" (G. Mounin, 1968: 10). În reacția contra pozitivismului neogramaticilor și influențat de sociologia lui Emile Durkheim ("limba ca fapt social" existînd în virtutea unui "contract între membrii comunității" CLG: 39), Saussure întemeiază știința
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
ci poate a-l fascina și obseda. "Criza studiilor literare" (criza instituțională a predării/ învățării literaturii) nu poate fi rezolvată decît prin renunțarea la instituirea textului literar elitist ca unic obiect al teoriei literare, naratologiei etc. și acceptarea unui demers interdisciplinar în cîmpul discursului social "în complexitatea cacofonică a limbajelor sale, a schemelor sale cognitive și a migrărilor tematice" (M. Angenot, 1990: 33). Revalorizarea modernă a povestirii începe cu romantismul prin cercetarea basmelor populare, care permit întoarcerea la surse, la Ur-forme
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
cazul glumei desenate), ca și asupra didacticii (înțelegerea glumei fiind un excelent test de comprehensiune textuală), oferind repere pentru trecerea de la understanding data, la understanding understanding (cf. Beaugrande & Dressler, 1981: 265). 8. SEMIOTICA GESTUALĂ 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare Fără gesturi lumea ar fi statică, palidă. E.T. Hall afirma că 60% din comunicările noastre sînt non verbale; deci gesturile sînt inextricabil legate de viața noastră publică și privată, profesională și familială. Înnăscute sau dobîndite, voluntare sau involuntare, codificate sau
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
162 7.2. Convenție și deconstrucție ....................................................... 166 7.3. Normă comportamentală/vs/normă lingvistică ........................ 169 7.4. Sens fundamental. Sens contextual .......................................... 172 7.5. Calcul interpretativ și ierarhia competențelor ......................... 175 8. SEMIOTICA GESTUALĂ ......................................................... 181 8.1. Comunicare și gestualitate. Conexiuni interdisciplinare ......... 181 8.2. Incidențe în diacronia gestualității .......................................... 186 8.3. Tipologia gesturilor ................................................................. 188 8.4. Interacțiunea gestualitate/limbaj ............................................. 190 8.5. Gestul în discurs ...................................................................... 192 8.6. Comunicarea facială ............................................................... 195 8.7. Semnificații ale comunicării gestuale și posturale .................. 197 8
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
a educaților, deși se aplică aici criterii de evaluare, care să cuprindă și alte elemente ale complexității educației, chiar și ca acțiune. ► Paradigma și modelul multidisciplinar sprijină interpretarea acțiunii educaționale din perspectiva varietății cauzelor care o determină, a implicării multisau interdisciplinare, a corelării lor diversificate în desfășurarea faptelor, actelor ei și a efectelor emergente, care se intercondiționează, sunt complementare în dezvoltarea personalității. De aici și realitatea necesară a abordării din perspective altfel centrate a acțiunilor educaționale, ca și dificultatea rezultată a
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
pentru orientarea spre schimbare a metodologiei educației, datorată mai ales așteptărilor practicii socio-profesionale, să atragă atenția spre analiza ei și ca acțiune practică reală. Și nu numai de pe pozițiile câștigurilor teoretice în istoria pedagogiei, dar și ale reevaluării științifice multiși interdisciplinare a actelor, faptelor, conduitelor, a diferitelor maniere de acțiune, în chiar această practică umană Acțiunea educativă se produce în interesul unor practici de transformare, intenționate, conștiente, raționale, eficiente, de succes, generatoare de satisfacții, ca răspuns la condițiile de mediu în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
de calitate a profesorilor trebuie să fie o formare în alternanță proiectivă, organizatorică, metodologică, ca articulare a formării teoretice și a celei profesionale, a celei inițiale și a celei continue, în diferite stagii propuse și cu participarea a variate grupuri interdisciplinare de formatori. Alternanța și cea cognitivă, cea metodologică și cea organizatorică ridică progresiv nivelul calitativ al calificării, dacă se articulează cu practica, la fel de variată, într-o marcantă articulare de forme, pentru verificarea sau dezvoltarea componentelor profilului de competență așteptat. De
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
-l învăța să pescuiască, decât a-i da pești mulți" educatului. Ca istorie a problemei competențelor transversale, să reactualizăm propunerea lui L. D'Hainaut (1981, pp. 122-146, 367-380) privind posibilitatea utilizării într-un curriculum eficient a unei taxonomii a obiectivelor interdisciplinare intelectuale, derivate dintr-un anume profil de formare, axat pe rolurile esențiale necesare integrării ulterioare: a dobândi informații și a le trata, a găsi relații în mediul înconjurător, a comunica, a traduce un mesaj, a se adapta, a utiliza modele
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
dezvoltarea abilităților de comunicare și de informare (acumulare, cercetare, dezvoltare), • de utilizarea mijloacelor de comunicare, • de diseminarea informațiilor, • de cunoașterea interculturală, • de educația ca cetățeni europeni, • de educația ca bază pentru construcția cunoașterii. Desigur că un curriculum actual este determinat interdisciplinar, plurifactorial (Miled, 2005), fiind urmărită evoluția sistemului economic, social, cultural, transformările din câmpul muncii. Atunci educația analizează această cerere externă și definește adaptarea abordărilor pedagogice noi privind problematica ei, dar și modul cum nivelul dezvoltării științelor se poate converti în
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
rezistența la schimbare, la revalorizarea practicilor existente, ca în cazul curriculumului bazat pe formarea competențelor, pe constructivism, pe noile roluri ale educatorului. Conform tezei kuhniene, paradigma nu este o teorie precisă, nici un model conceptual unificat, ci o viziune largă, construită interdisciplinar, care influențează maniera pedagogică, metodologică de a pune problemele specifice curriculumului, a le analiza și a propune căile de soluționare. Atunci (macro)paradigma curriculumului este din nou în atenția cercetării pedagogice (Short, 1991, pp. 2-12) și își propune: • să identifice
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
implementare Pornind de la acest model de proiect conceptual general, ca aplicare a paradigmei actuale a curriculumului centrat pe competențe, promovat la nivel de BIEF, M. Miled (2005) propune un proiect aplicativ de concepere a curriculumului centrat pe competențe, fundamentat multiși interdisciplinar, care să faciliteze formarea capacităților transversale, ca obiective generale, prin integrarea achizițiilor învățate. Desigur că un asemenea proiect de curriculum prescris va deveni un curriculum real dacă va fi adaptat la dimensiunea socioculturală și economică a mediului pedagogic, la dimensiunea
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
se precizează și realizează echilibrat obiectivele informative-formative-educative? • Cum se utilizează datele nonformale? • Cum se utilizează experiențele anterioare în temă ? • Cum se precizează, adaptează la specificul educaților? • Cum se adaptează la condițiile contextului din clasă ? • Cum se corelează finalitățile la nivel interdisciplinar? Cunoștințe experiențiale proprii, în rezolvarea sarcinilor concrete. Aplicații. Ipoteze. Reflecții. Competențe. Atitudini • Cum, cât se pot să concretiza scopurile și obiectivele în sarcini de lucru? • Cum se pot depăși dificultățile în adaptarea lor la educați, resurse, contextul dat ? • Ce decizii
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
învățare (metode: învățarea explicită a strategiilor, învățarea strategică, consiliere metodologică, recurs la explicații, actualizarea potențialului intelectual, program de activare a strategiilor cognitive, îmbogățirea instrumentală, metode de muncă intelectuală), • să utilizeze achizițiile în diferite alte multiple contexte (metacogniție, aplicarea de proiecte interdisciplinare, rezolvarea de probleme complexe, transfer în noi situații), • să acționeze într-un mediu stimulant, • să abordeze valori, sensuri, să privească achizițiile "de la înălțime", • să recurgă la învățarea prin creație, gândire divergentă, la cunoștințe care corespund intereselor proprii. Remarcăm însă că
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
a necunoscutului în familiar și a familiarului în necunoscut, construire de metafore; • Prin tehnica Philips 6/6 sau tehnica 6/3/5 ca variante ale brainstorming. • Prin alte procedee, tehnici: analiză combinatorie, concasare, jocuri de creație, suprapunere, asociere, corelații intrași interdisciplinare, reducere a obstacolelor, redefinire, liste de idei sau de control, tabele de afișaj, exprimare în alt limbaj, descriere a problemei din diverse unghiuri de vedere, inventare de scenarii, căutare a celui mai adecvat titlu, căutare a unor însușiri comune, joc
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
mai bună adaptare la situația reală a contextului, printr-o reflecție și revizuire continuă, • verifică valoarea unor alternative metodologice, • permite corelații variate interne și externe, între experiențe anterioare și anticipări, între formal și nonformal. În timp, s-au conturat cercetări interdisciplinare asupra teoriei însăși a designului instrucțional inițial (caracteristici, procese, metodologie, modelare, criterii de eficiență practică și dezvoltare, limite). În acest context, Ch. Reigeluth studiind evoluția problematicii (1999, pp. 12-14) insistă asupra unor probleme critice, privind înțelegerea a ceea ce nu este
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
produse-construct: concepte, definiții, scheme, sensuri și semnificații, schițe, programe, modele, eseuri, reprezentări grafice, texte, prototipuri, proiecte, decizii redactate. 5. Reflecția ca finalizare a construirii cunoașterii, înțelegerii, învățării temei date, cu revederea întregului demers efectuat, cu stabilirea de variate corelații intrași interdisciplinare, cu analiza critică a metodologiei și a utilizării metacogniției, cu generarea de noi ipoteze, dezvoltări. 6. Evaluarea este criterială, cu metode alternative de verificare, cu valorificarea evaluărilor continue, prin comparare cu cea inițială, cu analize critice a elementelor antrenate, cu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
și precizate, • prezentări ale resurselor utilizate, • precizări asupra alegerii strategiilor didactice constructiviste, • variante de situații și sarcini de lucru, • alternative metodologice de rezervă, • scheme și hărți conceptuale, • pregătirea proiectului-prototip, • ipoteze de verificat, • experiențe anterioare de continuat sau dezvoltat, • corelații intrași interdisciplinare, • lista criteriilor de evaluare, • instrumente alternative de evaluare continuă și sumativă, • probleme specifice de management al procesului și al clasei, • dezvoltări ale aplicării unor metode didactice sau educative, • programe ale lecțiilor incluse în unitatea de învățare, • instrumente și puncte de
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
utilizează testarea ca metodă dominantă, pentru măsurare riguroasă, complexă, • generează cercetări pentru noi obiective, resurse, management, metodologii generale, • arată eficiența educației, a sistemului în raport cu așteptările societății și determină inițierea de cercetări, de dialoguri de reglare la acest nivel, • generează studii interdisciplinare pentru explicarea complexă a celor obținute și pentru reglare astfel, mai ales sociologice, psihologice, manageriale, economice, politice, la nivel de sistem. • mobilizează comunitatea interesată de educație, de sistem (educatori, părinți, economiști, cercetători) pentru acțiuni prin cooperare de reglare sau schimbare
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
bazate pe redactarea în scris a modului de construire a cunoașterii și a rezultatelor obținute: • descrieri, • relatări, • eseuri, • proiecte, • portofolii, • jurnale reflexive, • studii de caz, • planuri de idei, • reprezentări grafice, • scheme, • rețele de cunoștințe, • liste de cuvinte-cheie, • scenarii, • sinteze intrași interdisciplinare, • argumentarea unei alegeri, • analize critice, • comentarii personale, • comunicări științifice ș.a. C. Procedee, tehnici bazate pe exprimarea orală a modalităților și a celor învățate constructivist: • expunere proprie și argumentată fără puncte de sprijin, • prezentarea interpretărilor cu motivarea lor, • susținerea unui interviu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
cu educații în realizarea rolurilor, normelor, procedurilor alese? Cum să identific și să folosesc procedurile cunoscute de către educați, ca și așteptările lor? Cum să integrez experiențele nonformale și informale? Cum să fac deschideri spre noile sau viitoarele activități sau abordări interdisciplinare? Ce puncte de sprijin să ofer diferitelor categorii de educați? Cum să coordonez ritmurile lor de lucru? Cum să îmbin cerințele predării cu realizarea concomitentă a problemelor conducerii clasei? Cum să implementez, adaptez proiectul elaborat în contextul real al clasei
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
științific și argumentat în dezbateri sau în elaborarea de texte pedagogice, • găsire de noi semnificații ale conceptelor în contexte și situații particularizate (descriere, explicare, înțelegere, cazuistică, dinamică, funcționalitate, pertinență, prevenție, proiectare), • construire de modele combinate teoretic și practic sau/și interdisciplinar, • generare de noi întrebări pentru dezvoltare ș.a. Cercetarea prin experiment în educație nu poate îndeplini condițiile, criteriile experimentului clasic din științele pozitiviste, datorită specificului, sensurilor și semnificațiilor faptelor, acțiunilor privind dinamica și complexitatea dezvoltării personalității, aspecte mai ales calitative, interpretative
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
conceperii și realizării practice a educației, pedagogia demonstrează că poate aborda normal științific realitatea domeniului, fără convulsiuni (amplu exploatate în variate teorii actuale, ducând la minimalizarea valorii științifice în sine a pedagogiei). Ea devine capabilă, prin resursele interne proprii și interdisciplinare, să rezolve matur, fără dificultăți majore problemele curente și critice, dar nu simple ale educației, că poate genera și folosi progresul în cunoașterea și acțiunile specifice. Astfel se arată cum au loc dezvoltările calitative și eficiente, ca procese științifice, nu
Metodologia educației. Schimbări de paradigme by ELENA JOIŢA [Corola-publishinghouse/Science/1005_a_2513]
-
antropomorfe, că trebuie să fie ancorată în experiența cotidiană, alții nu sunt de acord cu nimic din toate aceste specificații, sau le acceptă numai pe unele dintre ele. Câmpul în care se plasează acest culoar de tentative definiționale este unul interdisciplinar. El admite nu numai că narațiunea este peste tot, ci și că ea pare a fi un fel de vortex în jurul căruia alte și alte discursuri orbitează, din ce în ce mai strâns și care distribuie narațiunea pe agenda de lucru a unui număr
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]