4,226 matches
-
o opțiune sau alta. Voi încerca, în cadrul capitolului de față, să deslușesc succint înțelesurile acestor interogații fundamentale. Mai multe aspecte sunt de luat în seamă în privința semnificației și înțelesului termenilor de "modernitate"; "modernism"; "postmodernism"; "modernizare"; și, ca factor conceptual de interferență, "tranziție". Conceptele de modernitate, modernism și modernizare sunt interconectate din punct de vedere semantic. Acestea rămân, totuși, chiar și în prezent, ambigue și dau naștere unor interpretări diferite care nu reflectă altceva decât confuzia în care se plasează gândirea contemporană
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
noilor media, în special al celor ivite în cadrul rețelei sociale internet. Aceste niveluri de analiză ne oferă, cred, o perspectivă amplă și convingătoare asupra fenomenologiei societății postindustriale (izomoderne) analizate din perspectivă morfogenetică. Capitolul 4 Hierofania 5 noilor spații geopolitice de interferență În acest capitol voi reliefa apariția unor noi tipuri conflictuale, de factură geopolitică, geostrategică și de politică internațională, ușor de identificat printre alte fenomene sociale și schimbări structural-societale contemporane. Consider că starea geopolitică a sferelor hierofanice de interferență din zilele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
geopolitice de interferență În acest capitol voi reliefa apariția unor noi tipuri conflictuale, de factură geopolitică, geostrategică și de politică internațională, ușor de identificat printre alte fenomene sociale și schimbări structural-societale contemporane. Consider că starea geopolitică a sferelor hierofanice de interferență din zilele noastre, într-o lume a globalizării și a regionalizărilor izomorfice, dar și a apariției și dezvoltării riscurilor și amenințărilor asimetrice, reprezintă o sursă documentară și experimentală extrem de vastă și de diversificată. Întrebarea fundamentală este dacă nu cumva lumea
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Turkmenistan etc.). Să mai precizez că termenul de hierofanie din titlul acestui capitol sugerează tocmai apariția în epoca izomodernă a unor noi spații cu semnificație inclusiv spirituală în plan geopolitic. În acest context, pornesc de la premisa că fenomenele geopolitice de interferență pot îmbrăca două forme: fenomene de confluență/convergență, respectiv de divergență. Ambele tipuri fenomenologice presupun aspecte legate de factorii geopolitici enumerați mai sus. Astfel, pentru înțelegerea aprofundată a mediului geopolitic, voi aplica la realitățile lumii contemporane conceptele de spațiu de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
închise non-conflictuale: Statele Unite, Canada, Elveția etc.) și, respectiv, de spațiu de divergență (spații geopolitice deschise generatoare de tensiuni și potențiale conflicte, cum ar fi regiunea caucaziană, Orientul Mijlociu etc.). Aceste concepte ne ajută să înțelegem, în general, dinamica spațiilor geopolitice de interferență, printr-o abordare morfologică, adică dintr-o perspectivă care nu se mai fundamentează pe conceptul de funcție, ci pe cel de formă. Desigur, în contextul capitolului de față mă refer în principal la diversele tipuri de stări conflictuale, fie ele
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
propus aici este să stabilesc dacă nu cumva asistăm la apariția unei pleiade de tipuri de conflicte care au ca obiectiv specific segmentarea fractală a dominațiilor globale, prin intermediul mecanismelor atractorilor stranii, între frontiere geopolitice dintre sferele de influență sau de interferență, ceea ce poate genera sau generează deja stări catastrofice și structuri geopolitice disipative. Potrivit premisei enunțate, capitalul geopolitic actual poate consta în schimbări de status/rol statal. Izomodernismul geopolitic nu este altceva decât resegmentarea fractală, haotică, turbulentă, catastrofică sau de atractori
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
etnic și cel geografic. Analiști și teoreticieni au încercat, astfel, să își elaboreze evaluările în special în funcție de criteriul etnico-antropologic ales, respectiv în funcție de criteriile politico-geografice. 4.1.1. Abordări etnocentrice și culturale a) Abordări antropologice Printre problemele ridicate de spațiile de interferență se numără, cu siguranță, cele antropologice. În condițiile în care unele grupuri minoritare ridică pretenții de autonomizare sau chiar de a fi tratate ca națiuni, care sunt trăsăturile distinctive ale acestor etnii? Sunt oare ontologic esențiale aceste trăsături (ceea ce ar
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de la conceptul de panidee la criteriul identității culturale. 4.1.2. Geo-abordări a) Criteriul geografic Cel puțin trei concepte geopolitice, din punctul de vedere al criteriului geografic, sunt de importanță majoră pentru descifrarea situației în care se plasează spațiile de interferență: "Heartland", "Rimland" și "stat-tampon" (sau "țară de articulație"). Conceptul de "Heartland" (în traducere fidelă, "tărâm central", adică "zonă-pilot" de importanță geopolitică decisivă pentru controlul global asupra lumii) a fost avansat de Halford J. Mackinder, reprezentant al geopoliticii britanice de început
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
extrem de util, acesta nu oferă posibilitatea unor explorări complete, deoarece nu ia în calcul factorii culturali și spirituali implicați și nici noul context geopolitic și geostrategic variabil temporal. Avansez, de aceea, ideea, ca ipoteză de lucru, că unele zone de interferență se situează de fapt la intersecția dintre mai multe tipuri de mari spații geopolitice: "Heartland"-ul continental, puterile maritime (prin interesele economice ale acestora), dar și zonele culturale și religioase. b) Criteriul geo-economic Printre cele mai relevante teorii care apelează
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
orientativ, pentru a scoate în evidență problematica vastă a teoriei geopolitice. Mulți alți autori au abordat acest domeniu. Să remarcăm doar preocuparea continuă în ultimul secol privind importanța definirii geopolitice și geo-strategice a unui Heartland și a unor zone de interferență a acestuia cu alte arii geopolitice, fie ele militare, economice sau culturale. În ceea ce mă privește, voi încerca, în continuare, să elaborez o alternativă conceptuală și de înțelegere a fenomenelor geopolitice contemporane. Voi folosi, astfel, atât conceptele teoriei geopolitice clasice
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
metodologia științelor complexității, pentru a confirma sau infirma presupunerea potrivit căreia, și la nivel internațional, global, interstatal etc. suntem atât părtași, cât și martori la apariția caracteristicilor societății izomoderne. 4.2. Procese geopolitice contemporane 4.2.1. Spații geopolitice de interferență Aproape orice lucrare contemporană de geopolitică pornește de la prezumția că frontierele sunt entități care delimitează spații caracterizate prin unitate juridică internațională, statală, etnică, religioasă, culturală sau chiar economică. Astfel, conceptul de frontieră este definit într-un înțeles extrem de larg, fiind
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
fel dezvoltările tehnologice și umane ale ultimelor decenii influențează și vor influența esența omului geopolitic izomodern. De aceea, consider că, prin noile spații geopolitice globale și locale, frontierele (în înțelesul clasic al conceptului) tind să fie înlocuite de spații de interferență. Acestea sunt vaste teritorii spirituale, care pot îmbrăca, potrivit terminologiei științelor complexității, diverse forme haotice, conflictuale, turbulente sau, dimpotrivă, de procese cooperante, structurate disipativ sau inteligibile ca atractori stranii. Spațiile de interferență pot astfel lua două forme: spații geopolitice de
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
conceptului) tind să fie înlocuite de spații de interferență. Acestea sunt vaste teritorii spirituale, care pot îmbrăca, potrivit terminologiei științelor complexității, diverse forme haotice, conflictuale, turbulente sau, dimpotrivă, de procese cooperante, structurate disipativ sau inteligibile ca atractori stranii. Spațiile de interferență pot astfel lua două forme: spații geopolitice de convergență și spații geopolitice de divergență. a). Spații geopolitice de convergență Putem identifica în prezent o multitudine de spații de convergență, în special în lumea occidentală. Integrismul european și cel nord-atlantic sunt
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pan-militare și a politicii externe a SUA6) este abordată prin măsuri punitive radicale. Morfogeneza hărții spiritual-cognitive a noii Europe extinse (Alleeuropa 7) Harta mentală a Europei presupune, din perspectivă istorică, atât dislocări cât și relocări ale spațiilor geopolitice de interferență. Prin intermediul paradigmei morfogenetice, putem desluși diverse înțelesuri ale fenomenelor paradigmatice contemporane, care ne influențează direct sau indirect viața cotidiană, dar și viitorul. Ne putem întreba, spre exemplu, în ce măsură paradigma paneuropeană se suprapune cu naționalismele clasice: "Ideea Mitteleuropei și harta pan-
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
articulație ale frontierelor fluide, disipative; reinventarea formelor atractorilor stranii post-Război-Rece (e.g. prin crearea unor axe intercalate între foști actori ai Războiului Rece, cum ar fi Federația Rusă SUA M. Britanie Statele Baltice Grecia etc.; în esență, crearea unor spații de interferență care pot bulversa oricând, prin procese cooperante și supersensibile la condițiile inițiale, întreaga politică internațională). Exemple recente sunt reprezentate de independența (recunoscută internațional sau nu) a unor regiuni precum Kosovo, Transnistria, Abhazia sau Osetia de Sud. În aceste condiții, naționalismul
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
naturale, printr-un fenomen de "atractivitate stranie" sau prin "procese cooperante". În acest context, dacă zona balcanică (sau sud-est-europeană) chiar începe, geografic, de la Carpații Meridionali, spre sud, iar de la Carpații Orientali spre est începe Europa de Est, România este totuși situată la interferența acestor mari regiuni europene; de aici provin toate conflictele și turbulențele istorice trecute și actuale. În diverse perioade au existat și tentative și tentații de realizare a unei confederații Mitteleuropene în care să fie incluse Austria, Ungaria și România (Mare
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
pleiadă de comentarii. Vorbim despre un spațiu de turbulențe fundamentate nu numai pe criterii etnice și religioase, ci și printr-o o istorie "învățată" și retransmisă generațional. Globalizarea geopolitică, în calitate de fenomen structurat rezidual, creează conflictualitate turbulentă în diverse spații de interferență. Putem observa că spațiul Israel teritoriile palestiniene Siria Irak Iran Liban reprezintă o astfel de zonă turbulentă, însă marile structuri disipative, împreună cu procesele cooperante adiționale, pot fi înțelese ca viitori atractori geopolitici, în funcție de implicarea, pe termen lung, a actorilor decizionali
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
unor astfel de ideologii. Ideea fundamentală este aici că, spre exemplu, în lumea socială și geopolitică izomodernă, supersensibilitatea Mittelpunkt-eană la condițiile inițiale tinde să se diminueze, fenomenele turbulente tind să devină disipative, deci conflictele se metamorfozează în spații globale de interferență care înlocuiesc treptat frontierele clasice, rigide. Praxalii nu sunt altceva decât acele politici globale destinate să atenueze efectele nocive ale geofractalității autorepetitive, autoregenerative, deci creatoare de insecuritate, conflicte și convulsii geopolitice. 4. 3. Hierofania omului geopolitic izomodern Transformarea mediului socio-politic
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
traiectul unei transformări spre re-spiritualizarea vieții interioare a individului angrenat în mecanismul social. Jaloanele acestei transformări se calchiază pe destabilizarea valorilor "postmoderne" și pe redescoperirea, în cadre geopolitice necunoscute până de curând, a axiologiei modernității inițiatoare. Reapariția sacralității spațiilor de interferență stabilite în perioada modernității timpurii nu face decât să reformuleze harta spirituală a lumii globale, prin inventarea de noi naționalisme etno-religioase, de "fracturi" ale frontierelor, de turbulențe comunicaționale la nivelul relațiilor internaționale sau de procese cooperante la același nivel. Ceea ce
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
frontierelor, de turbulențe comunicaționale la nivelul relațiilor internaționale sau de procese cooperante la același nivel. Ceea ce este important aici constă în faptul că, dacă prin izomodernismul său omul conflictual refuză relativizarea valorilor și propagă revigorarea acestora, atunci noile spații de interferență tind să contureze, paradoxal, atât apariția "cetățeniei planetare", cât și repunerea în scenă a naționalismelor spirituale formate în epoca modernă și care intră în colaps în propriile mătci enstatice. O teorie relevantă în acest punct al demersului de față este
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială 26 27 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Modernitate, modernism și modernizare în societatea postindustrială Structuri societale ale modernității SOCIETATEA IZOMODERNĂ Spre o abordare paradigmatică morfogenetică 64 63 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Hierofania noilor spații geopolitice de interferență 82 81 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Paradigma conflictului și contractul social actual 102 101 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Babilonul virtual: mediamorfoza și cibersociologia 148 149 Societatea izomodernă SOCIETATEA IZOMODERNĂ Concluzii 152 153 SOCIETATEA IZOMODERNĂ Bibliografie consultată 160 161 SOCIETATEA IZOMODERNĂ 162 163 SOCIETATEA IZOMODERNĂ
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
Totodată, se face o distincție între sensul tradițional religios al sacrului și sensul mai larg, nereligios, ce privește aspecte spirituale profunde și generale, ipostaze conceptuale de natură rațională și irațională. Iar în relația sa cu arta, datorită unui proces de interferență, sacrul capătă forme "materiale", suprapunere ce amplifică energetic, potrivit limbajelor, forța de comunicare a artelor. Toate aceste probleme au fost detaliate în cele trei capitole ale lucrării, prin care au fost examinate diversele tipuri de relații ale artei vizuale cu
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
se întîmplă cînd naratorul se adresează cititorului în mod explicit sau implicit; la nivelul secund, cînd un actor se adresează altui actor (acesta putînd fi chiar actorul vorbitor). În f.II găsim "un amestec" al celor două niveluri narative, numit interferență textuală. Cele două situații narative vor fi deosebite, pe baza referințelor din text la situații de limbaj personale sau impersonale. Aceste referințe pot fi considerate semnale, ele indicînd: "aceasta e o situație de limbaj (im)personală". Aceste semnale prezintă adesea
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
dramatică: actorii comunică ca pe scenă prin intermediul vorbirii, într-o situație personală de limbaj. Cînd, totuși, semnalele se referă la o situație personală de limbaj la care actorii participă fără ca anterior să coboare de la nivelul lor narativ, atunci avem o interferență textuală. Așa e în cazul f.II. N1(p) a pășit într-al doilea nivel, ca să spunem așa. Dar aceasta este doar una dintre posibilități. Inversul se întîmplă mai des. Atunci, cuvintele actorilor sînt reprezentate la primul nivel, astfel încît
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
ultimă distincție este cea care ne creează cele mai mari probleme de analiză pentru că ea este relativă. Cînd a doua caracteristică a discursului indirect lipsește și este prezentă a treia caracteristică, avem discurs indirect liber. Apoi avem o formă de interferență între textul naratorului și textul actorului. Semnele situației personale de limbaj ale actorului și cele ale situației impersonale de limbaj ale naratorului se întrepătrund fără o referință explicită. Avem astfel: 1) Elisabeta ar putea să iasă cu el mîine. "Mîine
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]