1,806 matches
-
nu de om de răspîntie, cel puțin de duhovnic al celui ce reformează lumea: Unde este înțeleptul? Unde este cărturarul? Unde este vorbărețul veacului acestuia? (1 Corinteni 1,20). Nu vom comenta fundalul atît de dens și tensionat al acestor interogații din Întîia epistolă a lui Pavel către Corinteni, acolo unde referințele sînt la trei ipostaze spirituale care, parțial, interferează: înțeleptul, cărturarul și vorbărețul (Valeriu Anania, în traducerea pe care a făcut-o Bibliei, folosește vocabula întrebător pentru ultimul dintre termeni
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pînă acum: intelectualul va avea o forță cu atît mai mare, cu cît va sta mai departe de putere. Cu condiția însă de a o supraveghea permanent, și asta pentru că Puterea ispitește, amețește, corupe, tulbură dreapta rațiune. Tocmai de aceea, interogația esențială și de tot banală, comună fiecărui intelectual, și poate nu numai, este: cine sînt eu? Căci numai așa, după prostituția la care l-a împins sistemul totalitar prin mijloace nu o dată lucrative, după insuportabila obediență în fața cu grimase a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
pe marginea prăpastiei, în loc să fie acreditat sensul grecesc al lui krisis (decizie, judecată) și să se vadă în criză o stare naturală prin care repunem în cumpănă, de facto, rostul și evoluția unor asemenea fenomene. În acest din urmă sens, interogația majoră pe care nu am încetat să o formulăm se referă la misiunea, la rolul, la motivațiile grave adînci, și nu de suprafață ale presei românești postdecembriste, cea scrisă și, deopotrivă, cea audio-vizuală (ne interesează îndeosebi încărcătura sa culturală). Și
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mai fim atît de încrîncenați față de copilăriile altora. E-adevărat, întrebările sînt puerile, dar sînt ingenue totodată. Acceptînd să răspundeți, ați admis că vă puteți juca și jocul v-a ieșit admirabil. În fond, despre asta este vorba: simplitatea unor interogații poate pune în valoare subtilitatea și complexitatea unui spirit. Nu vă temeți, n-a fost un autoboicot". Măria Sa, Cititorul, dixit! Dar nu numai atît, m-a determinat să fiu complet, adică să fiu și pro. E motivul pentru care m-
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
vreo deviză, ci am nevoie doar de devizul pe care viața mi-l întocmește periodic și de resursele necesare pentru lucrările pe care mi le comandă. După toate acestea însă, îmi persistă în minte și mă provoacă enervant o altă interogație: cine este totuși cel ce răspunde la asemenea întrebări și la altele încă nepuse?! Unul dintre cei din mine, desigur, dar care dintre ei? Îmi amintesc în acest sens o glumă relativ serioasă a filosofului francez Jean Paul Sartre: acuzînd
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
întregului fond de cunoștințe și deprinderi, preluat de învățământul de știință, artă, tehnică; * caracterul istoric, exprimat prin relația strânsă între dezvoltarea socială, idealul său educativ și conținutul învățământului. Proiectarea culturii școlare, a conținutului învățământului presupune răspunsuri la o serie de interogații: * Ce urmează să se predea? - desemnând natura valorilor; * Câte valori urmează să fie transmise și asimilate? - vizând volumul informației; * Cum sunt structurate și organizate aceste valori? * Ce criterii avem în vedere când operăm selecția în valorile sociale? * La ce obiective
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
o logică a complementarității dinamice. Fundamentul său este principiul contradicției sau principiul antagonismului"475. O logică a contradictoriului. Ideea terțului inclus Logica pe care o întrevede Ștefan Lupașcu se construiește pe o distincție conceptuală care, se pare, îi definește "registrul interogației metafizice"476, pentru că ea "organizează și reglează, domină arhitectonic toate cuplurile categoriale prin care se exprimă "pulsația universalului""477. Este vorba de cuplul antinomic actualizare-potențializare. Numai cu ajutorul acestuia devine posibilă o ordine logică contradictorie în existențialitatea fenomenală. Voi urmări acest
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Niels Bohr. Omul și epoca, în fizică, politică și filosofie, Editura Tehnică, București, 2000. Papadima, Ovidiu, O viziune românească a lumii, Editura Saeculum I.O., București, 1995. Pârvu, Ilie, Arhitectura Existenței, vol. 1, Editura Humanitas, București, 1990. Pârvu, Ilie, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în Revista de filosofie, nr. 4, București, 1998. Paulhan, Fr., La logique de la contradiction, Felix Alcan, Paris, 1911. Perianu, Valeriu, Ființă paradoxală și neființă estetică, Editura Junimea, Iași, 2004. Petrescu, Alexandru, Lucian Blaga: o nouă paradigmă
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Lupasco, "Cele trei materii", în op. cit., p. 26. 470 Ibidem, p. 27. 471 Ștefan Lupașcu, Experiența microfizică și gândirea umană, p. 277. 472 Ibidem, pp. 277-278. 473 Ibidem, p. 279. 474 Ibidem, p. 280. 475 Ibidem. 476 Ilie Pârvu, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în Revista de filosofie, nr. 4, 1998, p. 491. 477 Ibidem, p. 488. 478 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 11. 479 Solomon Marcus, Timpul, Editura Albatros, București, 1985, p. 150. 480 Deși descoperită
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
Ștefan Lupașcu: un gânditor pentru mileniul trei, vol. 2, Editura "Ștefan Lupașcu", Iași, 2001, p. 6). 481 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 27. 482 Ibidem, p. 11. 483 Ibidem, p. 12. 484 Ibidem. 485 Ilie Pârvu, "Registrul interogației metafizice la Ștefan Lupașcu", în op. cit., p. 490. 486 Ibidem, p. 491. 487 Ibidem, p. 493. 488 Ștefan Lupașcu, Principiul antagonismului și logica energiei, p. 15. 489 Ibidem, p. 15-16. 490 Ibidem, p. 19. 491 Ibidem, p. 20. 492 Ibidem
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
poate cântări decisv atât în sporirea clarității și a parcimoniei redactării, cât și în atingerea scopurilor și în finalizarea laborioasă a căutării. În cele din urmă, mărturisesc că și inspirația vine la momentul potrivit atunci când mintea poartă în ea diverse interogații științifice și mirări filosofice. De aceea, sunt sigur că nu aș fi consumat energia necesară pentru scrierea unei asemenea cărți dacă nu aș fi găsit în mine însumi acest impetus pasional care m-a călăuzit pe tot parcursul redactării.. Într-
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
a mediului 12. Constituirea relativ târzie a eticii mediului ca domeniu al reflecției morale poate fi explicată prin relația de condiționare dintre moralitate și conștiință. Atâta timp cât la nivelul conștiinței nu au fost actualizate problemele privind mediul înconjurători și au dominat interogațiile privind omul și societatea, reflecția morală asupra naturii a rămas într-un plan secund. Așadar, acțiunea morală presupune cunoașterea mediului extern și, în acest sens, etica mediului a fost condiționată de dezvoltarea ecologiei și a cercetărilor asupra ecosistemelor. În general
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
putere. În cele din urmă putem vorbi despre un nou mod de gândire științifică ce le este propriu științelor vieții și ale mediului. De asemenea, gândirea post- modernă revendică depășirea bipolarităților specifice modernității de inspirație cartesiană, ceea ce poate duce la interogații filosofice specifice depășirii cadrului conceptual și supozițional tradițional. În fine, în conexiune cu alte direcții de cercetare, etica mediului are legătură cu alte proiecte critice cu conținut politic, precum cel referitor la legătura dintre exploatarea naturii și dominația politică, economică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
include în ea și alte ființe decât oamenii sau chiar și altceva decât ființe. În general, orice extindere a sferei moralității ar presupune o asemenea trecere dincolo de marginile comunității umane. Problema drepturilor animalelor sau problema drepturilor roboților sunt astfel de interogații, pentru a da doar două exemple în care nu este vorba despre ființe umane. În extinderea sferei moralității voi ține seama de patru principii ordonatoare care nu trebuie să fie subminate sau neutralizate în procesul extinderiii: • Principiul imparțialității. Nici un membru
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
instituie obligații, drepturi și datorii. Etica mediului, prin specificul constituirii ei, este și rezultatul unei reacții față de anumite stări de fapt. În acest sens, se poate argumenta că modul tradițional de raportare a omului la natură poate face subiectul unor interogații etice, chiar prin utilizarea distincției dintre bine și rău și calificarea faptelor drept fapte bune sau fapte rele. Consider că asemenea derivări nu cad sub acuzația erorii naturaliste, a trecerii ilegitime de la "este" la "trebuie", teză pe care o voi
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
inacceptabile la nivel individual, derivate într-o teorie utilitaristă centrată pe maximizarea bunăstării sociale. 2.2. Drepturi sau datorii? Constituirea temei drepturilor animalelor ca subiect filosofic a fost deosebit de dificilă întrucât tradiția filosofică elimina de la bun început posibilitatea unor asemenea interogații sau, în cazul în care ele erau enunțate, erau expediate îndată ca o problemă reziduală 209. Gândirea modernă restrânge noțiunea de drepturi naturale la umanitate și consideră ilegitimă orice încercare de extindere. De fapt, presupozițiile filosofice ale modernității acționează asemenea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
pus iarăși accentul pe programele locale în cadrul Agendei 21 și s-au discutat aspecte privind urbanizarea în viitor. Se apreciază că în anul 2025 vor exista circa 100 de megalopolisuri cu o populație de peste cinci milioane fiecare. S-au formulat interogații fundamentale precum: Va putea planeta să ofere resurse pentru o specie umană urbanizată? Se va acomoda rasa umană cu gradul înalt al urbanizării? Vor putea arhitecții să asigure o viață acceptabilă într-o lume a marilor orașe? Aceste preocupări ale
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Pentru trimiteri am folosit traducerea în limba română apărută în Adrian Miroiu (ed.), Etică aplicată, Editura Alternative, București, 1995. 61 Nu este cazul să dezvolt aici această încurcătură platoniciană. Cunoscătorii vor duce singuri mai departe analogia. 62 Pentru formularea unor interogații asemănătoare vezi Robin Attfield, The Ethics of Environmental Concern, Columbia University Press, New York, 1983, precum și Paul W. Taylor, Respect for Nature. A Theory of Environmental Ethics, Princeton University Press, Princeton, NJ, 1986. 63 Vezi, pentru susținerea unei asemenea consecințe, Kenneth
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
cu absența sau chiar cu nimicul revelat apofatic și a cărui epifanie are loc în trupul poetal al imaginii. Inaparent din care decurge de altfel și apofatismul unui demers care nu o poate circumscrie afirmativ, ci înaintând prin negații și interogații. Forma luminoasă pe care o îmbracă semnificabilul nu este forma poemului creat, rezultat al unei lucrări. De aceea, nu avem în vedere "opera" ca atare, corpul poetic realizat ca lucru desăvârșit al artei, ci lucrarea creatoare prin care - pentru poet
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
contradictorie, desenează sensul în toate sensurile: "potecile, unde ne scot/ într-un crâng primăvăratic, nicăieri, aici,/ acolo, dincolo" (Potecile, în Curtea Medicilor, ed. cit., p. 17). 51 Faptul că epifania are loc în simplul inaparent al lumii determină astfel de interogații deschise, al căror răspuns e chiar misterul, ca posibilitate a unei arătări imposibile: "Spune, răspunde, ce luminează?" (Spune, răspunde, în Câmpiile magnetice, ed. cit., p. 24), " Un luminiș se arată oare?" (Nu piatra, în op. cit., p. 53). 52 O revelație
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
ultima modă, încercă ea să diminueze de circumstanță gravitatea constatării. − Și de ce nu? Dacă ți-e bine așa cum ești, la ce să cultivi gustul frământării? − Da, mi-e bine - binele de-a ști când să te abții de la abuzul de interogație esențială. De beția adâncurilor trebuie să ne păzim, scumpa mea; intimitatea cu Poseidon se plătește. Eu mă decretez fericită, impunând ferm tăcere corului de mărunte cârteli lăuntrice. Plonjatul după comori e ca jocurile de noroc: totu-i să știi când
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
a fi și a nu fi la înălțime, revirimente spectaculoase ale lui de la limita resemnării, imperative ale autonomiei, în sfârșit, o întreagă retorică eroică a spiritului, ce aspiră să se generalizeze în final, indiferent de răceala întâmpinării. Ce rost avea interogația susținută în fumăraia insuportabilă a cortului și frazeologia semiarticulată specifice lui? Nu e penibil să bănuiești aparența sărăcăcioasă că ar ascunde cine știe ce comori inestimabile și să faci atât tapaj pe chestia dării lor la iveală? Chiar dacă neputința sălășuiește doar într-
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
geneză confuză, în care jena, curiozitatea și satisfacțiile inevitabilelor intruziuni se vânzoleau nedistinct. Mâini necunoscute, apucându-se întâmplător una pe alta, păruseră să zăbovească vreme de un răsgând înainte de a-și abandona fără motiv priza, încercate încă de tentația unei interogații ceva mai prelungi. Nou-născut al aleatului, contactul insolit se descoperea însetat să dureze și după retezare, ca trupul unui șarpe indescifrabil de întortocheat și lung, a cărui cunoaștere de sine ar fi fost dureros de arbitrar simplificată. Exclamații de surpriză
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mort, puțin conta. Neobișnuiți să se ia pe ei înșiși atât de în serios pe cât o făceau oaspeții, nomazii exasperaseră, așa că, recunoscându-se sau nu în răspunsul improvizat în pripă de Rică, încuviințară tacit, dar unanim, în primul rând contenirea interogației chinuitoare. Mustățile în formă de potcoavă lestară dintr-o dată greu și la unison fugacele escapade timide ale verbului înspre registrul sonor. Nesiguranța, cu care erau mult mai învățați decât partenerii lor de conversație, nu reușise să le antreneze și gândirea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
neasemenea!" Materializată în creație, delectarea asta distantă nu se sinchisea defel de atragerea atenției publice. Ca și cum suferința n-ar fi fost punctul terminus în care concluzia să se impună, ci abia materia primă, punctul de plecare în mult mai importanta interogație "ce face omul cu ea?" Suferința ce se felicita alchimic și autosuficient o intriga; dacă practicanții ei îi păstrau esoteric secretul spre a-și rezerva privilegiul verticalei? Sau dacă, dimpotrivă, secretul se menținea cu atât mai bine cu cât era
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]