1,946 matches
-
a istoriografiei de factură romantică. Noua școală punea accent pe următoarele elemente: tipărirea de izvoare și analiza critică a acestora, obiectivitate în relatarea faptelor istorice, rigoare în reconstituirea lor, cât și înțelegerea acestora. Se adaugă sprijinul pe documente în realizarea interpelării faptelor. Din punct de vedere tematic, școala critică se îndreapta spre o istorie mai mult pozitivă, politică și evenimențială. Rolul ei de altfel, consta în stabilirea adevărului istoric, iar calea spre adevăr implica precizie în detalii, pătrundere în rostul lucrurilor
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
ale tinerilor, după izbucnirea conflictului aceleași valori și persoane erau demonizate), acei deținuți care aveau o fire mai slabă și la care instinctele de apărare și supraviețuire erau mai pregnante au cedat și au trecut de partea agresorilor la prima interpelare 1. Totuși, aceste cazuri au fost foarte puține, cele mai notabile fiind ale lui Pafnutie Pătrășcanu, Maximilian Sobolevschi, ambii fiind ulterior implicați în procesul Țurcanu și executați de regim, dar și al lui Nicolae Călin Zaharia. În ceea ce privește bătaia propriu-zisă, prima
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
la o altă înțelegere. Comprehensiunea nu are un punct terminus ad quem bine definit. Pentru Gadamer, orice încercare de comprehensiune actualizează dialectica întrebării și a răspunsului. Reflexivitatea acestei dialectici face din interpret un subiect interogator, dar și un obiect al interpelării. Limba pe care o vorbim ne predă deja un anumit mandat al tradiției. Acest proces al delegării conștiinței istorice este spontan și incontrolabil, așa cum într-o conversație cuvintele pe care le rostim constituie arareori rezultatul unei deliberări conștiente. Adevărul despre
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
unui leu care doarme înaintea ta”. N-ai vrea să-l trezești pentru că frica te-a pătruns până în măduva oaselor. Ne temem de Cel care ne-ar putea adresa întrebarea: „Voi cine ziceți că sunt?” (Matei 16, 15). Neprevăzutul acestei interpelări năvălește prin interstițiile tăcerii. Vântul, care suflă oriîncotro vrea, ne caută pretutindeni. Prin moartea păcatului are loc în noi o primă Înviere a lui Hristos. În chip uimitor, primind darul unei vieți noi, „încep să am drepturi în Dumnezeu”. Monahismul
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
celorlalte organe ale administrației publice să prezinte informațiile și documentele cerute de Camera Deputaților, de Senat sau de comisiile parlamentare, prin intermediul președinților acestora. De asemenea, în Capitolul IV este reglementat dreptul parlamentarilor de a pune întrebări și de a adresa interpelări, de a retrage încrederea acordată Guvernului prin adoptarea unei moțiuni de cenzură, delegarea legislativă pentru emiterea de ordonanțe în domenii care nu fac obiectul legilor organice. Capitolul V, Administrația publică, reglementează administrația publică centrală de specialitate și administrația publică locală
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
Deputaților și de Senat, în ședință comună. Parlamentul acordă încredere guvernului cu votul majorității deputaților și senatorilor. Poate exista și o intervenție a parlamentului în activitatea executivului: - constituirea unor comisii de anchetă asupra activității unor departamente ale executivului; - întrebări și interpelări adresate membrilor guvernului; - dreptul la informare, prin care parlamentarii au abilitatea de a solicita, în cadrul dreptului de control parlamentar, prin președinții Camerelor sau ai comisiilor, date, informații, documente de la guvern și de la organele administrației publice. Potrivit dispozițiilor art. 109 din
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
ministrul conduce guvernul și coordonează activitatea membrilor acestuia, respectând atribuțiile ce le revin. De asemenea, prezintă Camerei Deputaților sau Senatului rapoarte și declarații cu privire la politica guvernului (art. 107 din Constituție), care se dezbat cu prioritate, și răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt adresate de senatori sau deputați. Prim-ministrul poate desemna un membru al guvernului să răspundă la întrebările și interpelările adresate guvernului de senatori sau deputați, în funcție de domeniul de activitate ce formează obiectul interpelării. Prim-ministrul îndeplinește și
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
declarații cu privire la politica guvernului (art. 107 din Constituție), care se dezbat cu prioritate, și răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt adresate de senatori sau deputați. Prim-ministrul poate desemna un membru al guvernului să răspundă la întrebările și interpelările adresate guvernului de senatori sau deputați, în funcție de domeniul de activitate ce formează obiectul interpelării. Prim-ministrul îndeplinește și alte atribuții, și anume: - reprezintă guvernul în relațiile acestuia cu parlamentul, Președintele României, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Curtea
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
răspunde la întrebările ori interpelările care îi sunt adresate de senatori sau deputați. Prim-ministrul poate desemna un membru al guvernului să răspundă la întrebările și interpelările adresate guvernului de senatori sau deputați, în funcție de domeniul de activitate ce formează obiectul interpelării. Prim-ministrul îndeplinește și alte atribuții, și anume: - reprezintă guvernul în relațiile acestuia cu parlamentul, Președintele României, Înalta Curte de Casație și Justiție, Curtea Constituțională, Curtea de Conturi, Consiliul Legislativ, Ministerul Public, celelalte autorități și instituții publice, partidele și alianțele
Sistemul administrativ românesc – inspiraţie franceză şi adaptare autohtonă by Dragoş Valentin DINCĂ () [Corola-publishinghouse/Science/208_a_439]
-
viziunea lui, să le facă guvernul român cu prilejul conferinței diplomatice ce urma să hotărască asupra unirii depline pentru îndeplinirea tuturor solicitărilor formulate în divanurile ad-hoc131. Principele străin, căci la el se gândea în mod deosebit Catargiu, devenea și obiectul interpelării reluate de George Stirbey în Adunarea Țării Românești. În tot acest timp, ziare conservatoare precum Viitorul și Unirea publicau articole în favoarea domnitorului străin 132. În fața unei asemenea ofensive pe tărâmul aducerii prințului străin, simpatizanții lui Cuza acționau și ei, convocând
[Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
în enunțări-monologuri. La baza diviziunii discursului în părți, denumite paragrafe în forma lor scrisă, regăsim ajustarea la reacții prevăzute de auditor sau de cititor (1984, citat de T. Todorov, p. 158). Găsim, în ultimul paragraf, o urmă explicită a acestei interpelări directe a cititorului: [P14] Pentru ca toți cei care sînt interesați de acest fond de carte și de noutățile care apar lunar să poată găsi aici mărturia recunoștinței noastre. Aici se găsește miza unui nou demers în analiza cuvîntului înainte: orientarea
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
Vreme minunată, foarte cald. Dimineața cu Leopold la palat, consiliu de miniștri. Ora 1 înapoi. Werner și Arnim la noi până la ora 3. Audiențe, promenadă cu Leopold. Seară frumoasă. Marți, 7 iunie/26 mai Vreme frumoasă, vânt. Dimineața D. Brătianu, interpelare în Cameră în chestiunea Dunării. Legea căilor ferate, pentru amânarea datoriei, nu va trece. După-amiaza audiențe. Ora 4 cu Leopold la Palat, în oraș. După aceea plecat la Moși, foarte animat, praf enorm. Cald, înapoi la ora 6½. Seara în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
se speră că se va ajunge la un aranjament. Ziarele engleze sunt de partea noastră. Promenadă în grădină. Elisabeta pleacă la ora 1 în oraș, eu la ora 3, prin Filaret, vânt rece. Zăpadă în aer. Prefectul poliției la mine. Interpelări la Cameră. Seara Elisabeta la teatru. Stöhr la mine, se întoarce la Sinaia. Citit până la 11. Noapte senină și rece. -4°R. Miercuri, 7 decembrie/25 noiembrie -2°R, ceață, mai târziu vreme frumoasă. Ora 9 dejunat cu Elisabeta. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
călătoria noastră, probabil în 14 zile. Sturdza la mine. Conferința va avea din nou ședință abia marți. Totul a fost hotărât în unanimitate. După-amiaza citit. Generalul Crețeanu la mine, pentru primirea lui Saurma. Cu Elisabeta. Camerele se ocupă doar cu interpelări și intrigi personale. Dunărea, care e complet înghețată la Sulina, crește la Galați și Tulcea, așa încât există temeri de inundații. Frig uscat. Barometrul foarte ridicat. Duminică, 6/18 februarie −4°R, mai târziu mai cald, ceva soare. Elisabeta febră. Ora
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Seara scris. Miercuri, 2/14 martie Zăpadă adâncă, toată ziua viscol cu zăpadă. Înainte de amiază Stătescu, Aurelian, Brătianu, Sturdza. Opoziția, L. Catargi, Florescu, Kogălniceanu și Vernescu îmi solicită împreună o audiență, fără a spune de ce. După-amiaza audiențe. Scandal la Cameră, interpelare făcută de Kogălniceanu în problema Dunării. Seara ședință a Camerei, pentru revizuire, rezolvare simplă. Seara scris, cu Elisabeta, care e puțin răcită. Joi, 3/15 martie -10°R, vreme senină, mai târziu se dezgheață. Înainte de amiază Brătianu, Sturdza. Refuz audiența
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
Dunării. Seara ședință a Camerei, pentru revizuire, rezolvare simplă. Seara scris, cu Elisabeta, care e puțin răcită. Joi, 3/15 martie -10°R, vreme senină, mai târziu se dezgheață. Înainte de amiază Brătianu, Sturdza. Refuz audiența colectivă. La Cameră și Senat interpelări în problema plecării mele în călătorie. Opoziția demisionează din Cameră. Scandal. Manu interpelează în problema Dunării. Ora 6½ dineu în onoarea lui Saurma, 40 persoane, cerc până la ora 9½. Vineri, 4/16 martie -6°R, mai târziu soare, dezgheț. Zăpadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
până la ora 9. Elisabeta mai merge după aceea la teatru. Ora 10¼ Theodori și Petrini. Masaj în pat. Ora 11 Elisabeta înapoi. Marți, 17/29 ianuarie Vreme senină. Înainte de amiază Lecca la mine. Brătianu încă la țară. În Cameră doar interpelări. După-amiază audiențe. Cu Elisabeta. Seara scris și citit. Ora 10¼ masaj. Miercuri, 18/30 ianuarie Vreme frumoasă, deloc frig. Înainte de amiază Brătianu la mine, discutat îndelung despre situație și despre administrația internă, pe care eu o consider foarte rea. Nici
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
11 Lecca la mine, îmi prezintă bugetul, 155 milioane, echilibrat. După-amiază Gottreau pentru construcții. Orele 5-6½ Lavertujon, delegat la Comisia Dunării. Republican, om interesant. Vineri, 14/26 decembrie. Crăciunul catolic. Vreme minunată. Înainte de amiază nici un ministru. La Senat a fost interpelarea lui Mârzescu împotriva episcopilor. După-amiază plimbare cu trăsura, cu Elisabeta, aer bun. Ora 5 Tornielli. Seara scris. Camerele lucrează foarte puțin. Sâmbătă, 15/27 decembrie Vreme frumoasă. Înainte de amiază Sturdza. Brătianu e din nou la țară. Camerele nu lucrează din cauza
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
lui Mârzescu împotriva episcopilor. După-amiază plimbare cu trăsura, cu Elisabeta, aer bun. Ora 5 Tornielli. Seara scris. Camerele lucrează foarte puțin. Sâmbătă, 15/27 decembrie Vreme frumoasă. Înainte de amiază Sturdza. Brătianu e din nou la țară. Camerele nu lucrează din cauza interpelărilor. După-amiază audiențe, scris. Seara prefectul Poliției. Biliard cu Șoimănescu până la ora 10½. Duminică, 16/28 decembrie Mohorât, cețos, +4°R. Înainte de amiază acasă. Scris. După-amiază audiențe. Orele 5-6½ biliard cu Greceanu. Seara scris. Elisabeta puțin răcită. Luni, 17/29 decembrie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
nici un ministru. Plimbare cu trăsura, cu Elisabeta. Sturdza la mine. Ora 5 audiențe. Seara citit. Marți, 13/25 ianuarie Frig. Ora 10½ Câmpineanu ca primar. Ora 11½ ministrul de război. După-amiaza audiențe. Ora 5 fostul ministru belgian Rolin-Jaqueneyrs. La Cameră interpelarea făcută de Maiorescu; se dă un vot de încredere cu 106 voturi pentru și 40 împotrivă. Seara citit. Miercuri, 14/26 ianuarie Vreme minunată, deloc rece. Ora 10½ Consiliu de miniștri. Pherekyde a avut un duel cu Fleva, pe care
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
până la ora 11. Vineri, 16/28 ianuarie Vreme mohorâtă. Ora 10½ Brătianu, care e din nou vioi, situația este însă din ce în ce mai grea. Opoziția se mărește până la extrem. După-amiaza promenadă până la ora 5. Ora 5½ audiențe. Seara scris. Camerele lucrează puțin, interpelări. Sâmbătă, 17/29 ianuarie Cald. Înainte de amiază Pherekyde, spoi Stătescu. După-amiaza acasă. Ora 5 audiență, marchizul de Pango, atașat francez. Orele 5½-7½ Kalinderu. Seara la ora 10 la balul funcționarilor, cu Elisabeta. Tombolă, foarte plin, puțină lume cunoscută, acolo până la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
citit, Memoriile lui Beust. Elisabeta la teatru până la ora 2½ noaptea. Luni, 19/31 ianuarie Vreme minunată, cald. Cumpărat tablou de la Aivasovsky cu 8.000 franci. Ora 11 Pherekyde, pentru înmormântarea marchizului de Moral. Ora 11½ Sturdza, mâine face o interpelare la Senat în privința Bisericii catolice. După-amiaza plimbare cu trăsura, vânt rece. Seara la ora 7 mare dineu, 50 persoane, Curtea de Casație, Curtea de Conturi, președinții Curții de Apel și ai Tribunalului și procurorii. Cerc până la ora 10. Conform ziarelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
sunt belicoase, și anume între Germania și Franța. Marți, 1 februarie/20 ianuarie Ceață. Ora 10½ Câmpineanu. Ora 11½ ministrul de război. După-amiaza dr. Asaky. Promenadă două ore. Seara Basset, fabrica de postav de la Azuga a fost deschisă. Brătianu bolnav. Interpelări în ambele Camere. Miercuri, 2 februarie/21 ianuarie Ceață. Consiliu de miniștri fără Brătianu, convenția comercială cu Austria, zvonuri de război. Ora 5½ A. Știrbey. Seara citit. Joi, 3 februarie/22 ianuarie Înainte de amiază R. Mihai. Frig, ceață. După-amiaza promenadă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
trăsura. Orele 5½-7 Kalinderu. Seara scris. Marți, 8 martie/24 februarie Vreme minunată, vânt rece. Ora 10½ Câmpineanu. Ora 11½ ministrul de război. După-amiaza plimbare cu trăsura. Seara scris. Miercuri, 9 martie/25 februarie Ora 10½ Consiliu de miniștri. Nenumărate interpelări în Cameră. După-amiaza acasă. Seara audiențe. Joi, 10 martie/26 februarie Înainte de amiază scris. Nacu. Vreme caldă. Promenadă. Seara Sturdza. Scandal la Cameră, interpelare Fleva. Vânt rece. Vineri, 11 martie/27 februarie Frig, ploaie. Înainte de amiază Brătianu. Situația este din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
plimbare cu trăsura. Seara scris. Miercuri, 9 martie/25 februarie Ora 10½ Consiliu de miniștri. Nenumărate interpelări în Cameră. După-amiaza acasă. Seara audiențe. Joi, 10 martie/26 februarie Înainte de amiază scris. Nacu. Vreme caldă. Promenadă. Seara Sturdza. Scandal la Cameră, interpelare Fleva. Vânt rece. Vineri, 11 martie/27 februarie Frig, ploaie. Înainte de amiază Brătianu. Situația este din nou liniștită. După-amiaza audiențe, scris. Seara cu Elisabeta. Sâmbătă, 12 martie/28 februarie Înainte de amiază Brătianu, Pherekyde. Câteva mici dificultăți cu Hitrovo. Ceva ploaie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]