KorAP: Find »[drukola/base=interpersonal & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...64 65 66 ...169 >

4,210 matches

Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629

moment dat, în situația de a nu-și putea asuma de unul singur dificultățile și de a avea nevoie de un ajutor, de susținere temporară, de o relație de sprijin în același timp afectivă, permisivă și competentă profesională. Această relație interpersonală pozitivă poate constitui esența intervenției psihosociale. A. Menthonnex consideră că există cinci faze ale procesului de ajutorare.18 Faza de întâlnire: poate fi "provocată" de către asistentul social care identifică o persoană aflată într-o situație problematică sau poate să urmeze

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
îi sunt necesare asistentului social pentru a-l putea ajuta: situația familială, materială și de habitat; activitatea profesională și pregătirea școlară; factorii bio-psihosociali (sănătate, experiențe trăite, atitudini, aspirații, roluri jucate, apartenența de grup etc.); elementele semnificative ale istoriei individuale; relațiile interpersonale fundamentale și secundare; factorii de presiune și cauzele lor probabile; experiențele problematice anterioare și modul lor de soluționare; resursele și limitele (constrângerile) clientului; identificarea problemei actuale și evaluarea preliminară a cauzelor ei. Faza de diagnostic psihosocial sau de evaluare a

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
influențate de teoria psihanalitică a lui Freud, care a accentuat importanța relației mamă-copil. Bowlby (1969) și alți cercetători influențați de teoria psihanalitică credeau că relația de atașament care se dezvoltă între copil și mamă conduce la formarea bazelor tuturor relațiilor interpersonale de mai târziu. În primul an de viață copilul își dezvoltă securitatea și atașamentul de bază față de părinți sau alte persoane care îl îngrijesc. Studiile lui Bowlby au pus în lumină nevoia puternică a oricărui copil pentru stabilirea unei legături

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
de reprezentare a atașamentului mamă-copil constituie doar o primă etapă, ființă umană orientându-se spre un sistem individual, caracterizat printr-o reglare internă a sinelui atât la nivel cognitiv, cât și emoțional. Reglarea emoțională, atât la nivel intrapsihic, cât și interpersonal, reprezintă o achiziție fundamentală a dezvoltării psihologice a copilului. Emoțiile joacă un rol important pentru a ajuta la evaluarea mediului înconjurator, a disponibilității figurilor de atașament și, nu în ultimul rând, în a menține un sens al siguranței interioare. Aceste

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
deosebit, mai mulți cercetători subliniază ideea potrivit căreia modelele operaționale disfuncționale relevate de acești pacienți s-au dezvoltat adesea într-un context de atașament nesigur. Tocmai de aceea disfuncționalitatea unor astfel de tulburări apare ca deosebit de evidentă în contextul relațiilor interpersonale, care sunt întotdeauna interpretate de subiect împotriva fondului schemelor interpersonale încorporate. Tulburările de personalitate, cel mai frecvent luate în discuție, în al căror istoric de dezvoltare se discută de tulburarea de atașament ca element important al vulnerabilității sunt: tulburarea de

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
disfuncționale relevate de acești pacienți s-au dezvoltat adesea într-un context de atașament nesigur. Tocmai de aceea disfuncționalitatea unor astfel de tulburări apare ca deosebit de evidentă în contextul relațiilor interpersonale, care sunt întotdeauna interpretate de subiect împotriva fondului schemelor interpersonale încorporate. Tulburările de personalitate, cel mai frecvent luate în discuție, în al căror istoric de dezvoltare se discută de tulburarea de atașament ca element important al vulnerabilității sunt: tulburarea de personalitate borderline, histrionic, narcisic, dependent, obsesiv-compulsiv. Dacă aducem în vedere

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
focalizate pe un individ; * relațiile dintre actorii rețelei primare sunt în esență de natură afectivă, "naturale", pozitive sau negative, și doar în plan secund sunt considerate ca relații funcționale; * rețeaua primară are un caracter dinamic, se modifică în funcție de dinamica raporturilor interpersonale, aflate sub influența circumstanțelor și a diverselor fenomene sociale; * relațiile interne rețelei se caracterizează prin reciprocitate (directă sau indirectă, imediată sau promisă pentru altă dată, etc.); * în cadrul acestui tip de rețea, nu sunt practicate "schimburi bănești", monetare; nimeni nu este

Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, (2011) [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121

părinților: părinții doresc să se informeze asupra dezvoltării copilului lor precum și a rolurilor educative pe care le au; există suficiente informații și competențe utile care pot fi sistematizate pentru a fi transmise părinților; implicarea părinților În educație Îmbogățește calitatea relațiilor interpersonale În comunitate; programele de consiliere cu părinții amplifică rezultatele obținute În activitățile socioeducative desfășurate cu copiii; părinții devin parteneri atunci când copilul manifestă tulburări afective sau de altă natură, iar prevenirea situațiilor de risc În educație și dezvoltare nu este decât

PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
creativității; enumere metode prin care pot Încuraja potențialul creativ al copiilor lor; dea exemple de cel puțin 2 exerciții de stimulare a creativității și de 1 joc creativ. Proiectul Tehnici de comunicare eficientă Scopul proiectului: dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă interpersonală părinți - copii. Obiectivele operaționale ale proiectului: definirea comunicării interpersonale prin prisma componentelor ei; recunoașterea tipurilor de comunicare (verbală, paraverbală și nonverbală); formarea deprinderii de codificare/descifrare a mesajelor utilizând limbajul nonverbal; recunoașterea barierelor din comunicarea interpersonală; conștientizarea regulilor minimale incluse

PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
al copiilor lor; dea exemple de cel puțin 2 exerciții de stimulare a creativității și de 1 joc creativ. Proiectul Tehnici de comunicare eficientă Scopul proiectului: dezvoltarea abilităților de comunicare eficientă interpersonală părinți - copii. Obiectivele operaționale ale proiectului: definirea comunicării interpersonale prin prisma componentelor ei; recunoașterea tipurilor de comunicare (verbală, paraverbală și nonverbală); formarea deprinderii de codificare/descifrare a mesajelor utilizând limbajul nonverbal; recunoașterea barierelor din comunicarea interpersonală; conștientizarea regulilor minimale incluse În comunicarea eficientă; optimizarea comunicării părinte-copil prin formarea de

PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
abilităților de comunicare eficientă interpersonală părinți - copii. Obiectivele operaționale ale proiectului: definirea comunicării interpersonale prin prisma componentelor ei; recunoașterea tipurilor de comunicare (verbală, paraverbală și nonverbală); formarea deprinderii de codificare/descifrare a mesajelor utilizând limbajul nonverbal; recunoașterea barierelor din comunicarea interpersonală; conștientizarea regulilor minimale incluse În comunicarea eficientă; optimizarea comunicării părinte-copil prin formarea de abilități de comunicare (mesaje tip EU, ascultarea activă, comportament asertiv). Descrierea activităților proiectului Activitățile constau În cursuri de formare pentru părinți pe tematica comunicării interpersonale eficiente. Fiecare

PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
din comunicarea interpersonală; conștientizarea regulilor minimale incluse În comunicarea eficientă; optimizarea comunicării părinte-copil prin formarea de abilități de comunicare (mesaje tip EU, ascultarea activă, comportament asertiv). Descrierea activităților proiectului Activitățile constau În cursuri de formare pentru părinți pe tematica comunicării interpersonale eficiente. Fiecare activitate are următoarea structură: energizer pe tematica comunicării; exercițiu de intercunoaștere; recapitulare informații din sesiunea anterioară (Începând cu a doua Întâlnire); prezentare - dezbatere În funcție de subiectul zilei; exercițiu practic de fixare/consolidare a informațiilor și deprinderilor de comunicare; fișă

PROGRAMUL „ŞCOALA PĂRINȚILOR“ – MODEL DE BUNĂ PRACTICĂ ÎN ŞCOALA „VASILE CONTA” IAŞI. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Daniela - Loredana STIUJ (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2121]
Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523

care ar contesta piața este un astfel de exemplu. Un altul se prezintă în revenirile la un antagonism factice între raporturile de rudenie, ca emblemă a cufundării în dependența personalizată, și raporturile de schimb ca exemplu de extracție a legăturii interpersonale. Afirmarea unei atotputernicii sociologice deținătoare a unui adevăr arhitectonic reprezintă de asemenea o ilustrare în acest sens. Încercând să se situeze la distanță față de această matrice polarizată, argumentul dezvoltat aici vizează, mai modest, să ofere instrumente pentru descifrarea antropologică a

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
ideea de credit ilustrează astfel deficiențele alegoriei pieței concurențiale perfecte. Ea dezvăluie prin contrast exigența recurgerii mitice la o noțiune vagă a sensului comun, chemată să explice niște elemente imposibil de integrat într-o raționalitate economică din care intensitatea legăturilor interpersonale era extirpată. Încrederea dobândește din acest moment în sfera pieței o valoare despre care se crede că poate asigura un mai bun control al schimburilor. În același fel, în câmpul științelor economice se manifestă un efort nesfârșit, mereu reluat, pentru

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
și, prin urmare, schimburile lor sunt într-o anumită măsură nesemnificative din punctul de vedere al înscrierii lor în economia de piață. Fără vreo ambiție politică sau economică de a răsturna sistemul dominant, ei caută înainte de toate să instaureze relații interpersonale, fiind totodată deja incluși într-un țesut asociativ dens. Convivialitatea care rezultă din SEL și care vine să îmbogățească rețeaua preexistentă este așadar cea dintâi satisfacție a acestora. Din acest moment, SEL nu poate fi înțeles altfel decât ca un

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
a fundamentului de libertate al pieței (piețelor). Aceste antinomii himerice trebuie înmulțite pentru a hrăni inspirația actorilor individuali și autorevalorizarea lor în comparație cu evantaiul infinit al strategiilor care li se oferă. Antropologia ca mod de cunoaștere directă înrădăcinată în țesutul relațiilor interpersonale care agită orice microcosmos permite abordarea mirajului intelectual pe care-l prezintă ideea unor sedimentări societale populate cu urme care îi cheamă insistent pe etnografii preocupați de exhibarea "rămășițelor" fără preț care trebuie smulse istoriei dominante. Mirajele "resurgenței" ilustrează mizele

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
o configurație în care se impune traversarea circulatorie între spațiile fragmentate ale piețelor în același timp diferențiate și omogenizate (de exemplu, credința în subzistență). Devenită apodictică, piața este prin urmare mediatorul de neînlăturat al modurilor de comunicare ce dirijează raporturile interpersonale, colective și instituționale, naționale și transnaționale. Oglinzile în serie ale libertății, tot atât de absolute pe cât de iluzorii, pe care piața le vehiculează tulbură percepțiile (in)dependenței pe fondul unui slogan repetat la infinit al interdependenței. Această mediere prin definiție internă și

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
unei viziuni noi despre întreprindere, voi încerca să avansez câteva ipoteze metodologice. Etnologul e plasat, odată cu întreprinderea, în fața unui spațiu de edificare a raporturilor ierarhice actualizate în personalizarea relațiilor; evacuate din sociologia muncii în favoarea marilor forțe ale conflictului, aceste relații interpersonale au fost înțelese în sociologia organizațiilor în optica unui interacționism individualist. Fixată în trecut între determinismul macrosociologic și individualismul metodologic, întreprinderea poate fi înțeleasă de acum ca o comuniune de interese personale solicitând o participare activă a tuturor. Etnologul e

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
mai inferioare în ierarhia muncitorească, din motivul lipsei de calificare profesională a etnologului pentru întreprindere. Această situație își are avantajele și inconvenientele ei: dacă permite o încorporare privilegiată într-un colectiv de lucru restrâns și o relație de relativă fuziune interpersonală cu membrii lui, ea este din alt punct de vedere o piedică în calea cercetătorului: prizonier al angajamentului său categorial, acesta se vede atunci în incapacitatea de a dobândi o viziune globală a întreprinderii și de a conduce o investigație

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
triumfător a celebrat împreună cu conducerea sfârșitul unei investigații în care își conjugaseră participarea și eforturile. Edificarea statutului de etnolog trimite, mai mult, la contextul social global în care se situează întreprinderea și care conferă o forță modalităților specifice ale relațiilor interpersonale. Așadar, o anchetă desfășurată în Franța și una efectuată în Bangladeș nu întâmpină, desigur, același tip de obstacole. G. Althabe subliniază de exemplu în lucrările sale despre salariații industriali dificultățile de a extinde investigația uzinei la sferele rezidențiale, ruptura dintre

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
niște modele a căror aplicare în întreprindere ar fi automată de sus până jos. Ele se lovesc ca și înainte de interpretările proprii ale actorilor, de raporturile pe care le pun în practică aceștia și care sunt neîncetat remodelate în cadrul relațiilor interpersonale cotidiene. Așadar, întreprinderea, departe de a fi acea lume uniformă pe care și-o imaginează anumite persoane, îi oferă etnologului, cu deosebire în conjunctura contemporană, o bogăție și o foarte mare diversitate de fenomene sociale. Să mai adăugăm că natura

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
care se prezintă realitățile sociale: conjugarea dintre dimensiunile fenomenelor sociale (trimițând la noțiunea de totalitate exprimată de Mauss); multiplele articulări dintre diferitele câmpuri, instituții și spații de inserție socială; legăturile dintre scările socialului, coerența internă a universurilor microsociale de relații interpersonale neavând o semnificație prea mare atunci când este deconectată de raporturile pe care le întreține cu dinamicile sociale care, la nivel local, regional, național și internațional, se conjugă pozitiv sau negativ. Scena mondială, în evoluție constantă, reprezintă cadrul general de comunicare

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
a tensiunilor și a contradicțiilor care îl agită, iată condiția unei adevărate analize comparative. Din acest unghi, demersul antropologic poate adopta ca axă centrală de problematizare modurile de înscriere a structurilor globale de dominare și de comunicare în câmpul raporturilor interpersonale, reprezentat de nivelul realității sociale în care se concretizează anchetele etnologice. Izolarea antropologiei este astfel întreținută de o serie de blocaje epistemice și de confuzii a căror depășire se dovedește astăzi necesară. Până la urmă, disciplina însăși pare să fi fost

Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545

Concepte fundamentale ale psihologiei. Memoria. Gândirea. Imaginația (2003), Repere pentru o concepție umanistă asupra educației (2005), Educația, profesorul și vremurile (2009), Grijile și îngrijorările profesorului (2013). La editura Institutul European Iași au mai apărut: O psihologie a educației (2005), Comunicarea interpersonală. Aspecte formative și valențe psihologice (2008). Gabriel ALBU, Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ-educative (c) 2013 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
o concepție umanistă asupra educației (2005), Educația, profesorul și vremurile (2009), Grijile și îngrijorările profesorului (2013). La editura Institutul European Iași au mai apărut: O psihologie a educației (2005), Comunicarea interpersonală. Aspecte formative și valențe psihologice (2008). Gabriel ALBU, Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ-educative (c) 2013 Institutul European Iași pentru prezenta ediție INSTITUTUL EUROPEAN Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, O. 1, C.P. 161 euroedit@hotmail.com.; www.euroinst.ro Descrierea CIP a Bibliotecii Naționale a României ALBU

Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu (2013) [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]