1,905 matches
-
din temnițele comuniste a Însemnat, de fapt, un „transfer”, dintr-o Închisoare mai mică Într-o Închisoare mai mare, reprezentată de România comunistă. Elementul de noutate pe care Îl propune proiectul este dat de faptul că marea majoritate a celor intervievați nu și-au mai prezentat niciodată experiențele de detenție (prin memorii, interviuri etc.). Din punct de vedere tehnic, interviurile au fost realizate pe suport audio și video și se află În Arhiva de Istorie Orală a Institutului de Investigare a
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
Rațiunii (Edit. Cartea Românească, 1982), volumul de convorbiri cu Florin Mugur, Își păstrează interesul nu doar pentru fascinantele fragmente de viață literară, ci și pentru cât dezvăluie (și ascunde) din enigma acestei contradicții. Stimulat de un interlocutor cultivat, inteligent, afectuos - intervievatul depășește, nu o dată, atât persoana sa, pusă În cauză, cât și Cauza, pusă În cauză. Confruntăm fervoarea unui scriitor total dăruit scrisului, dar revendicând, totuși, mereu, o altă „totalitate”, care să-l scoată din vizuina și viziunea magiei solitare, să
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
cu Ileana Corbea, fiind urmată de alte două volume din aceeași serie (1976-1983). Interviurile adunate aici tind să realizeze o istorie subiectivă a literaturii române contemporane, un tablou critic în devenire al fenomenului literar al momentului, conținând atât perspectiva scriitorilor intervievați, cât și, mijlocit, aprecierea celor care pun întrebările. Următoarele contribuții au întemeieri teoretice mai precise. Eseurile din Profitabila condiție (1983) sunt centrate pe relația biografie-operă (subtitlul volumului este Romanul aventurilor secrete), autorul degajând elemente de confesiune biografică din reliefurile operei
FLORESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287031_a_288360]
-
discretă în viața literară interbelică. Totuși, numele său avea o certă notorietate, romanele semnate de el bucurându-se de succesul de librărie care a dus la multe reeditări între 1930 și 1946. Fără colaborări în periodicele vremii, puțin comentat, rareori intervievat, D. se face prezent în publicistică doar prin schițele despre tipuri și moravuri literare din Cartea cu minciuni (1936), o viziune comună, dar exprimată cu umor, asupra tagmei scriitoricești. Primele lui romane sunt încercări de valorificare epică a unor recente
DESSILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286740_a_288069]
-
mare la categoriile de vârstă medie, cu excepția medicului de familie, unde această valoare este ușor mai mare la cei tineri (18-30 de ani). Tabelul 5.9. Media valorii plăților informale În funcție de categoria de vârstă a pacientului O parte dintre persoanele intervievate au declarat că ar fi dispuse să plătească lunar o sumă unei companii de asigurări medicale, În sistem privat, pentru a nu mai plăti informal bani la medic. Pentru cei care au declarat și o sumă, se poate releva o
Politici publice și administrație publică by Florin Bondar () [Corola-publishinghouse/Science/2346_a_3671]
-
ani. Golpiez trebuie să simuleze nebunia (ca Hamlet) pentru a se debarasa de poliția secretă de pe urmele sale, iar Gonșalves Își oferă serviciile În sensul acesta În schimbul unor interminabile și istovitoare ședințe confesionale. Comunicarea eșuează (dacă va fi existat intenția), intervievatul - un disident comunist - Își poartă intervievatorul, precum șeherezada, pe serpentinele unor evenimente reliefate cu greu dintr-un subconștient tulbure, la capătul cărora eroul realizează că nimic nu s-a aflat, de fapt, și nu se va afla niciodată, În puterea
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
furtului din locuințe”. Sondajele de opinie efectuate în SUA, în 1989 și în 1993, au relevat că mai mult de 55% dintre americani se tem că ar putea fi victime ale criminalității și că între 82% și 90% dintre cei intervievați nu se simt în siguranță în casă noaptea. Între 84% și 89% dintre americani consideră că în SUA criminalitatera a crescut an de an (dar aproximativ 50% declară că a crescut și în districtul lor) (Warr, 1993, passim). Datele sondajelor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
anual, doar 20% au indicat-o cu exactitate, așa cum apărea în statisticile oficiale (Knowles, 1984); - în Canada, crimele cu violență reprezentau, la data efectuării cercetărilor, aproximativ 5% din totalul crimelor raportate. Totuși, în sondajele de opinie, trei pătrimi dintre cei intervievați estimau că actele cu violență reprezintă între 30 și 100% din totalul crimelor (Doob și Roberts, 1983; Gregg și Posner, 1990); - în Australia, compararea statisticilor oficiale ale criminalității cu estimarea de către cetățeni a ratei actelor infracționale (furturi, crime cu violență
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sondajele de opinie privind rata cazurilor de recidivă sunt inexacte: patru din cinci respondenți dintr-un sondaj de opinie din Canada apreciau că rata recidivelor este de 30 până la 100%, în realitatea ea ridicându-se la 13-17%. Jumătate dintre cei intervievați considerau că se situează între 60 și 100% (Doob și Roberts, 1983). Julian V. Roberts (1992, 110) conchide că, deși a fost fluctuantă în ultimii 50 de ani, invariabil în sondajele de opinie publică cei intervievați au declarat că rata
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
13-17%. Jumătate dintre cei intervievați considerau că se situează între 60 și 100% (Doob și Roberts, 1983). Julian V. Roberts (1992, 110) conchide că, deși a fost fluctuantă în ultimii 50 de ani, invariabil în sondajele de opinie publică cei intervievați au declarat că rata cazurilor de recidivă a crescut. Opinia publică despre criminalitate ca problemă socială Criminalitatea în variatele ei forme este percepută de public ca o problemă socială. Dar cât de importantă este această problemă socială? În sondajele de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
comunitatea dumneavoastră criminalitatea este o problemă importantă?”. Într-un sondaj Gallup (1989), aproximativ 6% dintre respondenți au indicat criminalitatea ca fiind cea mai importantă problemă în SUA. Într-un sondaj de opinie publică desfășurat în Canada, o treime dintre cei intervievați au considerat că actele de criminalitate constituie o problemă „foarte importantă”, 38% că este o problemă „oarecum importantă”, iar 7% că nu reprezintă o problemă importantă (Environics Research, 1989). În Barometrul de opinie publică (mai 2003, 15), s-a formulat
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
o problemă importantă (Environics Research, 1989). În Barometrul de opinie publică (mai 2003, 15), s-a formulat întrebarea: „După părerea dumneavoastră, care credeți că sunt cele mai importante probleme cu care se confruntă România în prezent?”. Una din zece persoane intervievate a menționat în primul rând corupția. Mai îngrijorătoare decât corupția (ca tip de infracțiune) au apărut, în evaluarea publică, „sărăcia” (menționată în primul rând de către 49% din eșantion) și „lipsa locurilor de muncă” (indicată ca primă mențiune de 20% din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
construcția ei sunt lacunare și uneori inexacte. Opinia publică despre poliție și justiție De multe ori, în sondajele de opinie se cere ca publicul să evalueze activitatea poliției și a justiției. Conform unui sondaj din SUA, două treimi dintre cei intervievați au considerat activitatea poliției ca fiind „excelentă” sau „bună”, iar activitatea justiției a fost apreciată de o treime din eșantion ca „excelentă” sau „bună” (English et al., 1989). În SUA, așa cum relevă sondajele de opinie publică, poliția se bucură de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
creșterea criminalității, controlul acestui fenomen fiind o problemă socială, și nu o responsabilitate a poliției. Și în România, populația evaluează mai bine activitatea poliției decât a justiției. Conform datelor din Barometrul de opinie publică, din 1997 și până în 2004, persoanele intervievate au declarat, într-o proporție mai mare, că au „foarte multă încredere” în poliție, și nu în justiție (Fig. 2). Fig. 2. Încrederea populației din România în poliție și în justiție (%) (după Barometrul de opinie publică, 1997-2004) În octombrie 2004
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
cel puțin pentru cetățenii din țările în care de peste 20 de ani se urmărește această problemă cu ajutorul sondajelor de opinie. Pentru perioada 1965-1990, sondajele de opinie publică din SUA și Canada indică faptul că între 50% și 80% dintre cei intervievați consideră că sentințele judecătorești au fost prea blânde. Proporția celor care apreciază că sentințele au fost prea blânde este în medie cu 10% mai mare în SUA decât în Canada. Așa cum rezultă din histograma prezentată în fig. 2, proporția americanilor
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
gardianul unei închisori (în realitate, un asociat al experimentatorilor), care se prezenta în două moduri diferite: o dată ca o persoană rece, lipsită de omenire, iar altă dată ca o persoană caldă, omenoasă. Jumătate dintre subiecți au fost informați că persoana intervievată înalt reprezentativă pentru gardienii din penitenciare, iar cealaltă jumătate că este atipică, nereprezentativă. După vizionarea videocasetei, subiecții experimentului au fost chestionați ce părere au despre gardienii din închisori, în general (nu despre gardianul ce apărea în interviul înregistrat). Rezultatul experimentului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
mass-media relatări despre cazurile de infracționalitate (am văzut că mass-media suprareprezintă criminalitatea, mai ales cea cu violență) induce bias-uri în opinia publică despre acest fenomen. De exemplu, dacă în Barometrul de opinie publică din mai 2003 aproximativ 22% dintre cei intervievați au indicat (în primul rând) că „legile sunt proaste”, nu înseamnă că ei au comparat legislația pe plan mondial și au ajuns la această concluzie; mult mai probabil este că au primit frecvent și chiar recent această informație din mass-media
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
36.000 gospodării. Din 1995 până în 1997 găsim circa 3.000 de gospodării care au fost intervievate în fiecare an (toate în valurile lunare din primul trimestru) și care pot fi utilizate pentru scopul studiului. Gospodăriile sunt compuse din indivizi intervievați anual, dar și din cei care dispar din panel (prin divorț, moarte, căsătorie etc.) sau apar (prin naștere, căsătorie etc.). Deoarece ipoteza principală este că excluziunea socială este în relație directă cu perioada de timp în care individul trăiește în
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
13 categorii de tulburări de personalitate. E un instrument dimensional-categorial adaptat la DSM-IV-R și ICD-10. • Structured Interview for DSM-IV Personality Disorders (SIDP-IV; PFohl et al., 1997Ă are 101 itemi și evaluează categoriile oficiale din DSM-IV, precum și cele trei propuse. Cel intervievat e solicitat să se concentreze asupra sinelui obișnuit, predominant în ultimii cinci ani, și să evalueze dacă, în ultimul timp, nu au fost schimbări importante în personalitate. Aplicarea sa cere un antrenament special. Există interviuri structurate pentru evaluarea anumitor categorii
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
6. Metode bazate pe experiență (reală și simulată) 229 6.1. Dezvoltarea competenței de învățare 229 6.2. Jurnalul cu dublă intrare 230 6.3. Observarea sistematică și independentă 230 6.4. Metoda anchetei 232 6.5. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator) 233 6.6. Tehnica Delphi 233 6.7. Experimentul 233 6.8. Tehnica HEI (Ipoteză - Experiment - Instruire) 235 6.9. Metoda studiului de caz 235 6.10. Tehnica minicazurilor 238 6.11. Incidentul critic 239 6.12. Simulările 239
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
face cu o echipă, ori fiecare dintre cursanți își alcătuiește propria listă, însă, în loc de a încerca să găsească soluții în cadrul științific prin demers personal, chestionează alți colegi care deja au identificat răspunsuri la problemele respective). 6.5. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)tc " 6.5. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)" O astfel de tehnică presupune trei roluri în cadrul unor microechipe formate din trei persoane: intervievator, intervievat și observator. Din unghiul de vedere al activității de învățare, putem observa o arie ascendentă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
își alcătuiește propria listă, însă, în loc de a încerca să găsească soluții în cadrul științific prin demers personal, chestionează alți colegi care deja au identificat răspunsuri la problemele respective). 6.5. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)tc " 6.5. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)" O astfel de tehnică presupune trei roluri în cadrul unor microechipe formate din trei persoane: intervievator, intervievat și observator. Din unghiul de vedere al activității de învățare, putem observa o arie ascendentă (intervievator neinițiat, intervievat expert, caz în care intervievatorul
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
alți colegi care deja au identificat răspunsuri la problemele respective). 6.5. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)tc " 6.5. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)" O astfel de tehnică presupune trei roluri în cadrul unor microechipe formate din trei persoane: intervievator, intervievat și observator. Din unghiul de vedere al activității de învățare, putem observa o arie ascendentă (intervievator neinițiat, intervievat expert, caz în care intervievatorul dorește să afle mai multe despre un anume subiect în care intervievatul deține expertiză, motiv pentru care
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
6.5. Tehnica IIO (Intervievator - Intervievat - Observator)" O astfel de tehnică presupune trei roluri în cadrul unor microechipe formate din trei persoane: intervievator, intervievat și observator. Din unghiul de vedere al activității de învățare, putem observa o arie ascendentă (intervievator neinițiat, intervievat expert, caz în care intervievatorul dorește să afle mai multe despre un anume subiect în care intervievatul deține expertiză, motiv pentru care îi adresează acestuia un șir de întrebări) și o arie descendentă (cu intervievator expert și intervievat neinițiat, caz
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
formate din trei persoane: intervievator, intervievat și observator. Din unghiul de vedere al activității de învățare, putem observa o arie ascendentă (intervievator neinițiat, intervievat expert, caz în care intervievatorul dorește să afle mai multe despre un anume subiect în care intervievatul deține expertiză, motiv pentru care îi adresează acestuia un șir de întrebări) și o arie descendentă (cu intervievator expert și intervievat neinițiat, caz în care intervievatorul desfășoară o acțiune de tipul maieuticii socratice); în ambele situații remarcăm rolul observatorului pe
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]