2,710 matches
-
expun "reprezentări complexe nedeslușite")218 nu îl constituie lucrurile incluse de grecii antici și de Părinții Bisericii în categoria νοητά, corespunzătoare gnoseologiei superioare, ci cele percepute, αίσθητά, corespunzătoare esteticii și necircumscrise exclusiv sferei sensibilului. Moses Mendelssohn de asemenea afirmase modul intuitiv de cunoaștere specific artei poetice, în termeni pe care Kant nu a ajuns să-i formuleze însă niciodată la fel de limpede: Mijlocul de sensibilizare a unui discurs este selecționarea acelor expresii care suscita imediat în memorie o mulțime de trăsături caracteristice
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
a unui discurs este selecționarea acelor expresii care suscita imediat în memorie o mulțime de trăsături caracteristice, pentru a ne face să simțim semnificatul mai viu decât atunci când este transmis prin intermediul unui simplu semn. În acest fel, cunoașterea noastră devine intuitivă 219. Spre deosebire de cunoșterea teoretică a lumii, care presupune o distincție clară, efectuată voluntar de conștiință, între adevăr și aparentă, între obiectiv și subiectiv, în cazul cunoașterii poetice nu există o intenție a conștiinței de a aprehende obiectul în sens intelectual
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
discurso consiste en la elección de aquellas expresiones que susciten de golpe en el recuerdo una multutid de rasgos característicos, a fin de hacernos sentir lo designado más vivamente que con un signo. De este modo, nuestro conocimiento se hace intuitivo." Moses Mendelssohn, Sobre los principios fundamentales de las bellas artes y de las letras [Despre principiile fundamentale ale artelor frumoase și ale literaturii]; în A. G. Baumgarten y otros, Belleza y verdad. Sobre la estética entre la Ilustración y el Romanticismo
Immanuel Kant: poezie și cunoaștere by VASILICA COTOFLEAC [Corola-publishinghouse/Science/1106_a_2614]
-
publicată în "Convorbiri". Iată în adevăr pasaje din această scrisoare cari ilustrează teoria noastră despre sterilitatea intelectuală a imigrațiunii românizate din proaspăt. Deși tonul scrisorii e beletristic, potrivit cu foaia în care a fost tipărită, cititorul va vedea că în mod intuitiv se descrie incapacitatea înnăscută a păturei superpuse din România de-a pricepe geniul poporului nostru. [9 august 1981] DIN EPOCA LUI MATEI BASARAB Sub titlu Moldova acum două sute de ani ziarul "Bukarester Tagblatt" a publicat următoarele: Din izvor sigur ni
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
cal, floare, hârtie), iar apoi in idei generale sau abstracte cu care rațiunea umană operează În domeniul lumii materiale, În lumea spirituală aceste etape sau stadii ale cunoașterii nemijlocite nu sunt posibile, pentru că aici operează alte principii. Aici cunoașterea este intuitivă, analogică și dogmatică (Berdiaev). Acest tip de cunoaștere presupune credință, iubire și trăire, calități ce depășesc cu mult manifestările pur senzoriale și În egală măsură logica umană. Prin urmare fenomenele spirituale trebuiesc trăite pentru a fi Înțelese. Se spune că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
că „frumosul ca formă este finalitatea supremă a unei vieți Înțelepte” introducându-l astfel În domeniul eticii. Nu neagă frumosul la care se ajunge printr-o dialectică erotică, dar susține ideia că există un frumos la care se ajunge pe cale intuitivă, prin nous (intelect intuitiv). Ca și Socrate asociază frumosul binelui, găsindu-le superpozabile prin faptul că au la bază aceleași calități, adică; ordinea, măsura și proporția, așa cum reiese din lucrarea sa Banchetul cu subtitlul „despre bine”. Reușește să demonstreze că
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
este finalitatea supremă a unei vieți Înțelepte” introducându-l astfel În domeniul eticii. Nu neagă frumosul la care se ajunge printr-o dialectică erotică, dar susține ideia că există un frumos la care se ajunge pe cale intuitivă, prin nous (intelect intuitiv). Ca și Socrate asociază frumosul binelui, găsindu-le superpozabile prin faptul că au la bază aceleași calități, adică; ordinea, măsura și proporția, așa cum reiese din lucrarea sa Banchetul cu subtitlul „despre bine”. Reușește să demonstreze că „tot ce e bun
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
ideei de adevăr” la Hegel, frumosul va pendula Între cele două concepte; a frumosului natural (În sine) și a frumosului artistic (creat), ca expresie a implicării intelectului și rațiunii. Astfel Încât; fie că este perceput prin simțuri (senzorial-afectiv) sau prin intelect (intuitiv), fie că pornește de la frumusețea lumii și ajunge la frumusețea prin artă, frumosul va fi perceput aproape constant ca o manifestare a armoniei, adevărului și binelui. Immanuel Kant va dezvolta ca nimeni altul teoria frumosului În cele trei lucrări fundamentale
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
nici nu ține de senzorial: văz, auz, pipăit. De aceea el și face precizarea că ordinii, măsurii și proporției care ar caracteriza frumosul, li se adaugă virtutea și echilibrul, la care nu se ajunge prin simțuri ci mai degrabă pe cale intuitivă sau printr-o dialectică erotică: a satsfacției, plăcerii sau voluptății. De aici și suprapunerea semantică a noțiunii de frumos cu noțiunea de bine, În care chiar cuvântul bonum (bun, bine) se transformă În bellum (frumos) trecând prin diminutivul său benelum
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
integrarea lui pe cât posibil În Învățământul normal (sistemul incluziv). Argumentația autoarei este cât se poate de convingătoare privind rolul școlii și a metodologiei de aplicat. Nu trebuie uitat Însă că dezvoltarea creativități În una din cele trei paliere ale sale (intuitivă, creativă sau emergentă) Într-un domeniu, fie el științific, artistic sau tehnic, necesită condiții speciale, dotări speciale și personal de sprijin specializat, care să cuprindă sistemul de Învățământ În totalitatea lui, ceea ce tehnic pare greu de realizat. Există o tendință
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
loc privilegiat printre simbolurile intimității, alături de colibă, mormânt și pântecele mamei.” Gilbert Durand Poate unul din simbolurile cele mai importante În existența omului o reprezintă casa, locul unde Își Începe existența, Își continuă evoluția și Își Încheie viața. Este căutată intuitiv de orice ființă viețuitoare, indiferent la ce nivel de dezvoltare pe scara viețuitoarelor ar fi. Sub formă de cuib, vizuină, adăpost, colibă, casă sau palat, casa Își are propria valoare biologică În sensul că este locul Împlinirii destinului biologic al
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
printre simbolurile intimității, alături de colibă, mormânt și pântecele mamei. Intimitatea, la rândul ei, sporește În raport cu izolarea, micșorarea spațiului și a intensității luminii, deziderat Îndeplinit prin delimitarea unei case mai mici (cameră, sau casa cea mică) În cadrul casei mari, spațiul căutat intuitiv pentru concepție și dorit de muribund. Aspectul intimității spațiului familial diminuă treptat pe măsură ce ne Îndepărtăm de spațiul de maximă intimitate evocat mai sus, dar fără să-și piardă valoarea simbolică. Ușa, fereastra, prispa, curtea și grădina, poarta și gardul, În
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
cuvinte, devine un avantaj de tip O, unic pentru firmă și generator de venituri. El rămâne astfel până la momentul tN, unde N este numărul de ani pentru care au fost acordate inducerile specifice de putere de piață. Un alt contraargument intuitiv este că un astfel de avantaj de tip L transformat într-un avantaj de tip O nu poate fi transferat. Într-adevăr, nu poate fi transferat, însă literatura de specialitate a recunoscut deja existența unor avantaje de proprietate specifice unei
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
pionieratului. Suntem introduși în felul acesta în însuși centrul reflecției avangardiste, care vizează conflictul - tot mai acut resimțit de conștiința creatoare modernă - dintre literatură și existență; exacerbare a unei opoziții croceene între literatură și poezie, între limbajul conceptual-abstract și cel intuitiv, - și, mai mult decât atât, afirmare a primatului trăirii, experienței, capabile să confere creației autenticitate. Căci nu e vorba în asemenea luări de poziție doar de o atitudine antitradițională, limitată la o „convenție” literar-artistică anume, ci de efortul dramatic de
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
al unuia dintre maeștrii săi, Wittgenstein) și grație unei profunde crize interioare (simptom cert al "complexului sfâșierii" coroborat cu "complexul lui Sisif"), a reușit un salt peste marile tendințe literare ale sfârșitului de veac XX (neotradiționalism, neomodernism, postmodernism), plasându-se intuitiv în transmodernism, care are ca suport ontologic atitudinea transdisciplinară 377. În mod cert Piramida singurătății stă sub semnul sfâșierii. Cartea începe cu o insolită "artă poetică", transpusă în maniera caligramelor lui Apollinaire, imaginând un om în picioare: Avem / un ceva
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
fi nedrept cu acest stil. Conștient de risc, scriitorul pare a ceda cenzurii stilistice în ultimele pagini și se străduiește să descurce ițele a ceea ce a realizat: "Mi-am umplut caietele cu aceste texte nevinovate, în final, scrise mai mult intuitiv decât prin deducții și inducții, care s-au rezolvat pe sine de la sine printr-un intermediu de stare halucinantă, dovedindu-se a fi niște exerciții pornite de cineva și care se rezolvă de la sine conturându-li-se rezultatul, răspunsul care
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
sfâșierii prin ambiguitatea ontologică a dorului, evitând sterilitatea simulacrelor din jocul textualist al postmoderniștilor care dă iluzia că ne putem detașa de destinul național prin internaționalizare. Performanța artistică a lui Victor Teleucă se asociază de la bun început cu o atitudine intuitiv transdisciplinară, atuul conștientizat în fața confraților de condei: "Am venit să răstorn lumea. Dar lumea era plăsmuită de la început răsturnată. Meritul meu constă în faptul că, spre deosebire de alții, mi-am dat seama de acest lucru. Apoi m-am corectat; am venit
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
numai printr-o simplificare nonhermeneutică la nivelul "complexelor de cultură", cum am demonstrat în două dintre cărțile mele413. Este adevărat că Milan Kundera se slujește de recuzita filosofico-estetică a postmodernismului, dar o face parcă pentru a-i submina obsesiile, ajungând, intuitiv, în plin ethos transmodernist. Prozatorul ceh, dublat de un gânditor profund, ilustrează, mai degrabă, modelul de romancier-filosof, așa cum l-a definit Albert Camus, adică opusul romancierilor cu teză. Kundera pare să plece de la o "teză" postmodernistă, aceea a reinterpretării enigmaticei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
noi. Conceptul i trebuie înțeles că form] ideal] a conduitei sociale corespunz]toare în sfera limbajului. Confucius propune ideea de moral] formal] (li i), care se opune moralei utilitariste a lui Mo Tzi (li comportând o scriere diferit]) și moralei intuitive (ren i) a lui Mencius. Confucius nu a pledat nici pentru conținutul C]rții codului Li, nici pentru autoritatea să de orientare. A insistat ins] pe o dilem] de natur] practic], si anume modalitatea de a sesiza corect orientarea din
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
convenite și recunoscute în plan social, codul nu-și poate îndeplini funcția orientativ]. La bâz], adaptarea denumirilor presupune mai mult decât o simpl] referire la cod, întrucat aceast] adaptare este o condiție necesar] pentru utilizarea codului. Ren (umanismul) reprezint] abilitatea intuitiv] care face posibil] îndeplinirea corespunz]toare a ritualului li. Ren poate fi aplicat atât în acțiunile proprii, cât și în încerc]rile de îndrumare a celorlalți; este un element indispensabil în procesul de adaptare a modului de utilizare a limbajului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
rintele” scolasticii a fost Sfanțul Anselm, arhiepiscopul de Canterbury, cunoscut ca fiind cel care a introdus „dovadă ontologic]” a existenței lui Dumnezeu. În secolul al VI-lea, Boethius a afirmat c] anumite idei, chiar și unele principii morale sunt evidente intuitiv. El a preferat un stil mai riguros al gândirii decât cel obișnuit. În scrierile lui Anselm, acești doi factori se unesc pentru a susține o discuție ordonat] logic, pornind de la „axiome” și ajungând la concluzii implicite. El a aplicat aceast
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
principiul utilit]ții. Dar și în aceste cazuri, simțul comun joac] un rol. Utilitarismul astfel interpretat nu va conduce la concluzii care nu pot fi acceptate de simțul comun. Deci nu este nevoie de nici un apel la principii neutilitariste înțelese intuitiv pentru a explica morală obișnuit]. Mill a elaborat, de asemenea, o teorie a motivației morale. El a sustinut c] la fel cum avarul devine atașat de averea lui, oamenii pot dezvolta un atașament direct fâț] de principiile lor morale chiar
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
care merit] o analiz] mai atent]. 1) Care sunt tipurile de acțiuni greșite și ce anume face că ele s] fie greșite? Teorii precum consecințialismul ofer] o explicație teoretic] acțiunilor greșite, care este una deopotriv] simpl] și interesant] sub aspect intuitiv: a face un lucru greșit înseamn] a opta pentru o modalitate de acțiune care produce în lume mai mult r]u sau mai puțin bine decât ar fi trebuit. Consecințialismul a fost criticat ca fiind o doctrin] irealist] și impracticabil
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
lucru este valabil în general. Ceea ce eu am înv]țâț este adev]rul unui principiu moral (care exprim] o datorie prima facie), bazat pe un caz particular. Am ajuns la această prin generalizare, folosindu-m] de un proces numit „inducție intuitiv]”. Este același proces că și cel prin care se învăț] principiile logice. V] expun validitatea unui argument particular, ca de exemplu: „Toate vacile sunt maro; vițicile sunt vaci; prin urmare, toate vițicile sunt maro”. Apoi v] propun s] generalizați, pornind
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
r]spuns legat de cat de îngust sau de larg este cercul celor care pot avea drepturi. Totuși, dac] criteriul adoptat este prea extins, susținerea drepturilor își va pierde puterea unic]; dac] este prea restrâns, vă sl]bi importantă putere intuitiv] a noțiunii, omițând categoriile de oameni catalogați drept fundamentali. Unele dintre aceste probleme mai sunt discutate în cuprinsul acestui volum, de exemplu, în capitolul 24, „Etică mediului înconjur]tor”, capitolul 25, „Eutanasia”, capitolul 26, „Avortul” și capitolul 30, „Animalele”. 2
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]