5,452 matches
-
Dialogue", în Akbar Ahmed și Brian Forst (ed.), After Terror: Promoting Dialogue among Civilizations, Polity, Malden, Mass., 2005, pp. 122. 94 H. G. Wells, The Outline of History, Garden City Publishing, Garden City, N.Y, 1920, pp. 581. 95 "Itjihad: Reinterpreting Islamic Principles for the Twenty-first Century", Institutul pentru Pace al Statelor Unite, raport special 125, august 2004. 96 "Revisiting the Arab Street: Research from Within", Centrul pentru Studii Strategice, Universitatea din Iordania, februarie 2005, pp. 52. 97 Acest citat este atribuit în
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
For: A Letter from America", februarie 2002. 136 Gore Vidal, "The Enemy Within", Observer (Londra), 27 octombrie 2002. 137 Alice Walker, citat extras din Village Voice, 9 octombrie 2001. 138 "Jihadul împotriva evreilor și cruciaților", declarație făcută de Frontul Mondial Islamic, în numele lui: Shaykh Usamah Bin-Muhammad Bin-Ladin; Ayman al-Zawahiri, emir al Grupului Jihadului din Egipt; Abu-Yasir Rifa'i Ahmad Taha, Grupul Islamic Egiptean; Shaykh Mir Hamzah, secretar al Jamiat-ul-Ulema-e-Pakistan; și Fazlur Rahman, emir al Mișcării Jihad din Bangladesh, 23 februarie 1998
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
citat extras din Village Voice, 9 octombrie 2001. 138 "Jihadul împotriva evreilor și cruciaților", declarație făcută de Frontul Mondial Islamic, în numele lui: Shaykh Usamah Bin-Muhammad Bin-Ladin; Ayman al-Zawahiri, emir al Grupului Jihadului din Egipt; Abu-Yasir Rifa'i Ahmad Taha, Grupul Islamic Egiptean; Shaykh Mir Hamzah, secretar al Jamiat-ul-Ulema-e-Pakistan; și Fazlur Rahman, emir al Mișcării Jihad din Bangladesh, 23 februarie 1998. 139 United Press International, "Taliban Annuls Bin Laden Fatwas against U.S", 17 iunie 1999. 140 Raportul CBS News, 6 iulie
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
pentru Atitudini Globale "Views of a Changing World", iunie 2003. 224 În perioada interbelică Egiptul și-a dezvoltat un sistem multipartit care a dispărut atunci când armata a preluat puterea în 1952. 225 Regele Fahd, citat în John L. Esposito, The Islamic Threat: Myth or Reality?, Oxford University Press, New York, 1999, pp. 242. 226 Abdou Filali-Ansary, "Muslims and Democracy", Journal of Democracy, iulie 1999. 227 Seyyed Hossein Nasr, profesor universitar de studii islamice, Universitatea George Washington, citat în Osman bin Bakar, "Pluralism
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
225 Regele Fahd, citat în John L. Esposito, The Islamic Threat: Myth or Reality?, Oxford University Press, New York, 1999, pp. 242. 226 Abdou Filali-Ansary, "Muslims and Democracy", Journal of Democracy, iulie 1999. 227 Seyyed Hossein Nasr, profesor universitar de studii islamice, Universitatea George Washington, citat în Osman bin Bakar, "Pluralism and the ‛People of the Book'", în Seiple, Robert A. și Dennis R. Hoover (ed.), Religion and Security: The New Nexus in International Relations, Rowman and Littlefield, Lanham, Md., 2004. 228
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Weber și Madeleine K. Albright), " În sprijinul democrației: de ce și cum". 231 Orhan Pamuk, Snow, Knopf, New York, 2004, pp. 26. 232 Potrivit unui raport al Grupului Internațional de Criză, intitulat "Islamismul în Africa de Nord I: Moștenirile istoriei" (aprilie 2004), "Mișcările politice islamice din Africa de Nord nu mai condamnă democrația, etichetând-o drept non-islamică, și nu mai opun ideea unui stat islamic țărilor care există deja. De fapt, ele resping în mod explicit ideile teocratice și anunță că acceptă principiile democratice și pluraliste precum și
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
pp. 26. 232 Potrivit unui raport al Grupului Internațional de Criză, intitulat "Islamismul în Africa de Nord I: Moștenirile istoriei" (aprilie 2004), "Mișcările politice islamice din Africa de Nord nu mai condamnă democrația, etichetând-o drept non-islamică, și nu mai opun ideea unui stat islamic țărilor care există deja. De fapt, ele resping în mod explicit ideile teocratice și anunță că acceptă principiile democratice și pluraliste precum și respectul pentru regulile jocului, definite de constituțiile actuale". 233 Citatul îi aparține președintelui George W. Bush, fiind extras
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
în Irshad Manji, "Why Tolerate the Hate?", New York Times, 9 august 2005. 246 Kemal Atatürk, citat în Margaret MacMillan, Paris 1919, Random House, New York, 2001, pp. 370. 247 Abdullah Gul, citat în Amer Tahiri, "Turkey's Bid to Raise Its Islamic Profile and Court Europe May Backfire", Arab News, 6 octombrie 2004. * Data debarcării Aliaților în Normandia din timpul Celui de al Doilea Război Mondial. În limbajul militar ea desemnează data declanșării unei operațiuni ofensive (n. trad.). 248 Joschka Fischer, citat
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
Chinezii", de exemplu, subgrup al ansamblului "imigrați", îi etichetează pe asiatici în general, fie ei din Laos, Vietnam, Thailanda sau China. Tunisienii, marocanii sau algerienii, între care se diferențiază evreii și musulmanii, sînt desemnați drept "maghrebieni", "arabi", iar alteori dăți "islamici" sau "islamiști". Spaniolii sau portughezii primesc în continuare numele naționalității lor de origine. Conținuturile și activitatea denominativă au, în acest caz, o semnificație care rămîne în sine interesantă, în ciuda valorizării recente a abordării lor formale și structurale. Desigur, trebuie să
Reprezentările sociale by Jean-Marie Seca () [Corola-publishinghouse/Science/1041_a_2549]
-
1998), care afirmă că, în timpurile contemporane, "bipolaritatea relativ simplă a Războiului Rece face loc unor mult mai complexe raporturi ale unei lumi multipolare, multiculturale" (p. 365). Aceste raporturi, mai mult sau mai puțin conflictuale, se stabilesc între diversele civilizații (islamică, rusă ortodoxă, japoneză, africană, occidentală, latino-americană, hindusă, sinică) și au ca rădăcină principală "identitatea culturală și cultura care, la nivelul cel mai răspândit, sunt identități ale civilizației, modelează tendințele de coeziune, dezintegrare și conflict în lumea de după Războiul Rece" (id.
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
occidentală, inclusiv în sferele drepturilor etnice, ale reprezentării politice și economice sau ale emergențelor culturale. ■ Panslavism, panislamism, pangermanism, paneuropenism și Mitteleuropa Mai puțin contează, astăzi, dominația militară și teritorială. Odată cu "agresiunea" panideii nord-americane și a celei europene în spațiul cultural islamic, reacțiile panideii islamice capătă aspect de turbulență, prin manifestări haotice. Spre exemplu, supersensibilitatea la condițiile inițiale conduce, astăzi, la nerealizarea obiectivelor declarate ale intervenției panoccidentale în Irak: valorile democratice nu par să se impună, iar panideea islamică pare să opună
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
sferele drepturilor etnice, ale reprezentării politice și economice sau ale emergențelor culturale. ■ Panslavism, panislamism, pangermanism, paneuropenism și Mitteleuropa Mai puțin contează, astăzi, dominația militară și teritorială. Odată cu "agresiunea" panideii nord-americane și a celei europene în spațiul cultural islamic, reacțiile panideii islamice capătă aspect de turbulență, prin manifestări haotice. Spre exemplu, supersensibilitatea la condițiile inițiale conduce, astăzi, la nerealizarea obiectivelor declarate ale intervenției panoccidentale în Irak: valorile democratice nu par să se impună, iar panideea islamică pare să opună o tot mai
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
în spațiul cultural islamic, reacțiile panideii islamice capătă aspect de turbulență, prin manifestări haotice. Spre exemplu, supersensibilitatea la condițiile inițiale conduce, astăzi, la nerealizarea obiectivelor declarate ale intervenției panoccidentale în Irak: valorile democratice nu par să se impună, iar panideea islamică pare să opună o tot mai mare rezistență conflictuală. Putem vorbi, în astfel de cazuri, de spații de divergență. O atenție deosebită trebuie acordată aici agresării recursive a hărții mentale a Mitteleuropei. Unii autori vorbesc despre "agresarea hărții mentale în
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
de interpretare 280: una trimițând spre ideea interzicerii imaginilor altor zei, iar cealaltă spre refuzul adorării lui Iahve prin intermediul idolilor (eidolon), adică al statuilor care să-L reprezinte, Dumnezeu rezervându-Și, în mod exclusiv, "realizarea propriilor imagini"281. Nici religia islamică nu manifestă o toleranță mai mare față de reprezentările vizuale ale sacrului. Fără a interzice în mod explicit imaginea prin Coran, islamul se opune oricărei reprezentări vizuale, cultice sau devoționale a lui Allah, una din sursele acestei atitudini regăsindu-se în
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
constând în întruparea Fiului lui Dumnezeu ca om. Acesta a fost argumentul care a fundamentat ridicarea interdicției iudaice de reprezentare a divinității, lăsând calea deschisă unor ample discuții pe marginea posibilității vederii și reprezentării lui Dumnezeu 284. Fig. 12. Inscripții islamice în interiorul Bazilicii Sfânta Sofia din Istanbul În ciuda acestui fapt, lunga istorie a artei creștine a fost marcată la rândul ei de numeroase evenimente zbuciumate, ce aveau să evoce aniconismul iudaic și musulman, degenerat în cazul creștinismului în formele cele mai
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
devin tot mai greu de departajat în contextul cultural actual. În ce privește însă actuala cercetare, ne vom concentra atenția numai asupra noțiunii de artă sacră, care pare a fi termenul cel mai frecvent utilizat, indiferent că este vorba de cultura creștină, islamică, budistă, sau de oricare altă zonă a manifestărilor cultice. În elaborarea succintei noastre încercări de definire a acestei expresii, vom porni de la cele două accepțiuni majore filosofică și religioasă pe care conceptul sacrului le cunoaște, noțiunea de artă sacră comportând
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
fi desemnată în același fel, atributul sacralității fiind din această privință impropriu 471. Literatura de specialitate a încercat, la rândul său, să descopere sensurile și semnificațiile expresiei de artă sacră. Într-un studiu preocupat de analiza acestui subiect, renumitul filosof islamic Seyyed Hossein Nasr făcea referire la conceptul de artă tradițională 472, pe care îl raporta sau chiar îl identifica, în aumite situații -, cu cel de artă sacră 473. Să notăm însă faptul că, în acest context, semnificațiile tradiției, de la care
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
schimbare s-a manifestat prin renunțarea treptată la sursele de inspirație divină, supraumană, în locul celor umane și individuale, marcând o pierdere a capacității sale de transcendendere. Exemplificând această situație prin modul diferit de reprezentare a Fecioarei în arta creștină, filosoful islamic Seyyed Hossein Nasr considera că odată cu secolul al XV-lea, nu se mai poate vorbi de artă sacră în contextul artei occidentale, chiar dacă astfel de reprezentări apar frecvent expuse în biserici, ci, în cea mai mare măsură, de artă religioasă
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Pictură murală tempera acrilic cu foiță de aur și argint. Liceul "Vasile Alecsandri", Iași. 285 x 377 cm (Credite: Bogdan Maximovici). Fig. 11. Judecata de apoi. Detaliu. Fațada de vest a Mănăstirii Voroneț. 1547. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 12. Inscripții islamice în interiorul Bazilicii Sfânta Sofia din Istanbul. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 13. Fereastră. Biserica Sfântul Nicolae din Bălinești. 1499. Exemplu de valorificare a raporturilor dintre lumină și întuneric în arhitectura medievală moldovenească. (Foto: Adrian Stoleriu). Fig. 14. Fra Angelico (fra Giovanni
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
The Essential Sophia, coord. Seyyed Hossein Nasr & Katherine O'Brien, World Wisdom, Inc., Bloomington , 2006, p. 175, (www. worldwisdom. com). 473 Ibidem, p. 175. 474 A se vedea specificul artistic și religios al civilizațiilor tradiționale tribal-africane, aborigen-australiene, mayașe, incașe, hinduse, budiste, islamice, precum și al celei creștine (până în perioada Renașterii), care constituie unele dintre cele mai relevante exemple ale ideii expuse mai sus. 475 Titus Burckhardt, The essential Titus Burckhardt: reflections on Sacred Art, Faiths, and Civilizations, World Wisdom, Inc., Bloomington, 2003, p.
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
Istoria - o inutilă meditație despre eșec. Unele popoare par încă sub cloșcă. Revoluțiile ridică prea repede capacul de pe oalele încinse. Când arzi prea multe etape, e greu să nu te frigi. Viitorul omenirii va depinde și de voința imensei magme islamice. Popoarele care se scufundă în filozofie, nu se pot îneca în istorie. Locul intelectualilor de marcă a fost întotdeauna în preajma roților dințate ale istoriei. Marile imperii nu au fost surpate de armatele din afară, ci de viciile din interior. Secolul
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
eroice a devenit între timp un schizofren obsedat de puritate și separare. Din acest punct de vedere, radicalismul național est-european (dar și occidental, dacă ne amintim mișcările separatiste din vestul continentului, de la cea bască la cea irlandeză) și cel religios islamic, cele două provocări acute ale istoriei actuale, sânt semne identice ale unei automutilări a conștiinței de sine, exacerbate de contextul, traumatic în sine, al intrării în postmodernitate. Refuzul noii lumi, integrate, plurale, mediatice, ultraperformante dar mult mai puțin consolatoare și
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
cele ale unei lumi care dublează lumea naturală, obiectivă cu una a imaginației colective care le pătrunde. Lucrurile fac astfel parte dintr-o lumea naturală spiritualizată. Această lume a fost numită de Henry Corbin, filosof, teolog și profesor de studii islamice la Sorbona, mundus imaginalis. Cuvîntul imaginal desemnează aici acele imagini transpersonale care au putere și pot influenț a realitatea la fel de bine ca acț iunile efective, practice. Spre deosebire de imaginile care țin doar de trăirile noastre individuale, fanteziste, cele ale imaginalului sînt
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
economică în lumea modernă și asupra reacției multor societăți împotriva dominației occidentului (Fukuyama 2002:28). În 2005, drumul către modernitatea occidentală nu pare la fel de drept sau de inevitabil pe cât părea cu un deceniu sau mai mult în urmă. Emergența militantismului islamic poate fi doar o revoltă pasageră și cu influență disproporționată împotriva autorității culturale occidentale, dar, din perspectiva anului 1990, ea a fost pe cât de neașteptată, pe atât de violentă. Cu toate acestea, în anii 1990, Fukuyama a repus în discuție
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
unor relații armonioase între popoarele liberale și cele non-liberale, reglementate de un "Drept al Popoarelor", duce teoria liberală internațională într-o direcție mai sofisticată, deoarece confirmă explicit nevoia ca gândirea utopică să fie realistă (Rawls 1999:11-23). Deoarece numărul societăților islamice și din Asia de Est care resping superioritatea normativă a democrației liberale este în creștere, apare o îndoială cu privire la credința că lumea non-europeană caută să imite drumul occidental de modernizare politică. Acest lucru a fost foarte bine ilustrat de valul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]