1,876 matches
-
lui Dumnezeu, aruncă-te în jos, căci scris este. îngerilor Săi le va porunci pentru Tine și Te vor ridica pe mâini, ca nu cumva să izbești de piatră piciorul Tău». Isus i-a răspuns: Iarăși este scris: «Să nu ispitești pe Domnul Dumnezeul tău»” ) reafirmă libertatea umană. Hristos nu-și dorește adepți care să l urmeze doar pentru că poate face minuni. La fel a refuzat să coboare de pe cruce atunci când toți îl huleau. Spre final, Marele Inchizitor recunoaște că ei
Motive biblice în opera lui F. M. Dostoievski. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Antonina Bliorţ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1381]
-
frustarea și revolta omului superior, dotat cu inteligență ascuțită și cu cerebralitate, împotriva rudimentului uman, cumplit de inferior care este Struțocămila, dar care are o poziție socială privilegiată: “De unde ispita după gând îi răspunsă, de vreme ce întâiași dată pre Săraca Cămilă ispitiră, căriia giuruindu-i că pre lângă urechi, coarne și pre lângă peri, pene îi vor adaogi și din dobitoc pasire o vor putea face. Așijderea, numelui Cămilii titulul Struțului alcătuindu-să și de la pasiri aripi, iară de la dobitoace coarne lipindu-i-să, între dobitoace
Istorie şi anamorfoză în „Istoria ieroglifică” de Dimitrie Cantemir. In: Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1384]
-
mizerabil, lipsit de brio și de glorie, al pifanului cu bocancii în praf și noroi! Cu ce ochi de infinită admirație îi priveam eu pe acei supraoameni care evoluau singuri acolo sus, la insondabile înălțimi!... Dar m-am lăsat totuși ispitit de minunata poveste pe care ne-o scrie aici Daniel Focșa. Se citește pe nerăsuflate, ca un roman. Fiindcă e chiar un roman. Că Vizanty nu e numai un as al aviației noastre, e un original, care-și împletește extraordinara
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
profitat. Mi-au dat însă bucurii la locul lor firesc, în această copilărie chiar, când duminicile dimineața ori în alte zile de sărbătoare mă strecuram și eu acolo, în paturile părinților dispuși la această drăgălășenie. Tata avea obiceiul să mă ispitească, jucând cu mine o mică comedie, care, deși s-a repetat de nenumărate ori, nu înceta să mă intrige și să mă amuze când devenisem în privința asta mai sceptic, confruntat cu serioase îndoieli: își subția glasul, care suna cârâitor și
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
îndur câțiva ani, zadarnice, acum prin Histoire de la musique de Combarieu, care trona frumos, cu cele trei volume solid compactate de dânsul, pe rafturile bibliotecii lui): ce folos, dacă o carte ca Pentru arta literară de Paul Zarifopol, care mă ispitea în cel mai înalt grad, rămânea atunci pentru mine de nepătruns! Nu înțelegeam cuvintele, ideile, expresia mi se părea sofisticată, enigmatică, ezoterică și disperam că nu-l voi pricepe niciodată pe acest autor. Dintre străini, îmi plăcea grozav, fiind mândru
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
lui ținând de acest domeniu), în special spre nașterea creștinismului din iudaism. Pe mine, care și atunci când mă proclamam ateu în versuri idioate continuam (n-am încetat nici azi) să-mi spun în minte rugăciunile seara și dimineața, m-au ispitit însă, încă spre sfârșitul adolescenței, când i-am descoperit, misticii catolici, nu pentru ceea ce apare misterios în practica lor, ci pentru setea lor de absolut. Domeniul lor îl socotesc și astăzi singurul în stare a o satisface: arta, erosul lumesc
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
una dintre cele două slujnice, cea mică, o țărăncuță de vreo șaisprezece ani, ca mine, cam oacheșă, dar nu țigancă, cu forme plinuțe fără a fi durdulie, ispititoare și prin sfiiciunea ei, și virginală, și lascivă: prima femeie care mă ispitea. Mă masturbam imaginându-mi că o posed. Într-o noapte, cu imaginația fierbinte, foarte excitat, în erecție, nu m-am mai putut stăpâni, mi-am luat inima în dinți, am trecut tiptil în odaia ei și, ajungând la pat, am
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
tradus de Mircea Streinul), suprarealismul îl trăiam din plin (chiar dacă deocamdată dedus din pictură, și nu cunoscut din literatură), însăși proza mea, care-l încântase pe Ion Chinezu, era un amestec de lirism melancolic, obosit și de agresivitate imaginativă. Mă ispiteau peisajele spirituale exotice, textele mele erau presărate de nume din geografii depărtate, ca Laosul, ale cărui temple de un baroc tropical, dar mai cu seamă ale cărui chipuri khmere, reproduceri după sculpturi din Musée Guimet din Paris (vizitat de mine
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
ei, să-și sfărâme tiparele și mo delele, trebuie să accepte prostul-gust. Autopsia unei societăți De-a lungul întregului secol al XVIII-lea se desfășoară spectacolul unei societăți măcinate pe dinăuntru, care ar putea servi drept prototip oricui ar fi ispitit să zugrăvească portretul unei umanități ajunse la capătul evoluției sale. Putem într-adevăr să ne închipuim etape în care omul epuizat, fără resurse și fără dorințe, s-ar interesa cu zel numai de sine și s-ar prăbuși în propriul
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
condiția intelectualului, L. Koakowski 1 o amintește pe cea dintre exigența de libertate a judecății și a cuvîntului, pe de o parte, și dorința de a avea influență publică, pe de alta. Dacă aceasta din urmă precumpănește, intelectualul poate fi ispitit să-și dorească monopolul asupra cuvîntului și, în fond, asupra adevărului. Iar prețul constă în înregimentarea ideologică, în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
de proveniență populară este pusă pe seama faptului că „Labiș năzuia să realizeze o monografie artistică a unui sat de munte, după exemplul lui Goga.” Alături de termeni populari, întâlnim în poezia lui Labiș un număr mare de neologisme. Poetul se lasă ispitit de sonoritatea termenilor străini, de terminologia nouă privind tehnica, știința, viața culturală. Cu sens propriu sau metaforic, poetul întrebuințează din domeniul tehnicii cuvinte proprii mai multor sfere: Din anatomie: sânge, arteră, bolnav, pupilă, craniu, bronhii: „Îmi era milă. Mila îmi
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
așa s- ascris prin prorocul:"Și tu, Vithleeme, pământul iudeii, nicidecum nu ești mai mic decât domnii iudeii, că dintru tine va ie-i povățuitor, care va paște pre poporul Israil". Atunci Irod într-ascuns chemând pe magi, i-a ispitit despre vremea când s-a arătat steaua. Și trimițându-i în Bethleem. Le-a zis: - Merge-ți, cercetați unde este pruncul. Dacă îl veți afla, să-mi vestiți și mie, ca și eu venind să mă închin lui. Iar ei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
prin steaua ce s-a arătat și prin proroci, înțelegând că s-a născut Împăratul Hristos, merg să mă închin și eu lui. Gasparpard: Eu sunt craiul Gaspard de la răsărit și, văzând steaua ce s-a arătat pe cer, am ispitit proorocii și scripturile și am cunoscut că s-a născut Hristos, Domnul Domnilor, Craiul Crailor și Împăratul Împăraților; și merg până la Vithleem ca să mă închin și eu lui. Cum s-a răsădit serbarea nașterii lui Iisus la 25 decembrie? Biserica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
le-au fost a se plimba Și prin oraș a întreba: Unde s-a născut zicând Un crai mare de curând? Iară Irod împărat, Auzind s-a tulburat Pe crai în grabă a chemat Și în taină, i-a întrebat Ispitindu-i, vreun setos Să afle despre Hristos Și cu grai adăugat Foarte lor li s-arătat, Zicand : - Mergeți de aflați Și vrând, mă înștiințați, Să merg să mă-nchin și eu, Că unuia Dumnezeu. Craii dacă au plecat, Steaua iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
omului cu patimile de tot felul. Purificarea se extinde atât la simțuri cât și la suflet. Prin simțuri primim impresiunile obiectelor care trezesc în noi ispite și patimi. Prin simțuri ne adunăm în memorie reprezentări și experiențe pătimașe care ne ispitesc la noi păcate. Dar purificarea vizează nu numai impresiunile și reprezentările care au o legătură cu patimile propriu-zis, ci toate ideile și preocupările din minte și din memorie, ca și toate mișcările sentimentelor noastre. Toate ne împrăștie atenția, ne îngreunează
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
vrea, propagandiști ai spiritului creștin. Pe plan politic, Charles Maurras îndeplinește același lucru. Propagândule catolicismul numai pentru ordinea romană pe care o conține, discipolii lui au ajuns la sfânta Euharistie. Într-un stat de laicism oficial cum e Franța, ești ispitit să crezi că o ironie divină face din atei propagandiștii adevărului creștin. Există în asemenea împrejurări și un tip contrar acestora și anume: creștinismul ascuns, care simulează în public laicismul ateu, cum a fost faimosul și mediocrul Paul Souday. Colabora
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
grație fără sublim și de o proporție devenită monotonă, e o rafinată strălucire formală, exercitată pe un fond de păgânătate antică. În nici o altă țară creștină din Europa căci Franța a fost o țară profund creștină, umanismul Renașterii n-a ispitit pe o scară mai întinsă spiritul creator. Tradiția ei artistică, ajunsă ca un fel de dulce teroare, e constrângerea inspirației pe calapoadele Greciei vechi. În acest curios și unic fenomen de renunțare la sine și de imitație socotită ca un
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
Dacă botezăm această mijlocie cu numele de normal al vieții, ceea ce din punct de vedere creștin nu este exact, atunci atât geniul cât și sfântul ne apar în dimensiuni spirituale anormale. Nici un om cu mintea sănătoasă însă nu va fi ispitit să creadă că anormalitatea geniului sau a sfântului înseamnă ceva sub nivelul comun. Ele sunt, dimpotrivă, mărimi peste măsură ale neamului omenesc. S-ar putea obiecta totuși că și monstruozitatea e un fenomen anormal, precum într-adevăr este. Dar monstruozitatea
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
corespund unei vădite nesiguranțe în ce privește armonizarea formelor plastice cu fondul dogmatic. Dincolo de sinodalitatea ecumenică, dogma romană a sporit mereu cu noi adaosuri și deși nu putem susține că fiecărui adaos doctrinal i-ar corespunde o modificare de stil artistic, suntem ispitiți să credem că lipsa unei certitudini centrale în ființa catolicismului e cauza atât a necontenitelor adaosuri dogmatice, cât și a deosebirilor de stiluri. Nu vrem să facem din aceste observații judecăți categorice, dar față de unitatea organică a ortodoxiei, care crește
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
cetele sfinților, profeților și înțelepților lumii, la astre și până la ordinele îngerești, ce suie într un avânt universal spre Sfânta Fecioară și spre Sfânta Treime din planul suprem al icoanei. Cine adâncește sensul atotcuprinzător al acestei arte nu mai e ispitit să creadă că ea ar fi o spontană emanație a abisului. Cugetat și asimilat până în ultimul amănunt la viziunea vieții veșnice, stilul bizantin e concretizarea sublimă a dogmei ortodoxe. PARTEA A TREIA NOSTALGIA PARADISULUI NOSTALGIA PARADISULUI Vom căuta să răspundem
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
prin urmare, în timp, iar în ce privește viitorul lor e o incertitudine cețoasă, fiindcă zeii toți ca și muritorii nu sunt stăpâni pe soarta lor, ci supuși insondabilei Moira, puterea misterioasă care înfășoară Olimpul, pământul celor vii și subpământul morților. Suntem ispitiți să credem că această idee a destinului atotputernic peste zei și peste oameni nu e simbolul necesității naturale, cum o interpretează raționalismul, ci al adevăratului Dumnezeu bănuit de conștiința umană dincolo de insuficiența politeistă, creată de fantezia poetică. în orice caz
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
așa s- ascris prin prorocul:"Și tu, Vithleeme, pământul iudeii, nicidecum nu ești mai mic decât domnii iudeii, că dintru tine va ie-i povățuitor, care va paște pre poporul Israil". Atunci Irod într-ascuns chemând pe magi, i-a ispitit despre vremea când s-a arătat steaua. Și trimițându-i în Bethleem. Le-a zis: - Merge-ți, cercetați unde este pruncul. Dacă îl veți afla, să-mi vestiți și mie, ca și eu venind să mă închin lui. Iar ei
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
prin steaua ce s-a arătat și prin proroci, înțelegând că s-a născut Împăratul Hristos, merg să mă închin și eu lui. Gasparpard: Eu sunt craiul Gaspard de la răsărit și, văzând steaua ce s-a arătat pe cer, am ispitit proorocii și scripturile și am cunoscut că s-a născut Hristos, Domnul Domnilor, Craiul Crailor și Împăratul Împăraților; și merg până la Vithleem ca să mă închin și eu lui. Cum s-a răsădit serbarea nașterii lui Iisus la 25 decembrie? Biserica
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
le-au fost a se plimba Și prin oraș a întreba: Unde s-a născut zicând Un crai mare de curând? Iară Irod împărat, Auzind s-a tulburat Pe crai în grabă a chemat Și în taină, i-a întrebat Ispitindu-i, vreun setos Să afle despre Hristos Și cu grai adăugat Foarte lor li s-arătat, Zicand : - Mergeți de aflați Și vrând, mă înștiințați, Să merg să mă-nchin și eu, Că unuia Dumnezeu. Craii dacă au plecat, Steaua iar
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
spun încă o dată că viața pe pămînt nu are nici o finalizare, reprezintă practic ,,deșertăciune” și că trebuie să ne pregătim spiritual pentru ,,Cealaltă Lume “. De altfel Isus a dat un exemplu foarte clar atunci cînd, aflîndu-se în deșert și fiind ispitit de diavol să devină ,,stăpînul lumii” , a refuzat categoric. în sfîrșit învierea lui Isus ca și înălțarea lui la Cer au o explicație logică pe care desigur că Biserica nu știe s-o explice. Dar aceste întîmplări trăite practic de către
Tribul by Ciornei Marian () [Corola-publishinghouse/Science/91671_a_92380]