5,195 matches
-
pentru a-ți atinge scopul. Trebuie să calci pe ceilalți pentru a urca tot mai sus. Fac o paranteză amintindu-mi de proverbul francez: „La raison du plus fort est toujours la meilleur!” Vai de noi, cei care ne-am izbit de această etică! Să revin la ideea de mai înainte! Astfel Nietzsche spera că puterea și supraoamenii vor realiza o nouă lume plină de fericire și prosperitate. A fost numit „falsul profet”, întrucât era o fire blândă, miloasă, cu o
DRUMUL POEZIEI SPRE ÎNDUMNEZEIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 324 din 20 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357309_a_358638]
-
luând-o la dreapta, va trece pe lângă un imobil vechi și părăsit, cu ziduri zdrelite și ferestre crăpate. Și, fiindcă niciodată nu se abătuse din drumurile lui și nu întârziase la serviciu, ajungând în dreptul ușii deschise, a pătuns. L-a izbit încă din prag mirosul de vechi și putred. Și, fiindcă în mod firesc ar fi trebuit să urce treptele, el a coborât la demisol, pășind în coridorul scund și îngust, cu uși de o parte și cealaltă. Trecea în revistă
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357364_a_358693]
-
și-i imagina vegetând... Trecând prin dreptul unei uși întredeschise a zărit în interior o dâră de lumină difuzând prin mica fereastră cu geamlâcul mânjit. A pătruns stârnind praful. Încăperea goală... Razele firave ale soarelui ascuns parțial de ziduri se izbeau în dușumeaua crăpată și umbrită. Lumina căpăta materialitate în praful greu și gros. Privea fascinat cum răzbătea ca un fascicul prin fanta geamlâcului. Soarele se cățăra acum undeva peste clădiri începând să-și dezvăluie discul de văpăi. Privea vrăjit acel
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357364_a_358693]
-
de muzica divină La steaua luminoasă, pe aripi să mă ia... Gândul se-nalță vibrând pân' la stele Acolo sus plutesc pe-acordul fermecat Simt lina mângâiere a brizelor rebele Pe brațe sunt purtată de cerul înstelat, Statornic precum piatra izbită de talazuri. Pasărea din mine s-ascunde-ntr-un fior Devenind în noapte, din tristeți, extazuri Vrăjită de-o vioară, mă-nalț și...cobor. © D. Theiss Referință Bibliografică: O vioară...plânge / Doina Theiss : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1005, Anul III, 01
O VIOARĂ...PLÂNGE de DOINA THEISS în ediţia nr. 1005 din 01 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357458_a_358787]
-
plăcerea dansului, pe de altă parte pasiunea pentru muzica simfonică. Și acum, când ascult Concertul I de Chopin, îmi răsună în minte versurile care însoțeau muzica în Colaj: "Atâta liniște-i în jur de-mi pare că aud cum se izbesc de geamuri razele de lună." Revin la cercul de studenți din jurul lui tanti Gabi. În fiecare zi aveam dreptul la câte o cafea. Dar ce cafea! Niciodată până atunci și nici după aceea nu am mai băut o asemenea cafea
TANTI GABI de DAN NOREA în ediţia nr. 1304 din 27 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357492_a_358821]
-
CARNEA LA ȘCOALĂ Autor: Marius Robu Publicat în: Ediția nr. 1034 din 30 octombrie 2013 Toate Articolele Autorului Și-ncepuse trupul să lovească-n mine Doamne cât crescuse trupul ei cărnos! Îmi era pe lume bine, cel mai bine Mă izbeam de carne și muream frumos Accidentul ăsta nu s-a scris în ziare Nimenea nu știe cum de s-a-ntâmplat Sau de când pretinsul trup de fată mare Naște cărnotenii pline de păcat Și privind ispita îngerului Evă, Travestite biblii
CARNEA LA ŞCOALĂ de MARIUS ROBU în ediţia nr. 1034 din 30 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/357530_a_358859]
-
la care se lucra, cu dificultate, pentru a fi eliberată de sub greutatea teiului. Peste mașină căzuse acea parte din tei, de unde pleacă ramificațiile coroanei din trunchiului bătrân, care însemna câțiva arbori maturi puși laolaltă. Cuvintele profesorului. dr. Popescu s-au izbit de timpanele Emanuelei cu forța unei lovituri de ciocan. Răsunau precum dangătul unui clopot ce nu-și sfârșește ecoul: “Doamna doctor Străinu!” Mintea Emanuelei se chinuia să înțeleagă... Un frison o cutremură zdruncinându-i întregul corp: “Nu se poate!... Nu
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
dragoste. În anul patru, a cunoscuto pe Ioana. Într-o seară, pe o ploaie torențiala din gangul dintre două clădiri a apărut în fugă, fără umbrela, cu gentuța deasupra capului, săndăluțele în mână fără a privi nicăieri probabil, s-a izbit de el și, deși era pe punctul de a-și cere scuze, nu a făcut-o. Alexandru a prins-o cu siguranta, a întors-o apoi către el și privindu-se unul pe celălalt, după o pauză scurtă, au pufnit
FERICIREA INSEAMNA TINERETE de FLORENTINA CRĂCIUN în ediţia nr. 520 din 03 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358264_a_359593]
-
tunet deslușesc un adevăr înverșunat. Ciocnindu-se, doi nori fulgeră-n zare. În barbă mi se înnoadă instantaneu două lacrimi. Nu se mai aude suspinul ci numai hohotul ploii. Eu tot mai cred, că purtați de vântul sălbatic, norii se izbesc hrănind pământul. Referință Bibliografică: Ploile / Ioana Voicilă Dobre : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 543, Anul II, 26 iunie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ioana Voicilă Dobre : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
PLOILE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 543 din 26 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358360_a_359689]
-
-o, i-a răvășit simțurile. Nici n-a înțeles domnul inginer Marcu ce i s-a întîmplat în clipa aceea. Doborît de excitare, a privit-o pe frumoasa femeie culegîndu-și chiloțeii de pe bord și dispărînd în pădure. De ciudă, a izbit cu pumnul în capotă, s-a șters la gură și a ieșit pe autostradă, ca să-și potolească încordarea cu vreo traseistă haioasă, pe care trebuie s-o plătești dinainte, dacă vrei să se excite. Și bărbații știu acest lucru. Numai
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
care se și ferea să se lase atrasă în apartamentele de la bloc ale amatorilor de sex cu trupul ei incitant. Era cocoțată cu fundulețul ei de puștoaică pe masa din bucătărie. Un băiat se vîrîse între coapsele ei și o izbea ritmic cu spinarea de o țeavă de metal. Nu-i plăcea poziția, nu era pic de tandrețe în acel coit egoist din partea lui, dar nu mai avea ce să facă. Aștepta să se descarce în ea, să-și ia blugii
PARFUMUL PUSILOR DE PORTELAN 49-52 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358310_a_359639]
-
am fi putut scăpa de aceste sclipiri, dacă ne gîndim bine, pentru că nu ne-am fi putut preface că n-am fi înțeles, pentru că știm noi că fierul și arama trebuiesc bătute împreună, ca să se împreuneze, așa că ciocanul trebuie să izbească puternic în nicovală, ca s-o facă să cînte ca pe o pasăre rănită de dragoste și Mancuse zîmbea încîntat că ei doi mai stîrnesc încă în sufletele oamenilor gînduri frumoase despre iubire și își îndreptase spatele și pășea bățos
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 36-42 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 532 din 15 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358317_a_359646]
-
se rostogolea. Obiectul, ca o buturugă la prima privire, i-a captat atenția. Distingea din ce în ce mai bine trunchiul adus de curent. Părea mișcător și viu, se zbătea sau înota... -Dumnezeule, e nebună! Cât curaj!... Nu-și dă seama că o vor izbi curenții de stânci, spre estuar, că o vor sfârteca palele turbinelor la centrală, îi vor apuca brațele și părul....Heeiii, eheeiii, nu acolo femeie, întoarce-te!...și-a pus el palmele pâlnie și își agita brațele. Era convins că l-
PROZĂ SCURTĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358000_a_359329]
-
marginea lumii, Femei în purpură se fereau:ele râdeau, eu plângeam, Și toți mă disprețuiau, toți nebunii Ajuns la sărmana mea iubită mă înfășurai cu Întunericul și adormii Pe patul trufași de lut... „Antirăzboinicele” lui Stelaru arată un ins cutremurat, izbit de absurdul măcelului, torturat de scene goyești cu himere de apocalipsă, cu strigăte contra morții. El se vede un zeu rănit, fără ideal plin de obsesia morții: Între zidurile mele a venit Febra- cine mă împodobește cu scoici și alge
DIMITRIE STELARU- POETUL HALUCINŢIEI ŞI AL DISPERĂRII EXISTENŢIALE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 656 din 17 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358082_a_359411]
-
a lucrurilor. Mai întâi, haine de avarie, râdea amuzat. Îi insufla o stare de bună dispoziție. -Sau putem sta pe întuneric..colțul gurii lui se ridica într-un surâs jucăuș. Înfofoliți, au ieșit în curte. O rafală de vânt îi izbi, aruncându-le zăpada în față. O prinse de mână, înaintând greu pe aleea plină de omăt. Dacă lua partea bună a lucrurilor, peisajul era mirific.. pentru ea care detesta anotimpul rece, catastrofal. Au deschis generatorul, s-au grăbit să ajungă
SURPRIZE de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358149_a_359478]
-
cu câțiva ani, dar solid și documentat, cu o staruință ce nu se mai practică decat rar astăzi la noi, unde „neștiința petulantă” de carte s-a impus într-un chip absolut dezagreabil, studiul lui George Roca despre „arhitectura ștefaniană” izbește și prin alte câteva elemente ce trebuie evidențiate ca să se înțeleagă mai bine deopotrivă sensul dar și însemnătatea lui ieșită din comun. Întâi de toate, acesta nu-i, paradoxal, opera unui „istoric” adică a unui „specialist” deși atât Înfățișarea, riguroasă
DEZVOLTAREA ARHITECTURII ÎN PERIOADA DE DOMNIE A BINECREDINCIOSULUI VOIEVOD ŞTEFAN CEL MARE ŞI SFÂNT de GEORGE ROCA în ediţia nr. 518 din 01 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357573_a_358902]
-
le spargă timpanele. Bărbatul întoarse capul către trenul care intrase cu viteză pe pod. Lăsă undița într-o singură mână, cu cealaltă blocând copila în spațiul îngust dintre șine și parapetul metalic. Curentul de aer încins împins către ei, îi izbi peste fețele îngrozite. În goana nebună a trenului, în acele momente de panică, printr-o fereastră deschisă, un călător aruncă o sacoșă de plastic care îl lovi pe bărbat peste cap. Abia respirând, la nici o palmă de vârtejul vagoanelor, el
SECRETUL de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1567 din 16 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357723_a_359052]
-
eternitatea secundei”. În astfel de cadru, autorul are parte de o experiență stranie. Când tocmai era furat de atmosfera stranie creată de cântec și de vibrațiile naturii efervescente, chiar la ceas de noapte, spune el, “brusc și brutal, m-a izbit în ceafă, direct în neuroni, o rază, un flash, un jet, un flux ca de laser, o lumină!...” Străpuns parcă de o curiozitate fără margini, privind în jur, a văzut: “fascicule irizante, o lumină compusă oscilantă și vibratorie făcând să
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
plutind, sub tălpile mele goale, deodată, un hău, mă prăvălesc imponderabil, aspirat, mă năucește un zgomot asurzitor și aud de undeva din urmă, închizându-se două mase imense, ca două bolți, cu stâlpi diformi, aliniați, albi, fosforescenți, suprapunându-se , mă izbesc de pereți umezi, lipicioși, un infern de sunete și șuierături amplificându-și ecoul, înainte, prin beznă, aud zgomote ritmice, amestec de zgomote ca de burduf, un șuierat asurzitor și sacadat, ciocniri ca de stânci uriașe dintr-o substanță cărnoasă, flască
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
ritmice, amestec de zgomote ca de burduf, un șuierat asurzitor și sacadat, ciocniri ca de stânci uriașe dintr-o substanță cărnoasă, flască abia disting o formă stranie, ca un limb mișcător atârnând din plafon, mă uimește că nu m-a izbit, ating în viteză pereții, pe degete, în palme și pe corp, la locul de contact, simt un lichid vâscos, sunt absorbit de un tunel circular, elastic, inelar, vuietul șuierător se amplifică, cad în gol, mă izbesc, un miros insuportabil ca
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
că nu m-a izbit, ating în viteză pereții, pe degete, în palme și pe corp, la locul de contact, simt un lichid vâscos, sunt absorbit de un tunel circular, elastic, inelar, vuietul șuierător se amplifică, cad în gol, mă izbesc, un miros insuportabil ca de intestin în putrefacție, tubul prin care sunt aspirat devine tot mai strâmt, ca un lumen care se strânge, mă simt imobilizat, mă zbat să mă desprind din masa ca un gel, din mâlul ca de
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
de regresie mentală am trăit subit o experiență stranie. Tocmai mă autoinvestigam în taina jocului subconștient cu străinul din mine, exultam animat de minunea vieții de a exista , atunci, acolo și cu acei oameni când, brusc și brutal, m-a izbit în ceafă, direct în neuroni, o rază, un flash, un jet, un flux ca de laser, o lumină!... M-am întors instantaneu localizând direct sursa acelei emisii stranii și parcă vii: deasupra mea , a grupului, undeva la zenit, oblic la
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
un flux ca de laser, o lumină!... M-am întors instantaneu localizând direct sursa acelei emisii stranii și parcă vii: deasupra mea , a grupului, undeva la zenit, oblic la nu mai mult de o sută- două de metri, m-au izbit trei fascicule irizante, o lumină compusă oscilantă și vibratorie făcând să joace aerul aburiu de deasupra apei. Sursa celor trei proiectoare era un disc depășind de trei sau patru ori mai mare decât diametrul lunii pline atunci suspendată diametral opus
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
strâns pumnii de durere. A simțit sânge în palmă, vârful arătătorului îi era deschis, vâscos, fierbinte, retezat.... „Doamne, s-a îngrozit realizând accidentul, acest fascicul taie!... Mă va diseca! Sunt nebun să continui.... Unde este zidul? Trebuie să mă fi izbit de peretele din dreapta...Am exagerat, m-am îndepărtat prea mult... Hai, gata, calm, sunt calm acum, sunt om, curaj doctore, încă puțin, trebuie să continui...Teribil! Capătul! Limita, maximul... Am scăpat, nu-l mai simt...” Infinitatea aceea de puncte luminiscente
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]
-
plutind, sub tălpile mele goale, deodată, un hău, mă prăvălesc imponderabil, aspirat, mă năucește un zgomot asurzitor și aud de undeva din urmă, închizându-se două mase imense, ca două bolți, cu stâlpi diformi, aliniați, albi, fosforescenți, suprapunându-se , mă izbesc de pereți umezi, lipicioși, un infern de sunete și șuierături amplificându-și ecoul, înainte,prin beznă, aud zgomote ritmice, amestec de zgomote ca de burduf, un șuierat asurzitor și sacadat, ciocniri ca de stânci uriașe dintr-o substanță cărnoasă, flască
TREI PROZE FANTASTICE PREZENTATE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 533 din 16 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357679_a_359008]