2,207 matches
-
atomică. Atomi ai aceluiași element chimic pot adesea să aibă un număr variabil de neutroni, fără ca proprietățile chimice să fie sensibil diferite. Speciile de atomi cu același număr de protoni în nucleu, dar cu numere de neutroni diferite se numesc izotopi. Un exemplu este atomul de carbon (C), care are numeroși izotopi. Dintre aceștia, izotopul cu cea mai mare abundență în natură (98.89%) este C (6 neutroni și 6 protoni). Masa absolută a izotopului C este etalon pentru definirea unității
Număr atomic () [Corola-website/Science/298581_a_299910]
-
număr variabil de neutroni, fără ca proprietățile chimice să fie sensibil diferite. Speciile de atomi cu același număr de protoni în nucleu, dar cu numere de neutroni diferite se numesc izotopi. Un exemplu este atomul de carbon (C), care are numeroși izotopi. Dintre aceștia, izotopul cu cea mai mare abundență în natură (98.89%) este C (6 neutroni și 6 protoni). Masa absolută a izotopului C este etalon pentru definirea unității atomice de masă, care este a 1/12 parte din masa
Număr atomic () [Corola-website/Science/298581_a_299910]
-
neutroni, fără ca proprietățile chimice să fie sensibil diferite. Speciile de atomi cu același număr de protoni în nucleu, dar cu numere de neutroni diferite se numesc izotopi. Un exemplu este atomul de carbon (C), care are numeroși izotopi. Dintre aceștia, izotopul cu cea mai mare abundență în natură (98.89%) este C (6 neutroni și 6 protoni). Masa absolută a izotopului C este etalon pentru definirea unității atomice de masă, care este a 1/12 parte din masa absolută (exprimată în
Număr atomic () [Corola-website/Science/298581_a_299910]
-
numere de neutroni diferite se numesc izotopi. Un exemplu este atomul de carbon (C), care are numeroși izotopi. Dintre aceștia, izotopul cu cea mai mare abundență în natură (98.89%) este C (6 neutroni și 6 protoni). Masa absolută a izotopului C este etalon pentru definirea unității atomice de masă, care este a 1/12 parte din masa absolută (exprimată în kilograme) a izotopului C. Unul dintre izotopii instabili, radioactivi, ai carbonului este C (8 neutroni) și este folosit de exemplu
Număr atomic () [Corola-website/Science/298581_a_299910]
-
mai mare abundență în natură (98.89%) este C (6 neutroni și 6 protoni). Masa absolută a izotopului C este etalon pentru definirea unității atomice de masă, care este a 1/12 parte din masa absolută (exprimată în kilograme) a izotopului C. Unul dintre izotopii instabili, radioactivi, ai carbonului este C (8 neutroni) și este folosit de exemplu în arheologie pentru datarea cu carbon a materialelor biologice (lemn, os etc.) cu o vechime de până la aproximativ 60.000 de ani.
Număr atomic () [Corola-website/Science/298581_a_299910]
-
natură (98.89%) este C (6 neutroni și 6 protoni). Masa absolută a izotopului C este etalon pentru definirea unității atomice de masă, care este a 1/12 parte din masa absolută (exprimată în kilograme) a izotopului C. Unul dintre izotopii instabili, radioactivi, ai carbonului este C (8 neutroni) și este folosit de exemplu în arheologie pentru datarea cu carbon a materialelor biologice (lemn, os etc.) cu o vechime de până la aproximativ 60.000 de ani.
Număr atomic () [Corola-website/Science/298581_a_299910]
-
pentru verbul 'a arde'. Aceasta este originea comună și pentru cuvintele din limbile germanice pentru sulf, de la care au evoluat la formele lor moderne: "Schwefel" în germană, "zwavel" în olandeză și "svavel" în suedeză. Sulfului i se cunosc 25 de izotopi naturali, din care doar 4 sunt stabili: S (95.02%), S (0.75%), S (4.21%), și S (0.02%). Alți izotopi mai sus de S, sunt izotopi radioactivi. S are un timp de înjumătățire de 87 de zile. Când
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
lor moderne: "Schwefel" în germană, "zwavel" în olandeză și "svavel" în suedeză. Sulfului i se cunosc 25 de izotopi naturali, din care doar 4 sunt stabili: S (95.02%), S (0.75%), S (4.21%), și S (0.02%). Alți izotopi mai sus de S, sunt izotopi radioactivi. S are un timp de înjumătățire de 87 de zile. Când mineralele sulfuroase sunt precipitate, echilibrarea izotopică între solid-lichid poate provoca mici diferențe în valorile δS-34 de co-genetice minerale. Sulful este o substanță
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
în olandeză și "svavel" în suedeză. Sulfului i se cunosc 25 de izotopi naturali, din care doar 4 sunt stabili: S (95.02%), S (0.75%), S (4.21%), și S (0.02%). Alți izotopi mai sus de S, sunt izotopi radioactivi. S are un timp de înjumătățire de 87 de zile. Când mineralele sulfuroase sunt precipitate, echilibrarea izotopică între solid-lichid poate provoca mici diferențe în valorile δS-34 de co-genetice minerale. Sulful este o substanță solidă, de culoare galbenă, insolubilă în
Sulf () [Corola-website/Science/299750_a_301079]
-
la o temperatură de un miliard de grade. După o secundă de la Big Bang temperatura a coborât la aproximativ un miliard de grade. La 200 de secunde (3,33 minute) de la momentul originar particulele elementare se asamblează pentru a forma izotopii nucleelor de hidrogen și heliu. Datorită micșorării căldurii inițiale (care era numai lumină și care anihila orice alte forțe), deci datorită scăderii temperaturii apar forțele de bază. După 100 de milioane de ani se formează primele stele din vârtejuri de
Univers () [Corola-website/Science/299069_a_300398]
-
nici teoretic nu poate fi bine definită. Materia rezultată imediat după Big Bang (supa primordială) a fost denumită plasma; experimentul în care s-a obținut această plasmă a constat într-un bombardament de particule de aur greu și de deuteriu (izotop al hidrogenului) [BBC- emisiune din 28.06.2003 ora 8:15 - www.bbc.ro]. Gamow și studenții săi au ajuns la concluzia că unele elemente chimice din universul de azi provin din primele timpuri ale formării acestuia. Unele radiații se
Big Bang () [Corola-website/Science/299086_a_300415]
-
într-o gram-moleculă de hidrogen atomic, adică un gram de hidrogen. Acest număr este, de asemenea, cunoscut sub numele de în literatura germană de specialitate. Constanta a fost mai târziu redefinită ca fiind numărul de atomi din 12 g de izotop de (C), și încă mai târziu generalizată ca legătură între cantitatea de substanță și greutatea moleculară. De exemplu, la o , 1 gram de hidrogen elementar (H), având numărul atomic (și de masă) 1, are atomi de hidrogen. În mod similar
Numărul lui Avogadro () [Corola-website/Science/299114_a_300443]
-
cunoscută ca "d"(Si), care este distanța dintre planele notate cu {220}, și este egală cu "a"/√8. În 2006 CODATA, valoarea pentru "d"(Si) este , o incertitudine relativă de , corespunzătoare pentru o celulă unitate de volum . Compoziția proporțională de izotopi a eșantionului utilizat trebuie să fie și ea evaluată și luată în considerare. Siliciul apare în trei izotopi (Si Si Si), și variația naturală a proporțiilor lor este mai mare decât alte incertitudini ale măsurătorilor. "A" pentru proba de cristal
Numărul lui Avogadro () [Corola-website/Science/299114_a_300443]
-
În 2006 CODATA, valoarea pentru "d"(Si) este , o incertitudine relativă de , corespunzătoare pentru o celulă unitate de volum . Compoziția proporțională de izotopi a eșantionului utilizat trebuie să fie și ea evaluată și luată în considerare. Siliciul apare în trei izotopi (Si Si Si), și variația naturală a proporțiilor lor este mai mare decât alte incertitudini ale măsurătorilor. "A" pentru proba de cristal poate fi calculată, întrucât masele atomice relative ale celor trei nuclide sunt cunoscute cu mare precizie. Acest lucru
Numărul lui Avogadro () [Corola-website/Science/299114_a_300443]
-
răspândite în natură au fost produși în laboratoare. Fiecare element chimic are asociat un unic număr atomic (Z), care reprezintă numărul de protoni din nucleu. Majoritatea elementelor au un număr diferit de neutroni în atomi diferiți, aceste variante fiind numite izotopi. De exemplu, carbonul are trei izotopi naturali: toți atomii de carbon au șase protoni și majoritatea au șase neutroni, dar 1% au șapte neutroni și un procent foarte mic au opt neutroni. Izotopii nu sunt separați în tabelul periodic: ei
Tabelul periodic al elementelor () [Corola-website/Science/299184_a_300513]
-
în laboratoare. Fiecare element chimic are asociat un unic număr atomic (Z), care reprezintă numărul de protoni din nucleu. Majoritatea elementelor au un număr diferit de neutroni în atomi diferiți, aceste variante fiind numite izotopi. De exemplu, carbonul are trei izotopi naturali: toți atomii de carbon au șase protoni și majoritatea au șase neutroni, dar 1% au șapte neutroni și un procent foarte mic au opt neutroni. Izotopii nu sunt separați în tabelul periodic: ei sunt mereu grupați, reprezentați împreună, sub
Tabelul periodic al elementelor () [Corola-website/Science/299184_a_300513]
-
în atomi diferiți, aceste variante fiind numite izotopi. De exemplu, carbonul are trei izotopi naturali: toți atomii de carbon au șase protoni și majoritatea au șase neutroni, dar 1% au șapte neutroni și un procent foarte mic au opt neutroni. Izotopii nu sunt separați în tabelul periodic: ei sunt mereu grupați, reprezentați împreună, sub același nume. Elementele care nu au niciun izotop stabil, au trecute în tabel masele atomice ale celui mai stabil izotop, iar în acest caz ele sunt scrise
Tabelul periodic al elementelor () [Corola-website/Science/299184_a_300513]
-
protoni și majoritatea au șase neutroni, dar 1% au șapte neutroni și un procent foarte mic au opt neutroni. Izotopii nu sunt separați în tabelul periodic: ei sunt mereu grupați, reprezentați împreună, sub același nume. Elementele care nu au niciun izotop stabil, au trecute în tabel masele atomice ale celui mai stabil izotop, iar în acest caz ele sunt scrise între paranteze. Grupa este coloana verticală din tabelul periodic. Grupele sunt considerate cea mai comună cale de a clasifica elementele. În
Tabelul periodic al elementelor () [Corola-website/Science/299184_a_300513]
-
un procent foarte mic au opt neutroni. Izotopii nu sunt separați în tabelul periodic: ei sunt mereu grupați, reprezentați împreună, sub același nume. Elementele care nu au niciun izotop stabil, au trecute în tabel masele atomice ale celui mai stabil izotop, iar în acest caz ele sunt scrise între paranteze. Grupa este coloana verticală din tabelul periodic. Grupele sunt considerate cea mai comună cale de a clasifica elementele. În unele grupe, elementele au unele proprietăți similare sau chiar identice - acestor grupe
Tabelul periodic al elementelor () [Corola-website/Science/299184_a_300513]
-
nevoie de uraniu îmbogățit a fost construită la Oak Ridge - Tennessee o instalație de îmbogățire prin procedeul de difuzie gazoasă, pus la punct de Harold Urey, iar la Universitatea California Ernest Lawrence a pus la punct procedeul separării magnetice a izotopilor uraniului. Pe parcursul a șase ani, 1939-1945 în proiectul Manhattan au fost cheltuiți peste 2 miliarde de dolari. La proiectul Manhattan au participat a pleiadă de savanți conduși de Robert Oppenheimer: David Bohm, Leo Szilard, Eugene Wigner, Otto Frisch, Rudolf Peierls
Armă nucleară () [Corola-website/Science/298931_a_300260]
-
situații patologice (peritonite, pleurezii). Aprecierea volumului total al apei, ca și al celui din diferitele compartimente se poate face prin metode de diluție folosind substanțe ca apa grea, oxidul de tritiu pentru apa totală, inulina, manitol pentru volumul extracelular, coloranți, izotopi radioactivi pentru volumul plasmatic. 1.2.2.Forțele care guvernează distribuția apei. Apa se poate mișca liber între diferitele compartimente lichidiene care sunt separate prin membrane semipermeabile. Forțele implicate în mișcarea apei sunt reprezentate de presiunea hidrostatică (ce acționează mai
Diabetul zaharat gestațional - ghid clinic [Corola-website/Science/91975_a_92470]
-
ul este particulă din nucleul atomic cu masa (m=1,675·10kg), neutră din punct de vedere electric (q=0 C). Numărul neutronilor, N, ai unui atom poate fi diferit pentru nucleele atomice ale aceluiași element. Așa se formează izotopii. A fost teoretizat de Ernest Rutherford în 1920 ca fiind un dublet neutru format din proton și electron. îi se pot găsi (în mișcare) și în afara atomului. Aceștia interacționează numai cu nucleele atomice. Pătrunderea neutronilor în nuclee are loc cu
Neutron () [Corola-website/Science/297812_a_299141]
-
ul este specia de atom cu același număr atomic Z dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite). Cuvântul "izotop" provine din grecescul "isos" (egal) și "topos" (loc). Toți izotopii unui element chimic au în învelișul electronic același număr de electroni, iar nucleele lor au același număr de protoni; ceea ce este diferit reprezintă numărul de neutroni. În nomenclatura științifică, izotopii
Izotop () [Corola-website/Science/297817_a_299146]
-
ul este specia de atom cu același număr atomic Z dar cu număr de masa A diferit (adică aceleași proprietăți chimice dar proprietăți fizice diferite). Cuvântul "izotop" provine din grecescul "isos" (egal) și "topos" (loc). Toți izotopii unui element chimic au în învelișul electronic același număr de electroni, iar nucleele lor au același număr de protoni; ceea ce este diferit reprezintă numărul de neutroni. În nomenclatura științifică, izotopii unui element se scriu prin adăugarea unei cratime între numele
Izotop () [Corola-website/Science/297817_a_299146]
-
izotop" provine din grecescul "isos" (egal) și "topos" (loc). Toți izotopii unui element chimic au în învelișul electronic același număr de electroni, iar nucleele lor au același număr de protoni; ceea ce este diferit reprezintă numărul de neutroni. În nomenclatura științifică, izotopii unui element se scriu prin adăugarea unei cratime între numele elementului și numărul său de masă, astfel: heliu-3, carbon-12, carbon-14, oxigen-18, uraniu-238, iar prescurtat se notează folosind simbolul elementului și numărul de masă în partea stângă sus: He, C, C
Izotop () [Corola-website/Science/297817_a_299146]