3,194 matches
-
și îi poate oferi deplina înțelegere, pe care și-o dorește mereu aproape: „Jelui-m-aș brazilor De doruțul fraților; Jelui-m-aș munților De dorul părinților; Jelui-m-aș florilor De dorul surorilor; Maică, măiculeana mea, Auzi-mi tu jalea mea?” în basmele populare, mama este cea care deține batista fermecată, din sângerarea căreia află că feciorul îi este în primejdie și astfel pornește să-l caute, izbutind să îl ajute. De la îngânările de leagăn până la orațiile de nuntă sau
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
sentimentul de regret provocat de înstrăinarea în lumea citadină, dinamică și profană. Pentru G. Coșbuc, mama rămâne prototip al dragostei și al suferinței: „în vaduri ape repezi curg Și vuiet dau în cale, Iar plopi în umedul amurg Doinesc eterna jale. Pe malul apei se-mpletesc Cărări ce duc la moară Acolo, mamă, te zăresc Pe tine-ntr-o căscioară. Tu torci. Pe vatra veche ard, Pocnind din vreme-n vreme, Trei vreascuri rupte dintr-un gard, Iar flacăra lor geme
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
Te uiți la el și nu-l rădici, Și fetele se miră. ...O, nu! Nu-i drept să te-ndoiești! La geam tu sari deodată, Prin noapte-afară lung privești „Ce vezi ?” întreab-o fată. „Nimic... Mi s-a părut așa!” Și jalea te răpune, Și fiecare vorbă-a ta E plâns de-ngropăciune. într-un târziu, nerădicând De jos a ta privire „Eu simt ca voi muri-n curând, Că nu-mi mai sunt în fire... Mai știu și eu la ce gândeam
Femeia în viziunea creştină by pr. Ioan Cârciuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1163_a_1936]
-
istorice sau castele feudale zidite din truda generoasă de robi români. Pentru noi înseamnă tot: trecut, prezent, viitor, ființă sau neființă.” Majoritatea articolelor și contribuțiilor literare au un caracter protestatar și combativ. Versurile sunt semnate de N. I. Herescu (Cântec de jale), Ion Minulescu (Jalea paznicului), George A. Petre, George Todoran, Iustin Ilieșiu, L. Dimulescu, Dimitrie Danciu, V. Copilu-Cheatră, Neculae Rusu, Ion Pillat (Sonete), Eugen Jebeleanu (Veacul de grație), Al. T. Stamatiad, Claudia Millian, Ion Th. Ilea, Const. Salcia, Radu Gyr, iar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]
-
feudale zidite din truda generoasă de robi români. Pentru noi înseamnă tot: trecut, prezent, viitor, ființă sau neființă.” Majoritatea articolelor și contribuțiilor literare au un caracter protestatar și combativ. Versurile sunt semnate de N. I. Herescu (Cântec de jale), Ion Minulescu (Jalea paznicului), George A. Petre, George Todoran, Iustin Ilieșiu, L. Dimulescu, Dimitrie Danciu, V. Copilu-Cheatră, Neculae Rusu, Ion Pillat (Sonete), Eugen Jebeleanu (Veacul de grație), Al. T. Stamatiad, Claudia Millian, Ion Th. Ilea, Const. Salcia, Radu Gyr, iar proza de Ionel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286946_a_288275]
-
diverse colecții, muzee și pinacoteci, despre monumente istorice și de artă (Zambaccian, Simu, Brukenthal, Pinacoteca Statului, Voroneț, Castelul Peleș, Biserica Neagră din Brașov, Castelul Corvinilor din Hunedoara etc.), printre semnatari numărându-se artiști și istorici de artă de prestigiu: Ion Jalea, Alexandru Busuioceanu, Adrian Maniu, George Oprescu, G. M. Cantacuzino, Paul Henry, Virgil Vătășianu ș.a. Un loc important îl are, în preocupările publicației, istoriografia. Se remarcă, în primul rând, seria de nouă studii ale lui Marcu Beza despre vestigiile românești din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285767_a_287096]
-
patul conjugal. Bietul om, nu i-a zis nimic, nu a bătut-o, nu a certat-o, doar a plecat În lume cu ce avea pe el. Un alt bărbat ar fi stâlcit-o În bătaie. Șubenschi, de necaz și jale, a Înnebunit, sau cum spuneau oamenii pe la noi și-a pierdut mințile. Acum erau trei sărmani bătuți de soartă. El, Șubenschi, le mai aducea câte un braț de lemne din pădure, apă În casă și le făcea focul, iar ele
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
sufletul lor, o părere de rău pentru sudălmile care le ieșeau din gură la mânie. Mânia nu trebuia să dureze prea mult, așa credeau ei. În pridvorul bisericuței din lemn transcendentul coboară, cum zicea Blaga, și acolo ei Își spun jalea și amarul. Prin cupolă, așa mică cum era ea, lumina coboară peste credincioși În fâșii invadând de sus În jos micul locaș de Închinăciune, fără să fie modificată de culorile vitraliilor ca În catedralele gotice cu cupolele lor uriașe. Aici
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
Îngroparea defunctului participa cine poftea. Mâncarea și un pahar cu vinars se găsea pentru toți. Ceva din trăirile precreștine se pare că uneori mai dăinuie În subconștientul celor de astăzi și poate ceva mai mult În cel al Înaintașilor. Marea jale care dăinuia În sufletele celor rămași părea a lua sfârșit odată cu praznicul. Ici acolo se puteau auzi voci: bine că l-a strâns Dumnezeu, săracul, poate că acolo e mai bine de el! sau: Nu mai fi supărată, Ileană, că
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
marcă, fiind mai degrabă un „conclav al notabilităților”, precum N. Iorga, Petre Andrei, Mihai Ralea, Constantin C. Giurescu, Dimitrie Pompei, Grigore Antipa, Ion Agârbiceanu, Silviu Dragomir, Ioan Lupaș, C-tin Rădulescu-Motru, Lucian Blaga, Mihail Sadoveanu, George Enescu, George Georgescu, Ion Jalea, Al. Rosetti, Dimitrie Gusti. Ajuns pe culmea puterii, Carol al II-lea fusese copleșit cu osanalele „aplaudacilor” de serviciu ai momentului. Fără excepție, aceștia se reproduceau în discursurile lor, libere ori tipărite, printr-un veritabil cult al personalității, atribuind suveranului
Serviciile secrete ale României în războiul mondial (1939-1945) by Cezar MÂŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100955_a_102247]
-
moarte. Când se înseră, împăratul porunci slujbașului să meargă la poarta fratelui său ca să-i trâmbițeze. Acesta când auzi și văzu că este în fața porții lui, se gândi ce-l așteaptă și își întocmi acte pentru moarte, în plânsetele și jalea soției, copiilor și cunoscuților. Dimineața se prezentă la palat în haine negre, însoțit de familia sa, care se tânguia de moarte. Împăratul chemă pe fratele său înaintea sa și văzând cum se tânguiește îi zise: O, neînțeleptule și nesocotitule; dacă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
impresie poate fi legată doar de identificarea mea cu personajul, ceea ce a fost suficient clarificat. În concluzie, ezit să par că subestimez intuiția lirică sau pur sensibilă a cititorului, întorcându-mă cu detalii meticuloase la factorii "extincției", la "sentimentul de jale", "imobilitatea" activă a femeii, atitudinea pasivă și anihilată a bărbatului, ori la alte circumstanțe și factori ai "ambianței", a căror prodigioasă rezolvare în tablou, chiar dacă onirică, extrag cu o forță deosebită, din insipida și stereotipa imagine de la Angélus, varianta maternă
[Corola-publishinghouse/Science/84973_a_85758]
-
am corupt și pe subdirectorul Mareș, care a iscălit aprobarea de a scoate Chivotul. L-am expediat întâi la București cu un camarad care se elibera. Dumnezeu rânduise toate. La București a fost fotografiat și apoi văzut de sculptorul Ion Jalea - fost coleg cu Anghel Papacioc la Școala de Arte și Meserii, actualul Liceu industrial Polizu - care a exclamat: „Dacă Anghel n-ar fi fost închis, ne-ar fi întrecut pe toți”. De la București la Vladimirești era cale lungă și la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
arcului de elipsă, albastrul din girofar îi șterge tăcerea, neajunsul că știi ce urmează din structurarea știrii, ar trebui să fi aici să vezi luxul enormelor deplasări, tone de metale în ființe prelucrate, combustibil de lux extravaganta finalitate, din ce jale se întrupează Electra! rămîne eleganța semnului mișcat, acceleratul Timișoara Iași albastru la capăt de traseu, Tîrgu Frumos pe lîngă vagon, pași aruncați, îl țin pe celălalt strîns de braț, lasă-l să urce că pleacă! mulțumesc mult, Vasile, te iubesc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
uitați-vă! mersi nu, nu e nevoie! viraj complet cu melodie, întîmplările din capul rîmei încolțite de polițist, ea ori sora ei, ce e comerțul ăsta ambulant! Brazi sîngele albastru al petrolului Ioan Grigorescu, cînd a venit din armată, înainte, jale, Ploiești, vorba înfrățește din varii platforme, urcă, pfai, ce plin e! coroana mortuară peste gențile din boxă, Ploiești Tîrgoviște etajat și gol cu becurile gării, nasturi luminoși pe coloanele de cracare, sîngele din pămînt repornit scoate miros, mesaj identic la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
aiurire pe care cîrdășia munte-autobuz o întrece, nu tu zone de vegetație, etaje de vegetație, repertoriu funcțional, stație Salvamont, stațiune, mină sau bloc turn de oraș mineresc egal te aștepți să apară! orașul autogară cît plăcinta betoanelor, nu Abrud, Cîmpeni, jalea folclorică Gîndu' și străinătatea / Îți mănîncă sănătatea / Scoate vinu' și se-ntreabă / Pînă cîndu' le mai rabdă! cabinet parlamentar conservator, deputat Nicolae Popa la vîrtejul circumscripției, casele fără curți matahale între vecini, peretele din spate ține munte, ia navetiste, grilaj
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
în ușă, păr inele, brunetă, doi acoliți, paleta pe lîngă trup, maluri rariște cu stîlpi, adevărata industrie este cea inevitabilă, fie a naturii, fie a inevitabilului principiu om, locuirile din pace n-au nume, le ține viitorul Domnul, Bicsadu Oltului jalea organul nostru pentru frumos, doina, cît ar despuia-o de folclor, de-oi adormi curînd / La marginea mării cu apa curgînd pe el, cleanțul julește în plasmă arboricolă, cuibul de pe vîrf, cinci trepte de creste de nuanțe, desenele căderii nămeți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
Le-a donat orașului copilăriei, constituindu-se Într-o „Colecție de prestigiu european”, cum afirma și profesorul universitar de la Düsseldorf, despre care am amintit. 117 Că Ion Irimescu este un mare talent, nu mă Îndoiesc o clipă. Ca și Ion Jalea, lucrează cu același zel la o vârstă Înaintată. Maria Mihăescu Își cunoaște aptitudinile artistice, s-a dovedit modestă prin propriile afirmații. 118 Mama mea, grav bolnavă, avea să se mai chinuiască până În 3 martie 1977, când a trecut la cele
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
BÎrsescu și Virgil Tempeanu. Mulțumesc călduros și pentru cuvintele de alinare ce mi-ați adresat. Am Început să mă obișnuiesc - altă cale nu-i. În timpul săptămânii fac mișcare - treburi În grădină printre flori și alte plante (...). Dar uneori mă cuprinde jalea când din locuință lipsește albina casei. Nu ies decât foarte rar din gospodărie. Am fost de 2 ori la Fălticeni (12 iul. și 28 aug.). Răsfoiesc presa la care sunt abonat, mai scriu - deși În publicarea lucrărilor Întâmpin numai obstacole
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
nepotul meu. Mă Încântă vestea că „Ulița Rădășenilor” a fost distins, fie și cu premiul 3 pe țară. Când Îmi va fi dat s-o văd? A murit d-na Maria Vârnav, prietena și colaboratoarea credincioasă și sinceră. A fost jale la noi În casă. Am scris imediat familiei (fiicei sale Dr. Vera Nica) să nu Înstrăineze nimic, ci să trimită Muzeului Flt. tablouri, scrisori, fotografii etc. (A fost mereu Vicepreședinta „Ligii”)524. Fiica sa a fost eleva mea și mă
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
profesor acolo (1941/43). Pe Fritz Martini Îl posed În nemțește. știu, că ar fi tradus În românește și nu văd de ce. E cam... elementar. Articolul meu din „Interferențe” a apărut cu multe și mari greșeli. (Una: un cor de jale, În loc de cer - cu care Începe Sonetul Veneției). Îmi pare bine de „Sărmanul Enric”, din care nu mai posed decât un singur exemplar. S-a cântat și la țară. Pe Teodorescu-Broșteni l-am cunoscut bine și l-am vizitat de câteva
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
și primarii Îi aduceau „Condica de inspecții” la Pașcani, s-o semneze. Așa ceva! Parazitism adevărat.). Apariții editoriale? Da, e vorba de „Nibelungi” În proză ritmată, care urmează să apară În Bpt. (dacă se vor ține de cuvânt), În 1974. E jale cu editurile, mai ales de când s-au „pritocit” și Înmulțit. Nu izbutești decât cu intervenții din afară, cu dedesubturi, sau și cu... amenințări cu proces pentru nerespectarea clauzelor contractuale (Cum am făcut eu). Sunt foarte Îngrijorat de dl. prof. Popa
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
au întâmpinat venirea trupelor sovietice cu flori și au sărbătorit-o cu exces de bucurie. Avem fotografii doveditoare. În timpul ocupației bolșevice, aceia pentru care vă înduioșați astăzi, au trădat pe bunii români, i-au denunțat urgiei comuniste și au adus jalea și doliul în multe familii românești. Din pivnițele Chișinăului se scot zilnic, oribil mutilate, cadavrele martirilor noștri, care au fost astfel răsplătiți fiindcă 20 de ani au întins o mână prietenească acestor fiare ingrate. Sunt fapte ce se cunosc, pe
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
știți până când? Până în ziua în care a fost făcut căpitan. Din momentul acela s-a schimbat. Probabil avea niște frustrări. M. M.: Avea, avea frustrări, credea că n-o să ajungă. S. B.: Mai ales atunci când era ofițer de serviciu era jale, ne muncea de nu ne vedeam, era mofturos. Sergentul de serviciu trebuia din jumătate în jumătate de oră să fie la el la cabinet sau în Comandament, la camera ofițerului de serviciu. El dormea, dar trebuia să fii acolo, că
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
oame- nii să se simtă timp de câteva ore fermecați de-a dreptul și rupți de cotidian. Întotdeauna venea cu ceva nou, uneori chiar lua chitara sau vioara și se acompania singur, recitând o poezie sau interpretând o doină de jale care aproape provoca leșinuri printre damele delicate și elegante care se îndrăgosteau de el pe loc. — Ați auzit știrile ? întreba. Ați auzit că au descoperit o nouă planetă ? Au botezat-o Pluto, ca pe zeul roman al lumii de dincolo
Zaraza by Andrei Ruse () [Corola-publishinghouse/Science/864_a_1839]