2,068 matches
-
și caricaturi, desene de Iser, unele mult gustate de cititori. Ilarie Chendi s-a străduit să facă din V. l. și a. o tipăritură vie și atractivă, găzduind numeroase polemici, discuții, dispute, dar și cronici rimate ce vizau mai ales „Sămănătorul” (Jalnică tragedie, Ce te vaieți, Scurtule?, Populare), pe Mihail Dragomirescu (N-are școală!) și pe A. C. Popovici. Majoritatea cronicilor rimate îi aparțin lui Victor Eftimiu. În ceea ce îl privește pe Chendi, el poartă un război continuu cu adversari dintre cei mai
VIAŢA LITERARA SI ARTISTICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290525_a_291854]
-
cere să termine cu prostiile „creative”. Dinu face pe șeful, nu ține seama de nimic. Pe răspunderea lui, se fabrică rochii pe care nu le cumpără nimeni. „Artistul” are un adevărat coșmar diurn, cu nenumărate femei îmbrăcate în „colecția” lui jalnică. În fine, „i se ia ceața de pe ochi” ! La expoziția de modă a întreprinderii, un model frumos schițat de el cândva și abandonat este prezentat și premiat. Ileana, țesătoarea, e autoarea manevrei prin care Măgureanu e salvat de sine însuși
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
un sistem de educație se văd abia după 25-30 de ani de la aplicarea lor. Prin urmare, acum nu facem altceva decât să culegem roadele triumfului total al ideologiei comuniste asupra învățământului românesc din anii ’80, ani pe care, în mod jalnic, unii continuă să îi considere un reper de eficiență școlară. Dezastrul de astăzi din sistemul nostru de educație reprezintă metastaza unui cancer ale cărui origini trebuie căutate în urmă cu treizeci de ani. În cei 20 de ani de după Revoluție
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
casei, nu a mai rămas decât o umbră. Aspectul lui scheletic îmi provoacă milă. Își poartă neputința de colo-colo, surd, cu un mers hâit, absent la ceea ce se petrece în jurul lui. Nu se mai bucură de sosirea mea. Înfățișarea lui jalnică mă deprimă și mă impresionează profund. Și, dacă stau să mă gândesc bine, toate acestea fac parte din mersul firesc al vieții... Idei și fapte 13 ianuarie 2007. O zi însorită încă de la primele ore ale dimineții, cu aspect primăvăratic
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
capitole pe care le avea programate pentru ziua respectivă. Când soția lui s-a întors acasă, chiar în momentul intrării pe ușă, fetița a informat-o: - Mama, tăticu a dat slănina la țigănci! Bietul Horia, deși era exasperat de situația jalnică în care se afla cu învățatul, s-a amuzat când și-a dat seama cât de secretoasă este fiică-sa. Concluzia? Aceasta este soarta secretelor încredințate copiilor până la o anumită vârstă. Dar oare înțeleg ei, cu adevărat, ce este un
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
tocmește păstor al unei turme de porci. Însă, risipitorului nu i-a fost de folos nici această slujbă căci rămânea flămând, fiind lipsit nu numai de hrană omenească ci, până și de roșcovele, care erau destinate porcilor. În această stare jalnică, cuprins de remușcări, își vine în fire. Își amintește de casa tatălui său și acest lucru îi aduce în suflet o rază de lumină. Fiul risipitor este acum gata de pocăință, de aceeptare a unui statut inferior, dar în casa
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
să poarte pecetea subiectivității lor, spre o totală discordanță între intenții și realizare. Personajele din romanele lui J.P.Sartre sunt sistematic frustrate de consecințele actelor lor. Si atunci își vor converti orgoliul egoist al unei libertăți fără fundament într o jalnică lamentație : „ s-ar spune că cineva îmi fură urmările actelor mele ; totul se petrece ca și cum aș putea mereu să o iau de la început „ . Antoine Roquetin, personajul principal din romanul lui Sartre : Greața , va recunoaște în momente de luciditate : „Eu sunt
Conceptul de libertate în filosofia modernă by Irina-Elena Aporcăriţei () [Corola-publishinghouse/Science/663_a_1310]
-
rămâne deschisă pentru om, oferind căi și mijloace de a conduce pe acesta în slava dumnezeiască. Dumnezeu l‑a creat pe om după chipul și asemănarea sa; un chip dumnezeiesc pe care, din cauza păcatului, omul l‑a desfigurat în mod jalnic. Dar Cristos, imaginea deplină și perfectă a lui Dumnezeu cel nevăzut, l‑a răs‑ cumpărat cu milă prin moartea sa. Apoi în Cristos, ucenicii săi devin o făptură nouă. Prin forța acțiunii Duhului Sfânt, sunt transformați în însăși imaginea lui
Michelangelo Buonarroti / Mesajul biblic al operelor sale by Ioan Blaj () [Corola-publishinghouse/Science/442_a_992]
-
infuzia de tineri cercetători români din universitățile occidentale, care se bucură de recunoașterea internațională și de cei mai buni din țară, impunerea unor criterii maximale și reconectarea la fluxul cercetării europene. Astfel, vom avea șansa de a trece de la starea jalnică a universității, devenită un s.r.l, un fel de cimitir al elefanților sau de azil de bătrâni, la o reformare din temelii a sistemului universitar, prin producerea de competențe. În cele din urmă, decizia, ca națiune, ne aparține. Fie
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
mulți proprietari refuzau să se supună ordinelor guvernului”8. Sacrificarea lui Mihail Sturdza era considerată posibilă doar după pacificarea Țării Românești. în aceste momente, armata rusă aflată în Moldova era atât de demoralizată de nemulțumită, într-o stare atât de jalnică, încât, dacă moldovenii s-ar uni, „nu numai că ar alunga-o. dar de bună voie ar depune armele și și-ar abandona tunurile acolo”. într-un articol din 3 august 848 din gazeta „Pruncul român”, era descrisă situația armatei
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
ar alunga-o. dar de bună voie ar depune armele și și-ar abandona tunurile acolo”. într-un articol din 3 august 848 din gazeta „Pruncul român”, era descrisă situația armatei ruse din Moldova, care se afla într-o stare jalnică. în același timp, suferințele moldovenilor au atins apogeul. „După atâtea furturi și brutalități pe care le-au îndurat vreme îndelungată, încă mai trebuiau să plătească 000 de ducați pentru întreținerea trupelor rusești”. Pe 6 august 848, Duhamel primea ordinul de
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
autorizat doar adverbul. Situația pare să se limiteze doar la adverbele cu sens superlativ, caracterizate prin vag subiectiv, exprimând aprecieri pur personale: (235) Ioana arată copleșitor/*copleșitoare. →"Aspectul fizic al Ioanei este copleșitor." ≠ "Ioana este copleșitoare." (236) Mâncarea arată minunat/jalnic/interesant/*minunată/jalnică/interesantă. (c) În poziția predicativă nu este autorizat decât adjectivul (prototipic sau participial); adjectivele din aceste construcții nu au o pereche adverbială: (237) Mama arată obosită. (238) Ioana arată bătrână în poza asta, dar (238') Maria arată
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Situația pare să se limiteze doar la adverbele cu sens superlativ, caracterizate prin vag subiectiv, exprimând aprecieri pur personale: (235) Ioana arată copleșitor/*copleșitoare. →"Aspectul fizic al Ioanei este copleșitor." ≠ "Ioana este copleșitoare." (236) Mâncarea arată minunat/jalnic/interesant/*minunată/jalnică/interesantă. (c) În poziția predicativă nu este autorizat decât adjectivul (prototipic sau participial); adjectivele din aceste construcții nu au o pereche adverbială: (237) Mama arată obosită. (238) Ioana arată bătrână în poza asta, dar (238') Maria arată bătrânicios. Sunt situații
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
îndoiește de existența vreunei osânde, și astfel continuă să trăiască. Multă vreme după aceea, doi domni bine îmbrăcați și cu purtări alese vin la el, rugându-l să-i urmeze. Cu cea mai mare politețe îl duc într-o mahala jalnică, îi pun capul pe o piatră și-l înjunghie. Înainte de a muri, osânditul spune doar atât: "Ca un câine". Vedem că e greu să vorbim de simbol într-o povestire a cărei calitate izbitoare stă tocmai în firesc. Dar firescul
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
poate să escamoteze în opera lui frământările de zi cu zi, durerile și aspirațiile celor mulți. În conferința Curentul Eminescu și o poezie nouă (1892), ca și în poezia Unde ni sunt visătorii?..., scriitorii sunt chemați să renunțe la masca jalnică, pesimistă, și în locul durerilor personale, de multe ori închipuite, să se inspire din viața adevărată, cu bucuriile și necazurile ei, să cânte o lume mai bună. Și totuși, în „Vieața”, în replică la conferința lui Anton Bacalbașa Arta pentru artă
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
din URSS se află 57.000 de polonezi. în decembrie 1944 și ianuarie 1945, 112.000 de germani din țările Europei Centrale și de Răsărit, în special din România, sunt deportați în Gulag, dar starea lor fizică este atât de jalnică încât doar 25.000 pot fi întrebuințați pe șantiere; în aprilie 1945, mobilizarea forțată a germanilor la sfârșit. în 1945, 230.000 de sovietici de origine germană aflați în Germania sau în regiunile ocupate de Wehrmacht sunt repatriați cu forța
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
ale cărui bale veninoase întinează marile idealuri ale marxism-leninismului! Să nu li se mai permită să facă rău acestor fățarnici, acestor măscărici, acestor pigmei nemernici, acestor javre, acestor potăi, care îndrăznesc să-și arate colții elefantului![...]. Să terminăm odată cu aceste jalnice corcituri de vulpi și de porci, cu aceste hoituri împuțite!” Teroarea e necesară bunei funcționări a limbii de lemn care întruchipează puterea „Partidului” și capacitatea lui de a impune indivizilor un discurs situat la antipozii adevărului. Fără aportul terorii, limba
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
Gorki, până atunci un susținător fidel al bolșevicilor, protestează pe 19 decembrie 1917: „Instinctele surescitate ale acestor mulțimi inculte și-au găsit purtătorii de cuvânt ai anarhismului lor zoologic și-i vedem astăzi pe acești șefuleți mic-burghezi răsculați experimentându-și jalnicele idei care le vin nu de la Marx* ci de la Proudhon, răspândind nu socialismul ci subversiunea, după modelul lui Pugaciov, și propovăduind care mai de care nivelarea generală pe baza unei mizerii atât morale, cât și materiale”. La țară, teroarea este
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
totul se poate cumpăra dacă ai suma potrivită. Așa că dubios-îmbogățiții peste noapte și-au pus întrebarea legitimă: dacă totul poate fi cumpărat de ce nu și adevărul? Nu îmi e frică să afirm că mass-media românească este la fel de răspunzătoare de situația jalnică din punct de vedere cultural a României precum Statul român și poate într-o măsură și mai mare căci dacă Statul comunist a încercat din greu să dreseze poporul român pentru a-l ține liniștit și ocupat, după 1989 aceasta
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
gras, ce se scurge din kebaburile arăbești. Obiectul principal al acestor rânduri este însă un reportaj din Iași, pe care tocmai l-am ascultat la Radio Delta RFI. Sunt chestionați șefii Direcțiilor de Cultură de pe la prefecturi și primării, cu privire la starea jalnică a maselor (de exemplu, 80% dintre cei din mediul rural spuneau că dacă ar veni la Iași în vizită, ar intra în Mall și nu la teatru sau film). Cunoști melodia, nu insist. Apoi reporterul se joacă malin-răutăcios și-i
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1949_a_3274]
-
mă însănătoșesc (aceasta înseamnă că, prin citit, exorcizez o formă de răuă. Există cărți care mă fac să râd (pot să râd ironic sau, dimpotrivă, cu voioșia plăcerii de a citiă și cărți care mă fac să plâng (pentru că sunt jalnice sau, dimpotrivă, pentru că ating în mine ceva neștiut, ce mă fragilizeazăă. Există cărți pe care le citesc o singură dată și îmi ajunge, într-atât sunt de tulburătoare ori aspre ori atingătoare; și există cărți pe care le recitesc, adictă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2187_a_3512]
-
care să-l susțină, părerea sa literară sau politică nu o prea băga nimeni În seamă, iar când s-a aflat că este nominalizat la Nobel, s-a făcut un cerc politic de gheață În jurul lui!... (Luați În considerare doar jalnicele căpețele de filme documentare, care se prezintă azi publicului avid de a-i auzi frazele și de a-i descoperi privirea, gestica, mimica - ele sunt cel mai adesea făcute de amatori - sau fragmente de peliculă furate de cameramani jucăuși, fascinați
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de România”, alimentat În primii ani după revoluție și de unii intelectuali de vârf (tânărul și sagacele Patapievici, printre alții!Ă, care au descoperit cu sârg În istoria națională pete și mari lacuri de umilință, Înjosiri penibile, inomabile sau lașități jalnice de tot felul, folosind libertatea de exprimare și de publicare Într-un singur sens. După bucuria de nesuportat a revoluției, a răsturnării instituțiilor și vârfurilor statului polițisto-ceaușist, a apărut „trezirea” În aerul rece social, trezire ce nu era decât o
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
de la Păltiniș”, dând, vrând-nevrând, apă la moara demagogică și reacționară a puterii politice. Iar „tinerii, inteligenți și insolenți” care s-au grăbit, după ’89, să atârne pe umerii statuii naționale faldurile murdare ale unei istorii și ale unei firi românești jalnice, penibile, naționale nu au polemizat În fapt cu „adevărul” istoriei, ci cu minciuna și demagogia unui regim brutal, polițienesc, scurs din pliurile Încă vii ale unui medievalism românesc târziu! Noi nu putem ocoli, orice am face, această problemă a identității
(Memorii III). In: Sensul vieții by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2232_a_3557]
-
în lume cu adevărat. Noi toți ceilalți, ne dezicem mai devreme sau mai târziu de această povară blestemată, care ne face astăzi să roșim în ochii celor care mai demult și-au construit imperii pe seama noastră. Mi-e milă de jalnicul destin al acestui popor. Se pare că a ajuns într-un punct mort din care nimeni nu-l poate scoate. Se afundă pe zi ce trece. Iar șobolanii pleacă primii, la cel mai mic semn de declin, cu fălcile pline
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]